România productivă și 8 din marile ei probleme

de Victor Bratu | 21.3.2017 .

4 ore de discuții, 7 reprezentanți ai mediului de business, 2 analiști economici, 4 oficiali. 21 martie 2017 (Detalii – AICI_LINK) – an în care România începe să conștientizeze că și-a petrecut ultimii 15 ani importând bunuri de larg consum sau materii prime de uz curent pe care, dacă mai vrea să conteze pe harta economică europeană, trebuie să și le producă singură. Trebuie – din multe zeci, poate chiar sute de motive.

Au murit industrii, s-au atrofiat sectoare, iar confuzia și incoerența în dezvoltare au trimis cu spatele la zid companii întregi. Și nu s-a pus și nu a crescut nimic în loc.

Discuțiile conferinței au configurat 8 mari probleme pentru care decidenții, mediul de afaceri și reprezentanții lui trebuie să găsească soluții. Și politici economice.

*Lanțurile de producție s-au rupt în sectoare întregi, companii producătoare au ajuns să importe până la 90% din materia primă. Pe care, până acum 15-20 de ani o găseau în țară.

*Nu există o rețea fiabilă de atașați comerciali ai României în marile piețe, iar exporturile sunt susținute cu eforturi sporadice și ineficiente din țară. Asta spre deosebire de țările care ne produc cel mai mare deficit comercial: Polonia, Ungaria, Cehia.

*Atitudinea statului față de companiile producătoare este, de cele mai multe ori, una ostilă: instituțiile de supraveghere încă mai văd în antreprenorii din producție prezumtivi infractori și forțează legile. La aceasta se adaugă birocrația centrală sau locală, sau, de cele mai multe ori, amândouă.

*Deși o bună parte din problemele care zădărnicesc eficiența afacerilor de producție se află la administrațiile locale, acestea, atunci când nu sunt ostile, sunt indiferente: înființarea de parcuri industriale ar fi o șansă ca problemele specifice producției (mult mai complexe decât cele ale retailului sau serviciilor) să fie rezolvate măcar în direcția taxelor, a accesului la utilități, la infrastructură minimală.

*Politicile economice nu prevăd absolut nicio măsură coerentă de sprijin pentru internaționalizarea activității producătorilor români.

*Nu există absolut nicio preocupare pentru protejarea zonelor strategice din economie. Dacă ar exista, cei angajați să facă politici ar observa că sunt ani în care industria chimică, de exemplu, ne produce 90% din deficitul comercial. Iar acest lucru se petrece într-o țară cu resurse.

*La acestea se adaugă cele două necesități ”basic” pe care un stat condus de administratori responsabili le pune la dispoziția mediului de afaceri: o educație orientată spre viitor, cu ramura de cercetare de la care se așteaptă valoarea adăugată. Deja forța de muncă a ajuns o problemă mai mare decât banii.
Și, firește, infrastructura.

În lipsa acestora, mediul de afaceri se strecoară și improvizează.

Prezentăm mai jos câteva idei ale speakerilor conferinței.
Cu mențiunea că problemele contabilizate la conferință vor fi preluate, în săptămânile următoare, de o echipă de lucru care să le mute în Parlament, apoi de la Parlament la guvern și apoi înapoi. Să le mute până când se găsesc soluțiile concrete de rezolvare.

(Redacția)

***

Mircea Turdean: Lanțurile de producție sunt rupte, ceea ce cumpăram de la Oltchim cumpărăm acum de 3 ori mai scump din Germania sau Ungaria

Mircea Turdean, CEO Farmec SA, atrage atenția că în țară nu mai sunt disponibile materiile prime pe care industria de profil le utilizează. În consecință, ”noi sprijinim producția externă, nu pe cea autohtonă”– afirmă  șeful Farmecc SA.

Directorul general al Farmec a făcut apel, paradoxal, nu pentru a fi ajutat, ci pentru ca statul, dacă nu să dezvolte, măcar să ajute să supraviețuiască ce-a mai rămas din industria chimică.

”Din 21 de combinate chimice, câte avea România, 15 s-au închis. Fără sprijin din partea statului nu au nicio șansă, pot dispărea și restul”, avertizează Mircea Turdean. Pentru Farmec, dar și pentru alți fabricanți de cosmetice, industria chimică autohtonă este importantă- materiile prime care s-ar fi putut procura din țară, sunt cumpărate azi din import.

