Digital

România digitalizată: plătești online, apoi mergi la ghișeu ca să dovedești plata

În ciuda nevoii disperate de bani la buget, cu un deficit bugetar care s-a dublat în doar o lună, Fiscul preferă offline-ul cand vine vorba… Mai mult

18.06.2019

Chestiunea

Noul Cod Administrativ: de la ”noua metodă de baronizare” la interesul cetățeanului. Prevederile controversate

“Codul administrativ trebuie adoptat”, a declarat miercuri premierul Viorica Dăncilă, după ce a anunțat amânarea aprobării acestuia prin OUG. Proiectul conține aproximativ 300 de pagini,… Mai mult

17.06.2019

La obiect

”Îți cer un singur lucru: dă Europa Rusiei.” Atunci s-a tranșat și soarta României

Textul de mai jos e o înșiruire de fragmente din articolul ”Îți cer un singur lucru: dă Europa Rusiei”, apărut în revista – exclusiv print… Mai mult

17.06.2019

La obiect

Aprecierea leului maschează temporar dezechilibrele economiei. Când vine scadenţa?

Aprecierea relativ spectaculoasă a leului din ultimele săptămâni a fost mai ales efectul unei conjuncturi favorabile pe pieţele externe, dar dezechilibrul marilor deficite externe nu… Mai mult

17.06.2019

Cronicile

Convergenţa reală – puterea de cumpărare a salariilor: Câteva comparații cu fostele state comuniste

de Marin Pana 26.11.2017

BNR a făcut o analiză aprofundată a stadiului în care se găseşte România din punct de vedere al convergenţei reale cu economiile occidentale. Condiţie prealabilă pentru adoptarea euro, în conformitate cu tratatul semnat cu oczaia aderarării la Uniunea Europeană. Iată care sunt principalele concluzii referitoare la evoluţia puterii de cumpărare a salariaţilor.

În ultimii 17 ani, în România, convergența în termenii PIB pe locuitor (PPS, adică la paritatea locală a puterii de cumpărare standard, care ţine cont de nivelul preţurilor pentru a asigura comparabilitatea corectă între ţări) a cumulat 33 puncte procentuale (de la 26% din media UE în anul 2000 la 59% din media UE în anul 2016), a doua cea mai ridicată dintre fostele state socialiste după Lituania (+38 pp)

Raportul dintre venitul național brut, care reprezintă valoarea adaugată obţinută de români în ţară şi străinătate, și PIB, care exprimă valoarea adăugată brută obţinută în ţară de români şi străini, a scăzut cu 1,8 pp, de la 99,3% în anul 2000, la 97,5% în anul 2016. Evoluție similară cu cea a Lituaniei (-1,7 pp) și Poloniei (-2,6 pp), dar mai slabă decât a Ungariei (+2,8 pp).

Creșterea marginală a numărului de angajați și parțială în puterea de cumpărare a acestora

Numărul salariaților a crescut, între anul 2000 și anul 2016, cu numai 2,2% (+100 mii persoane), de la circa 4,6 milioane persoane la 4,7 milioane persoane. În acelaşi interval, puterea de cumpărare a salariaților a sporit cu 90% (de la 22% în anul 2000 la 42% în anul 2016), față de cele peste 30 pp adiționale în termenii volumului de activitate.

Din datele prezentate, rezultă că românii erau extrem de slab remuneraţi pentru munca depusă în anul 2000, prin raportare la media UE. Apropierea aderării şi apoi integrarea rapidă în lanţurile de producţie occidentale după investiţiile străine care au preluat sectoarele-cheie ale economiei au mai atenuat situaţia dar puterea de cumpărare a salariior a rămas semnificativ în urma indicatorului de PIB ( reamintim, 59% din media UE).

Comparații cu alte țări foste comuniste

Foarte interesante sunt evoluţiile din câteva ţări, foste colege de bloc estic şi actuale colege de Uniune.

Se poate observa o diferenţă fundamentală între România şi Polonia, ţara cu dimensiunea şi structura economiei cea mai apropiată de a noastră. România a înregistrat cea mai mare creştere a salariilor iar Polonia cea mai mică creştere, relativ la media UE.

În schimb, noi am marcat cea mai mare creştere în termeni reali a preţurilor după Cehia ( care a păstrat cu obstinaţie o monedă puternică şi a ajuns un fel de Elveţie a Europei Centrale) şi am ajuns cu acestea aproape la nivelul Poloniei ( de la scorul 40% – 55% din 2000, s-a ajuns la 51% – 52% în 2016, pe fondul scăderii preţurilor din Polonia relativ la media UE.

Ceea ce, combinat cu avansul moderat al salariilor poloneze, explică şi competitivitatea acestei ţări în zonă dar şi pe pieţele occidentale. Motivul ( la care ar fi bine să fim atenţi !) pentru care Lituania a rămas sub noi ca performanţă de creştere a nivelului de trai în intervalul de 16 ani amintit este tocmai avansul preţurilor spre valoarea din Cehia.

