Analiză

70% din creșterea economică pe primele trei trimestre din 2018, prin creşterea stocurilor. Schimburile externe au tras în jos PIB cu 1,6 puncte procentuale

INS a recalculat PIB-ul pe trimestrul III şi pe primele trei trimestre ale anului. Iată cum arată la zi datele de creştere pentru economia românească… Mai mult

11.01.2019

Evenimentul

Desantul european la Bucuresti: Mesajele contradictorii ale unei frumoase festivități

România a marcat, joi, preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene într-o ceremonie cu fast, organizată la Ateneul Român, ocazie de care liderii europeni au profitat pentru… Mai mult

10.01.2019

La obiect

Leul anului 2019: Ritmul de depreciere depinde de credibilitatea și seriozitatea Bugetului

Estimările economiştilor celor mai mari bănci din România privind deprecierea leului în acest an variază, deocamdată, între 4,73 şi 4,77 lei / euro. Deprecierea leului… Mai mult

10.01.2019

La obiect

T3 2018 – Creştere stupefiantă a venitul mediu total pe persoană, 31% în decurs de un an

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2018 arată că veniturile românilor au depăşit nivelul de 1.700 lei lunar pe persoană. Ele s-au situat la… Mai mult

10.01.2019

Cronicile

Convergenţa reală – puterea de cumpărare a salariilor: Câteva comparații cu fostele state comuniste

de Marin Pana 26.11.2017

BNR a făcut o analiză aprofundată a stadiului în care se găseşte România din punct de vedere al convergenţei reale cu economiile occidentale. Condiţie prealabilă pentru adoptarea euro, în conformitate cu tratatul semnat cu oczaia aderarării la Uniunea Europeană. Iată care sunt principalele concluzii referitoare la evoluţia puterii de cumpărare a salariaţilor.

În ultimii 17 ani, în România, convergența în termenii PIB pe locuitor (PPS, adică la paritatea locală a puterii de cumpărare standard, care ţine cont de nivelul preţurilor pentru a asigura comparabilitatea corectă între ţări) a cumulat 33 puncte procentuale (de la 26% din media UE în anul 2000 la 59% din media UE în anul 2016), a doua cea mai ridicată dintre fostele state socialiste după Lituania (+38 pp)

Raportul dintre venitul național brut, care reprezintă valoarea adaugată obţinută de români în ţară şi străinătate, și PIB, care exprimă valoarea adăugată brută obţinută în ţară de români şi străini, a scăzut cu 1,8 pp, de la 99,3% în anul 2000, la 97,5% în anul 2016. Evoluție similară cu cea a Lituaniei (-1,7 pp) și Poloniei (-2,6 pp), dar mai slabă decât a Ungariei (+2,8 pp).

Creșterea marginală a numărului de angajați și parțială în puterea de cumpărare a acestora

Numărul salariaților a crescut, între anul 2000 și anul 2016, cu numai 2,2% (+100 mii persoane), de la circa 4,6 milioane persoane la 4,7 milioane persoane. În acelaşi interval, puterea de cumpărare a salariaților a sporit cu 90% (de la 22% în anul 2000 la 42% în anul 2016), față de cele peste 30 pp adiționale în termenii volumului de activitate.

Din datele prezentate, rezultă că românii erau extrem de slab remuneraţi pentru munca depusă în anul 2000, prin raportare la media UE. Apropierea aderării şi apoi integrarea rapidă în lanţurile de producţie occidentale după investiţiile străine care au preluat sectoarele-cheie ale economiei au mai atenuat situaţia dar puterea de cumpărare a salariior a rămas semnificativ în urma indicatorului de PIB ( reamintim, 59% din media UE).

Comparații cu alte țări foste comuniste

Foarte interesante sunt evoluţiile din câteva ţări, foste colege de bloc estic şi actuale colege de Uniune.

Se poate observa o diferenţă fundamentală între România şi Polonia, ţara cu dimensiunea şi structura economiei cea mai apropiată de a noastră. România a înregistrat cea mai mare creştere a salariilor iar Polonia cea mai mică creştere, relativ la media UE.

În schimb, noi am marcat cea mai mare creştere în termeni reali a preţurilor după Cehia ( care a păstrat cu obstinaţie o monedă puternică şi a ajuns un fel de Elveţie a Europei Centrale) şi am ajuns cu acestea aproape la nivelul Poloniei ( de la scorul 40% – 55% din 2000, s-a ajuns la 51% – 52% în 2016, pe fondul scăderii preţurilor din Polonia relativ la media UE.

Ceea ce, combinat cu avansul moderat al salariilor poloneze, explică şi competitivitatea acestei ţări în zonă dar şi pe pieţele occidentale. Motivul ( la care ar fi bine să fim atenţi !) pentru care Lituania a rămas sub noi ca performanţă de creştere a nivelului de trai în intervalul de 16 ani amintit este tocmai avansul preţurilor spre valoarea din Cehia.

De reţinut, majorarea nivelului de trai în Ungaria, Polonia şi Cehia a fost de doar o treime faţă de cea din România. Motiv pentru care se poate spune că revenirea noastră de la începutul acestui secol a fost de-a dreptul spectaculoasă. Poate nu am reuşit să ne apropiem de Occident pe cât am fi dorit, dar de Europa Centrală ne-am apropiat cu succes.