Potrivit lui Mircea Turdean, 90% din materia primă pentru Farmec provine din import.

”Eu vreau să nu se întâmple cu Oltchim ce s-a întâmplat cu alții. Noi producem și produse de curățătorie, luam materiee primă de la Olchim. Azi nu mai putem, dar luăm din Germania, sau Ungaria, mai scump. Înainte de anii 90, statul avea intreprinderi strategice, azi nu avem așa ceva. Dacă cade Oltchim, o gămadă de afaceri vor avea probleme…. ” a declarat Mircea Turdean.

Mihai Daraban, CCIR: Trebuie resetat urgent sistemul atașaților comerciali români din marile capitale europene

Mihai Daraban, președintele CCIR, consideră că România și-a pierdut avantajul competitiv legat de forța de muncă calificată, rămânând, deocamdată, cu avantajul costului relativ redus al forței de muncă.

Mihai Daraban consideră că guvernarea nu trebuie să se mai focalizeze pe sistemul bugetar, ci pe mediul de afaceri. Iar o problemă a mediului e afaceri este calitatea forței de muncă pentru că, spune  președintele CCIR, ”învățământul și economia sunt, din păcate, 2 linii paralele”.

Mihai Daraban a repetat marți o mai veche observație a sa: 150.000 de firme din România nu se regăssc în fiscalitate. ”Onor Registrul Comerțului ne spune azi că avem 810.000 de întreprinderi funcționale, dar avem depuse 660.000 bilanțuri. An de an se repetă situația, sunt 150.000 de firme care nu se regăsec în fiscalitate”, afirmă Mihai Daraban.

Președintele CCIR a mai semnalat o chestiune legată de relația economică externă, domeniu în care statul nu ajută companiile autohtone. Mai mult, Mihai Daraban a exprimat speranța că mediul de  afaceri va fi consultat într-un domeniu sensibil: ”Ar trebui să avem și noi un cuvânt de spus când se trimit atașați comerciali- toate birourile ambasadelor pe glob sunt pline, dar nu existăm ca reprezentare economică. Avem nevoie de resetarea sistemului de atașați economici, care să lucreze pentru mediul privat, nu pentru stat. Astăzi avem o situație dramatică – reprezentanții economici nu sunt compatibili cu realitățile românești.”

Ionuț Dumitru: Nu există reduceri de taxe autofinanțate. Dacă am avea veniturile Bulgariei am avea surplus bugetar

Ionuț Dumitru, președinte al Consiliului Fiscal, nu are nimic împotriva relaxării fiscale, dar crede  că acesta ”trebuie gândită”.

”Ne-am axat pe reduceri de fiscalitate, dar cel mai mult se ia din impozitul pe muncă. Impozitul pe venit e mic, la TVA suntem printre statele cu cele mai mici cote- trecem de la o extremă la alta.Dacă vrem creștere economică sustenailă, pe termen lung, atunci să dăm bani la educatie, la sănătate, la investiții. Dar noi avem cele mai mici alocări din UE pe aceste domenii, plus că s-au înjumătățit cantitativ investițiile”, a afirmat Ionuț Dumitru.

”Deficitul bugetar în România a început să crească din nou, după o perioadă lungă de timp în care scăzuse. Acum, conform proiecției Comisiei Europene, România va avea cel mai mare deficit din Europa- 3,6% . Mai discutăm de venituri din taxe și impozite colectate în 2017 conform proiecției CE de doar 25,4% din PIB față de o medie europeană de 40%. Despre ce țară europeană discutăm noi, când avem un gap între noi și media europeană de 15% din PIB?”, spune Ionuț Dumitru.

Potrivit acestuia, Bulgaria are performanțe mai bune la încasarea veniturilor bugetare.

”Imaginați-vă, dacă România ar avea venitul din Bulgaria, ar avea surplus bugetar. Veniturile la care am ajuns la buget sunt la minim istoric. Ultimii ani au consemnat o reducere masivă a veniturilor din taxe și impozite. Relaxarea fiscală ne-a costat 2% din PIB. Nu există niciun fel de reduceri de taxe autofinanțate. Este o iluzie, nu există așa ceva”, a explicat președintele Consiliului Fiscal.