De reţinut, majorarea nivelului de trai în Ungaria, Polonia şi Cehia a fost de doar o treime faţă de cea din România. Motiv pentru care se poate spune că revenirea noastră de la începutul acestui secol a fost de-a dreptul spectaculoasă. Poate nu am reuşit să ne apropiem de Occident pe cât am fi dorit, dar de Europa Centrală ne-am apropiat cu succes.

Productivitatea muncii – încă mult peste costul cu salariile, relativ la media UE

Ar fi de reţinut că în anul 2016, productivitatea muncii din România a reprezentat 31% din media UE (în creștere cu 4 pp față de anul 2008 și cu 5 pp, comparativ cu 2012, după ajustarea economică), cu 9pp peste costulul orar cu forța de muncă ce reprezenta 22% din media UE (în creștere cu 2 pp față de 2008 și cu 5 pp față de 2012).

De unde, analiza ajunge la concluzia unei evoluții sustenabile a costului cu forța de muncă, care, prin majorările sale, nu a erodat competitivitatea economică a României în cadrul UE. Asta în pofida faptului că, în intervalul 2014-2017, salariul minim a crescut cu 81% (cu o bază de referință redusă, dar, tocmai de aceea, nu vom mai avea cum să-l creştem în ritm ridicat de acum înainte), cât și în celelalte țări din regiune (cu baze de pornire mai ridicate): Cehia (+29%), Ungaria (+26%), Slovacia (+24%), Polonia (+19%)

Aserţiunea este susţinută de faptul că, deși costurile cu forța de muncă au crescut în perioada 2012-2017, au fost create 700.000 de noi locuri de muncă, îndeosebi în economia reală. Procesul de creștere a masei salariale nu a afectat competitivitatea economiei în ansamblu, angajaţii fiind redistribuiţi între sectoarele economiei ca urmare a schimbării structurii producției.

În fine, dacă facem conexiunea dintre salariile reale şi PIB-ul real, ca şi comparabilitate cu ţările eurpene, se poate observa cum raportul dintre puterea de cumpărare de 42% din media UE şi PIB-ul de 59% din media UE se regăseşte, deloc surprinzător, la nivelul raportului între costul cu munca de 22% din media UE şi productivitatea de 31% din media UE – adică aproximativ 70%.

Este şi acesta un indicator care ne-ar putea spune cui îi foloseşte creşterea şi în beneficiul cui se duce valoarea adăugată în economia din România. Deşi o eventuală analiză ar trebui să treacă de forma simplistă cât revine capitalului străin care a investit aici şi cât celui autohton şi/sau forţei de muncă.

Adică să detalieze la nivelul raporturilor de inegalitate a veniturilor din ţara noastră – cu 8,2 la 1 între cei mai bogaţi 20% dintre români şi cei mai săraci 20%, nivel aproximativ dublu faţă de Cehia (3,5 la 1), Ungaria (4,3 la 1) şi Polonia (4,9 la 1). Respectiv, pe lângă convergenţa cu alţii, să vedem cum facem să convergem între noi.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.11.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Decizia privind înființarea nelegală a companiilor municipale – rămâne în vigoare după ce Curtea de Apel a respins cererea de revizuire a Primăriei Capitalei

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel București a respins marți cererea Primăriei Capitalei de revizuire a deciziei prin care s-a stabilit că toate companiile municipale au fost înființate… Mai mult

Stiri

Curtea Supremă a sesizat CCR după ce Secția Specială a retras apelul din dosarul lui Sebastian Ghiță

Vladimir Ionescu

Un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat marţi Curtea Constituţională cu o excepţie de neconstituţionalitate care se… Mai mult

Europa

NATO cere Rusiei să distrugă un sistem nou de rachete de croazieră capabile să poarte încărcătură nucleară

Iulian Soare

NATO a cerut, marți, Rusiei să distrugă un nou sistem de rachete de croazieră până la începutul lunii august. Sistemul este capabil să lanseze o… Mai mult

Stiri

Mihai Tudose și Corina Crețu au fost refuzați de Renew Europe și se alătură grupului S&D din PE

Vladimir Ionescu

Cei doi europarlamentari ai Pro România, Mihai Tudose și Corina Crețu, s-au alăturat grupului social-democraților (S&D) din Parlamentul European, după ce au fost refuzați de… Mai mult

Stiri

10 Ordonanțe de Urgență, într-o singură ședință de guvern, toate pe ordinea de zi suplimentară

Vladimir Ionescu

Guvernul a aprobat zece Ordonanțe de Urgență în ședința de marți, toate introduse pe ordinea de zi suplimentară. Printre cele mai importante sunt cea privind… Mai mult

Stiri

Evaluarea Națională / Ponderea notelor peste 5 – încă un an de scădere

Vladimir Ionescu

Aproximativ  73,12% din elevii participanți la Evaluarea Națională au obținut medii peste 5, un procent ușor sub cel de anul trecut (73,50%) și inferior celui… Mai mult

Stiri

Expert ONU: Omenirea riscă un ”apartheid climatic” – săracii vor plăti prețul schimbărilor climatice

Iulian Soare

Lumea se confruntă cu un ”apartheid climatic” – pe de o parte, cei bogaţi, care se pot adapta mai bine la încălzirea globală şi, de… Mai mult