Productivitatea muncii – încă mult peste costul cu salariile, relativ la media UE

Ar fi de reţinut că în anul 2016, productivitatea muncii din România a reprezentat 31% din media UE (în creștere cu 4 pp față de anul 2008 și cu 5 pp, comparativ cu 2012, după ajustarea economică), cu 9pp peste costulul orar cu forța de muncă ce reprezenta 22% din media UE (în creștere cu 2 pp față de 2008 și cu 5 pp față de 2012).

De unde, analiza ajunge la concluzia unei evoluții sustenabile a costului cu forța de muncă, care, prin majorările sale, nu a erodat competitivitatea economică a României în cadrul UE. Asta în pofida faptului că, în intervalul 2014-2017, salariul minim a crescut cu 81% (cu o bază de referință redusă, dar, tocmai de aceea, nu vom mai avea cum să-l creştem în ritm ridicat de acum înainte), cât și în celelalte țări din regiune (cu baze de pornire mai ridicate): Cehia (+29%), Ungaria (+26%), Slovacia (+24%), Polonia (+19%)

Aserţiunea este susţinută de faptul că, deși costurile cu forța de muncă au crescut în perioada 2012-2017, au fost create 700.000 de noi locuri de muncă, îndeosebi în economia reală. Procesul de creștere a masei salariale nu a afectat competitivitatea economiei în ansamblu, angajaţii fiind redistribuiţi între sectoarele economiei ca urmare a schimbării structurii producției.

În fine, dacă facem conexiunea dintre salariile reale şi PIB-ul real, ca şi comparabilitate cu ţările eurpene, se poate observa cum raportul dintre puterea de cumpărare de 42% din media UE şi PIB-ul de 59% din media UE se regăseşte, deloc surprinzător, la nivelul raportului între costul cu munca de 22% din media UE şi productivitatea de 31% din media UE – adică aproximativ 70%.

Este şi acesta un indicator care ne-ar putea spune cui îi foloseşte creşterea şi în beneficiul cui se duce valoarea adăugată în economia din România. Deşi o eventuală analiză ar trebui să treacă de forma simplistă cât revine capitalului străin care a investit aici şi cât celui autohton şi/sau forţei de muncă.

Adică să detalieze la nivelul raporturilor de inegalitate a veniturilor din ţara noastră – cu 8,2 la 1 între cei mai bogaţi 20% dintre români şi cei mai săraci 20%, nivel aproximativ dublu faţă de Cehia (3,5 la 1), Ungaria (4,3 la 1) şi Polonia (4,9 la 1). Respectiv, pe lângă convergenţa cu alţii, să vedem cum facem să convergem între noi.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.11.2017

Lăsați un comentariu


Europa

Tratatul de la Aachen: Franța și Germania, în marș spre armata europeană

Iulian Soare

Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron au semnat marţi la Aachen (Germania) un nou tratat bilateral de prietenie, la 56 de ani… Mai mult

Stiri

Johan Meyer, Fondul Proprietatea: Ordonanţa 114 face rău României și cetățenilor săi

Adrian N Ionescu

Schimbările fiscale neașteptate din sectoare esențiale ale economiei, adoptate în decembrie 2018, riscă sa afecteze serios potențialul de creștere al țării, potrivit estimărilor managerului de… Mai mult

Europa

Comisia Europeană a amendat Mastercard cu 570 de milioane de euro

Vladimir Ionescu

Comisia Europeană a amendat marți Mastercard cu 570,6 milioane de euro, pentru că a încălcat regulile concurenței și a general astfel “creșterea artificială a costurilor… Mai mult

Stiri

Cursul leului: O șarjă de vânzări de euro a încetinit raliul monedei europene. Până la un nou „record istoric”: 4,7142 lei – media BNR

Adrian N Ionescu

Moneda europeană și-a continuat raliul, Banca Națională anunțând, marți la ora 13, o medie de 4,7142 lei / euro, într-o zi în care s-au înregistrat… Mai mult

Stiri

Conferință extraordinară RePatriot la Focșani, pe 24 ianuarie

Vladimir Ionescu

Colegiul Național Unirea va fi, joi, gazda celei de-a treia ediții a conferinței RePatriot de la Focșani. La conferința „Vrancea, Inima României” se anunță nume… Mai mult

Chestiunea

Document / Consiliului legislativ desființase ”Ordonanța lăcomiei” încă înainte de adoptare: Creați premisele unei economii centralizate, vă autoscutiți de răspundere fiscal-bugetară

Victor Bratu

Avizul dat în decembrie de Consiliul Legislativ pe Ordonanța 114 (cea care instituie, printre altele, ”taxa pe lăcomie”) conține nu mai puțin de 23 de pagini de observații și… Mai mult

Stiri

Asociația pentru Apărarea Statutului Procurorilor cere investigarea Adinei Florea – ar fi oferit Antenei 3 informații din dosare

Vladimir Ionescu

Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor îi solicită ministrului Justiției, Tudorel Toader, să sesizeze Inspecția Judiciară în cazul procurorului Adina Florea. Procuror-șef adjunct la nou… Mai mult