În condițiile în care se discută în prezent despre Europa cu 2 viteze, Ionuț Dumitru a mai îndemnat: trebuie văzut câte viteze sunt în România. ”Cea mai mare parte a județelor sărăcesc, sunt foarte puține județe care au convergență cu media națională. Covasna e cel mai sensibil, devine cel mai sărac județ. Iar populația scade foarte abrupt- am pierdut 20% din populație în unele județe, din 2002 încoace. Toate astea își pun amprenta de mediul de afaceri.” afirmă Ionuț Dumitru.

Grigore Filip, Aerostar: Nu există politici sectoriale pentru intreprinderile mari din România

Grigore Filip, CEO Aerostar SA, crede că falia dintre economia românească și economiile productive poate fi închisă de companiile mari, cu condiția ca acestea să fie sprijinite de sat. Șeful Aerostar afirmă că cel mai important ajutor care poate veni din partea statului constă în pregătirea corespunzătoare pentru accesul pe piața muncii al absolvenților.

Grigore Filip consideră că trebuie stimulată dezvoltarea companiilor mari, ”care trag după ele și companii mici și medii”.

”Un accent pe dezvoltarea societăților din România este necesar pentru că și noi susținem dezvoltarea sectorului IMM. Cred însă că nu există politici sectoriale pentru intreprinderile mari din România. Și nici măcar nu contează capitalul, toți trăim în același mediu ostil… Sigur, predictibilitatea fiscală e o problemă, dar mai mare problemă o reprezintă forța de muncă. Este surprinzător să vezi cât de departe sunt absolvenții de nevoile noastre. Cât de deprte sunt chiar de nevoile de bază ale industriei”, afirmă directorul general al Aerostar.

Grigore Filip: ”Produsul învățământului românesc este departe de tehnologiile de azi, să nu mai vorbim de tehnologiile de mâine. Noi cheltuim mult să învățăm oamenii- ăsta e cuiul lui Pepelea. Trist este că interția cea mai mare am gasit-o la Învățământ, nu se schimbă curricula.”

Daniel Stăncescu – Adeplast: Cu polistirenul nostru am lucrat la un spital din Austria, iar în România se pune problema interzicerii lui

Daniel  Stăncescu, CEO Adeplast SA, prezintă o situație inedită cu care se confruntă sectorul de construcții în prezent: ”Toate materialele de construcții se pun pe piață în baza unor certificări, care se obțin o dată la 3 ani. Anul acesta, așteptăm înoirea agrementelor, dar comitetul refuză să se reunească.”

Șeful Adeplast a mai vorbit și de alte probleme pe care le are industria de profil. ”Am văzut anul acesta un proiect care interzice polistirenul ca material izolant. Alții îl folosesc, țări dezvoltate, la noi se încearcă eliminarea. Din 20 ianuarie am incercat un dialog, dar ministerele nu ne răspund. Ce facem? Am investit milioane de euro, nu suntem singurii, și vedem o inițiativă unică în Europa. Am finalizat recent lucrări la un Spital universitar din Austria, am folosit produsele noastre….”, afirmă Mihai Stăncescu.

Și asta, nu e tot- ”Am rămas siderați când Ministerul mediului a lansat programul Casa Verde, în care a introdus condiții de exclusivitate a materialelor pentru care nu există capacitate de producție în România.”

Tot cu putere de exemplu, CEO Adeplast a mai prezentat o situație inedită: ”În 2013, am investit peste 20 milioane în orașul Roman, să atacăm piețele din Ucraina și Moldova. După tot ce s-a întâmplat în Ucraina, am renunțat la această piață, ne-am concentrat pe Republica Moldova. Am mers la Eximbank și am primit condiții mai proaste decât dacă mergeam la alții- ca producători trebuie să avem sprijin și în acest domeniu”.

Ionuț Mișa, MFP: Nu avem viitor dacă rămânem o piață de desfacere pentru Polonia, Ungaria, Cehia

Ionuț Mișa, secretar de stat în Ministerul de Finanțe, consideră că România se află în punctul în care ”politicul trebuie să lase de-o parte toate diferențele și să convină, cu mediul de afaceri, direcții pe următorii 10 ani”.

Secretarul de stat a arătat disponibilitae la dialog: ”E clar că Ministerul de Finanțe poate să facă mai mult, trebuie să înțelegem cu ce probleme vă confruntați. Noi încercăm să ajutăm prin legislație, prin control și prevenție. Știu, nu suntem perfecți, am spus mereu că nu trebuie să băgăm capul în nisip, trebuie să fim deschiși la sugestii.”

