UPDATE. Comisia de Libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) a Parlamentului European a discutat, miercuri, un proiect de directivă care ar fi impus în toate statele membre, inclusiv România, un sistem de înghețare și confiscare a bunurilor provenite din infracțiuni, însă raportul nu a mai fost adoptat.
Joi era așteptat votul în comisie pentru raportul europarlamentarului român Monica Macovei, privind propunerea de directivă avansată de Comisia Europeană, însă în cele din urmă procedura a fost amânată.
Monica Macovei a arătat că votul din comisie s-a amânat până spre sfârșitul lunii martie.
Conform unor surse europene, unele state, precum Germania, ar fi fost nevoite să-și schimbe radical propriile reglementări naționale privind confiscarea extinsă, motiv pentru care europarlamentarii acestor țări, indiferent de partide, ar fi trântit raportul.
Astfel, a fost preferată o amânare a raportului lui Macovei, pentru continuarea negocierilor.
Dacă trece de comisia LIBE, raportul, amendat, este supus discuțiilor cu reprezentanții Comisiei Europene și ai Consiliului de miniștri (trilogues) și apoi plenului Parlamentului European.
În forma propusă de Comisia Europeană, proictul de directivă privind ”înghețarea și confiscarea produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni în UE” prevede norme pentru procedura de confiscare extinsă a bunurilor respective.
Propunerea de directivă instituie confiscarea exitinsă pentru cazurile de infracțiuni de terorism și crimă organizată, nu însă și pentru corupție.
România are în vigoare o lege de modificare a Codului penal, care prevede confiscarea extinsă, însă norma europeană ar introduce în plus o procedură în civil de confiscare.
Confiscarea în civil ar urma să se aplice printr-un proces penal care să se poată derula și înaintea finalizării unei sentințe penale.
Confiscarea ar urma să se aplice, în cazul persoanelor condamnate, asupra bunurilor care nu au legătură directă cu o anumită infracţiune, dar care rezultă în mod evident din activităţi infracţionale similare în care a fost implicat cel în cauză.
Proiectul întărește și reglementarea confiscării aplicate terților. Această procedură vizează activele care sunt transferate de la persoana învinuită către o parte terţă care ar fi trebuit să aibă cunoştinţă despre faptul că acestea provin din desfăşurarea de activităţi infracţionale.
O altă procedură reglementată de proiect este confiscarea limitată, care nu se bazează pe o hotărâre de condamnare. Aceasta se aplică asupra activelor în cazurile în care condamnarea penală nu este posibilă, pe motiv că învinuitul a murit, suferă de o boală cronică sau se sustrage urmăririi penale.
Totodată, proiectul de directivă reglementează înghețarea provizorie a averii. Măsura urmărește garantarea faptului că procurorii pot dispune îngheţarea temporară a activelor care riscă să dispară în cazul în care nu se adoptă nicio măsură, sub rezerva confirmării deciziei de către o instanţă.
Gestionarea activelor. Statele memrbe ar urma să implementeze și măsuri pentru gestionarea activelor îngheţate astfel încât acestea să nu-şi piardă valoarea economică înainte de confiscarea finală. Gestionarea se face, de exemplu, în cazul automobilelor, bunuri care își pierd abrupt din valoare în câțiva ani.
În schimb, statele vor trebui să adopte măsuri ferme care să garanteze respectarea prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de proprietate ale persoanelor.
România – posibile conflicte cu Constituția
Dacă va fi adoptată, transpunrea în legislația românească a viitoarei directive europene s-ar putea ciocni de prevederile Constituției.
La art. 44, alin. (8), legea fundamentală prevede că ”averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă”. Acest articol a fost vizat de proiectul de revizuire a Constituției avansat de Traian Băsescu, 2011, dar care nu mai are șanse să fie adoptat.
Procedura de confiscare extinsă poate face, însă, apel la aliniatul (9), pe al Constituției: ”Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii”.
Răsturnarea sarcinii probei de la procuror la persoana în cauză s-a legiferat prin Legea 63/2012, în România.
Cum aplică România confiscarea extinsă în prezent
Sistemul de confiscare extinsă legiferat de România a intrat în vigoare din aprilie 2012, după un proces de legiferare inițiat de Guvernul Boc, de la acea vreme, contestat de USL, aflată atunci în Opoziție.
Legea 63/2012, de modificare a Codului penal, răstoarnă sarcina probei, astfel încât nu magistratul trebuie să demonstreze că o persoană condamnată pentru anumite fapte și-a dobândit averea în mod ilicit, ci cel în cauză trebuie să demonstreze că și-a câștigat-o licit.
Confiscarea extinsă se aplică în cazul persoanelor condamnate, asupra averii acestora, pentru partea care nu se justifică prin veniturile celui în cauză.
Pentru aplicarea confiscării extinse, trebuie să fie îndeplinite cumulativ două condiții: valoarea bunurilor dobândite de condamnat, într-o perioadă de 4 ani înainte şi, dacă este cazul, după momentul săvârşirii infracţiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanţei, trebuie să depășească în mod vădit veniturile obţinute de aceasta în mod licit; și instanţa trebuie să fie convinsă că bunurile respective provin din activităţi infracţionale.
De asemenea, procedura se aplică în cazul a 21 de tipuri de infracțiuni, printre care corupție, trafic de droguri, evaziune fiscală, terorism, spălare de bani, pentru care s-au aplicat condamnări de cel puțin 5 ani de închisoare.
Totodată, activitatea infracțională trebuie să fie susceptibilă de a aduce infractorului câștiguri materiale.
De asemenea, prin legea Agenției Naționale de Integritate, România a operat confiscări de avere în civil, unul dintre cazuri fiind cel al fostului ministru al Industriilor, Dan Ioan Popescu, căruia i-au fost confiscați 1 milion de euro pe care nu-i putea justifica.
Confiscarea în civil se face în cazul bunurilor neacoperite de venituri, la constatarea ANI, și prin decizia ulterioară a comisiei de confiscare a averilor de pe lângă instanță.
Această procedură de confiscare nu se poate, însă, aplica decât în cazul demnitarilor și funcționarilor publici, care intră sub incidența ANI, iar proiectul de directivă ar aduce, în cazul României, ca noutate, aplicarea confiscării extinse a bunurilor și în cazul celorlalte categorii de persoane, asupra cărora procurorul constată bunuri neacoperite de venituri.
Confiscare în stil bulgăresc: și-n penal, și-n civil
Bulgaria a adoptat, anul trecut, o lege și mai aspră decât a României pentru facilitarea confiscării averii ilicite.
La bulgari, confiscarea se poate face printr-o procedură în civil, fără să o decizie judecătorească privind activităţi criminale.
De asemenea, înghețarea bunurilor se face în cazul celor cumpărate în ultimii 15 ani și a căror valoare depăseşte cu circa 130.000 euro veniturile declarate. Procedura se poate derula încă din timpul anchetei penale, urmând ca averea respectivă să fie apoi confiscată dacă cel în cauză nu dovedește legalitatea dobândirii, indiferent de rezultatul procesului penal.
În Bulgaria, confiscarea averii se face și în cazul unor abateri administrative care i-ar fi putut aduce celui în cauză beneficii de cel puțin 77.000 euro.
**
Claudiu Zamfir – corespondență Bruxelles