Ionț Mișa a enumerat lucruri deja aprobate de guvern- stimulente pentru cercetare/dezvoltare, schimbarea sistemului pentru ajutorele de stat.

”Au fost foarte multe discuții care s-au învârtit asupra valorii adăugate create în economie și asupra faptului că nu reușim încă, la nivelul României, să creăm produse cu valoare adăugată brută. Am fost folosiți ca o piață de consum, s-a pus accent doar pe consum și, din punctul meu de vedere, personal, nu a fost cea mai bună abordare. Indiscutabil, consumul este important și poate fi un element de creștere economică, dar trebuie dublat de investiții, sprijinit de producție, trebuie completat cu multe ale măsuri economice. Dacă ne raportăm doar la consum și la a fi o piață de desfacere pentru alte țări ca Polonia, Ungaria, Cehia, nu avem un viitor”, a afirmat Ionuț Mișa.

Potrivit oficialului MFP, dacă România rămâne ancorată în ideea că piața proprie a forței de muncă este cea mai competitivă și calificată, va pierde pe termen mediu și lung.

”O analiză făcută de cei de la FMI la Banca Națională prezenta o comparație între economia românească și cea poloneză, cehă sau ungurească. Prezenta, de asemenea, cum și care sunt elementele care au influențat diferențele dintre aceste piețe. Aborda relația cu cursul de schimb sau cu productivitatea și competitivitatea forței de muncă. Este adevărat, nu mai suntem piața de forță de muncă care am fost. Lucrul acesta trebuie să ne spună ceva și să ne regândim toată strategia pentru viitor. Dacă rămânem ancorați în continuare în ideea că avem cea mai competitivă și cea mai calificată forță de muncă și nu trebuie să ne facem griji, că toată lumea o să vină aici, că au nevoie de noi, pe termen mediu și lung sigur o să pierdem”, declară secretarul de stat.

Ștefan Radu Oprea, senator PSD: Mediul de afaceri să comunice cu comisiile din Parlament, reglajul fin al legilor aici se face

Ștefan Radu Oprea, vicepreședinte al Comisiei Economice, Industrii și servicii din Senat, îndeamnă mediul de afaceri să se implice în elaborarea legilor cu impact economic.

”Avem nevoie de legi bune și clare, rog mediul de afaceri să nu ocolească comisiile de specialitate. Reglajul fin al legii se face la comisii, iar dacă observați ceva, veniți la ședințele comisiilor, comunicați problemele”, a anunțat senatorul PSD.

Senatorul PSD a încercat să asigure că guvernul ține cont de solicitările mediului de afaceri :

”În programul de guvernare sunt 3 motoare pentru creșteea economică. Avem planificate investiții. Avem pe agendă constituirea Fondului de Dezvoltare, care văd că interesează și FMI, și Banca Mondială. Acest fond va face investiții- de exemplu, în Prahova lipseste un centru de colectare a produselor agricole, eventual conexat cu o fabrica de conserve. Se pot face cu cofinanțare, cu fonduri europene. Mai adaug și ajutoarele de stat, unde schimbăm filosofia de acordare. Punem la bătaie peste 2% din PIB, bani adevărați, care vor putea fi accesați și e intreprinderile mici și de cele mijocii și de cele mari”, a afirma senatorul Ștefan Radu Oprea.

Senatorul PSD a mai anunțat și planuri de spijin a industriei autohtone: ”Sper să retehnologizăm de exemplu industria de Apărare. E foarte important că am alocat  2% pentru cheltuieli de Apărare, zic să cheltuim din acești bani și la intern, să lansăm comenzi producătorilor români.”

Gabriel Biriș: O listă cu bolovanii pe care statul îi pune în calea unei companii de producție

Gabriel Biriș, partener al Casei de Avocatură Biriș-Goran, consideră, după o experiență de aproape un an de secretar de stat la Ministerul de Finanțe, că o abordare holistică a problemelor economiei românești, care presupune decizie și voință politică și transparență, nu poate exista, deocamdată, în România.

În schimb, afirmă Gabriel Biriș, putem să încercăm să rezolvăm probleme punctuale, adică să nu mai legăm ”bolovani” de picioarele economiei.

”Avem un talent deosebit să ne punem singuri piedici.  Sunt foarte mute problem pe care n-ar trebui să le avem. Eu le numesc bolovani. În general, sunt ușor de eliminat prin măsuri punctuale”, afirmă Gabriel Biriș.

Partenerul Biriș-Goran a oferit câteva exemple de”bolvani” pe care statul i-a legat de picioarele economiei, după care ”se miră că aceasta nu funcționează””.

Primul exemplu: Problema ”Intenția și capacitatea”. Gabriel  Biriș se referă la reglemmentările interne ale ANAF care permit instituției să judece aese lucruri în proccesul de aatriire a  codului de TVA.

”De ce plecăm de la premisa că toți sunt hoți? Care sunt criteriile? Sunt date prin OPANAF, care sunt secrete și care, culmea, se modifică. Deci, noi încercăm să respectăm criterii pe care doar le bănuim. Ne mai mirăm apoi că sunt probleme…” afirmă Gabriel Biriș.

Al doilea exemplu: Problema ”Știa sau ar fi putut ști”. Tot cu referire la o practică a Fiscului, care atrage răspunderea pentru fapta altui agent economic decât cel controlat.

Al treilea exemplu: amenda pentru ambalaje aplicată producătoorilor în condițiile în care sistemul de coleectare a deșeurilr nu ste funcțional.

”Sunt zeci de bolovani ca ăștia. Trebuie să identificăm care sunta cauzele și să  le eliminăm , nu să tratăm efectele”, afirmă Gabriel Biriș.

Ministrul Alexandru Petrescu: Cadrul de achiziții publice este total nepotrivit pentru târgurile internaționale, lucrăm la modificări

Alexandru Petrescu, ministrul pentru Antreprenoriat și Mediul de Afaceri, consideră că productivitatea companiilor românești poate fi îmbunătățită mergând pe 2 elemente:

  • zona de internaționalizare și sprijin pentru achiziția de tehnologii.
  • În ambele domenii, ministrul Petrescu pomite schimbări majore.

”Programul de internaționalizare este un program pe care l-am găsit în minister și permite aplicantului să obțină până la 50.000 de lei pentru crearea indentității vizuale, pentru participarea la târguri internaționale. Face parte din demersul de a încuraja micii antreprenori. Va începe din luna mai. Lucrăm la partea logistică să îl putem face implementabil. Este un program pe care îl combinăm cu un altul, pentru microindustrializare, unde aplicanții pot beneficia de granturi pentru investiții în echipamente. Dacă cele două converg vom avea un nivel de productivitate mai ridicat. Trebuie totuși aduse mai multe elemente laolaltă: vorbim și despre zona educației, unde trebuie să creștem nivelul de pregătire al angajaților”, a spus Alexandru Petrescu.

Legat de participarea companiillor la târgurii și expoziții, ministrul a recunoscuut un mare obstacol legislativ în domeniu: cadrul de achiziții publice este total nepotrivit pentru participarea la târgurile internaționale.

”Avem un cadru total nepotrivit pentru dinamica pe care organizarea de târguri o are. Avem 67 de târguri anuale și o procedură mult prea greoaie- să punem pe SEAP, să stea 20 de zile lucrătoare… Dacă avem și contestații s-a terminat… Ajungem să ne certăm între noi.Am înființat o comisie de lucru, am invitat și reprezentanții ANAF, fostul ANRMAP, să vină cu o propunere de îmbunătățire a modului în care noi putem atribui contracte de servicii pentru ajutorarea acestor companii. Noi avem banii, avem intenția, dar ne blocăm la modul de achiziționare a serviciilor pentru sprijinirea acestor companii. Am dat 10 zile acestei comisii să vină cu niște propuneri”, a anunțat ministrul Petrescu.

Virgil Popescu, deputat PNL: Dacă Oltchim e o companie strategică, de ce nu o cumpărăm noi, printr-o companie de stat?

Virgil Popescu, vicepreședinte al Comisiei de Industrii și servicii din Camera Deputaților, este convins că una dintre soluțiile de redresare economică o reprezintă reîntregirea lanțurilor de fabricație. În plus, industriile cu valoare adăugată mare ar trebui să aibă acces prioritar la resurse.

În cadrul intervenției sale, deputatul PNL a trecut în revistă câteva probleme ale economiei românești în ceea ce privește reprezentarea intereselor în plan extern. ”Rețeaua de reprezentanță externă are probleme de calitate, dar și de cantitate, nu sunt suficienți oameni. Apoi, este o ruptură între nivelul central și cel local – sunt companii care nu știu de programele de susținere. În plus, pare că multe participări la expoziții internaționale sunt acțiuni turistice. De ce să plătim bilet de avion și nu facem standuri? Nu cred că trebuie firme intermediare care să cumpere bilete de avion și să închirieze spații în târguri. Trebuie să-i căutăm noi pe oameni, nu să îi lăsăm să orbecăie spre noi”, afirmă Virgil Popescu.

Deputatul PNL a avansat și o soluție pentru salvarea Oltchim: ”De ce o firmă cu capital de stat nu cumpără? Dacă se decide că o bucată din Oltchim e strategică, de ce nu avem curaj să cumpărăm noi? Dacă nu găsim un privat, să cumpere o firmă de stat…”

Mihai Boldijar, AHK: În Asia, permisul de muncă se obține în 30 de minute. În România în 3 luni

Un barometru al AHK arată că 91% dintre companiile germane prezente în România ar alege din nou, dacă ar fi să o ia de la început, să vină să facă afaceri în țara noastră.

Dar asta nu înseamnă că nu mai sunt lucruri de îmbunătățit, afirmă Mihai Boldijar, vicepreședinte Camera de Comerț româno-germană, care a oferit și un exemplu personal: în trecut, în Asia  a obținut în 30 de minute un permis de muncă, în România același document se obține cam în 3 luni.

Vicepreședintele AHK a confirmat că ”învățământul are o problemă de convergență cu nevoile industriei”, dar a prezentat și alte puncte slabe. Printre acestea, infrastructura, scăderea disponibității și a calității furnizorilor locali

”Probleme apar și când vorbim de productivitate și investiții în tehnologii noi. Dacă nu producem de calitate știm că nu putem supraviețui. Noi avem, Bosh, avem deja  comunicare om/mașina și masină/mașină. În plan european, vorbim de inteligență artificială, de senzori… România este obligată să se uite în direcția potrivită, cred că trebuie calibrat învățământul în perspectivă”, a sfătuit Mihai Boldijar.

Concluzia, din perspectiva AHK: ”Noi avem aceleași suferințe ca orice investitor roman. Nu trebuie făcut diferență, avem nevoie unii de alții, ca toți să ducem România mai departe. Anul trecut, am lucrat la strategia România competitivă. Au fost sute de ore de muncă, știm deja ce e de facut. Detest să reiau teme semnalate acum 2,3,5 ani. Eu zic să luăm un lucru, să-l ducem până la capăt….”, declară Mihai Boldijar.

Andreea Paul, INACO: Să facem doar cîteva lucruri și producția va reporni: Educație-cercetare și infrastructură

Andreea Paul, președinte  INACO,  crede că, dacă robotica și inteligența artificială sunt tendințe la nivel mondial, România ar avea posibilitatea să exceleze în 5 domenii. În care să elaboreze proiecte clare de dezvoltare și să angajeze ”cei mai buni 10 experți din lume” care să le lucreze.

Propuneile Andreei Paul sunt:

  • Medicamente și biotehnologie
  • Agricultură bio și turism eco
  • Combustibilii alternativi
  • Industria aeronautică și feroviară
  • Exploatarea materilor și metalor rare

”Cele mai liberale economii din Europa își sprijină producătorii proprii să exporte, se luptă cu UE. Noi de ce nu susținem brandurile românești? Producătorii români se pot dezvolta pe piețe externe, dar pentru asta trebuie să ne vindecăm de fobii. Nu putem fi o economie puternică dacă nu avem un stat puternic. Noi luptăm cu arme vechi”, a afirmat Andreea Paul.

Preșdintele INACO a enumerat câteva domenii de perspectvă în care România poate să avanseze, dar numai cu implicarea puternică a statului. ”La Universitatea Politehnică din Bucureti, robotica se face cu ajutorul, din mila donatorilor. Guvernul nu are un program în  acest domeniu”, spune Andreea Paul.

”Avem nevoie de un nou drum, spre competitivitate, nu doar chemarea ei în forme optimiste. Ce e de făcut? Educație-cercetare și infrastructură. Doar atât!” afirmă Andreea Paul.

Vasile Iuga, PwC / O temă pentru orice guvern: un proiect concret pentru reindustrializare

Vasile Iuga, senior adviser al PwC, crede că  guvernul trebuie să își pună o întrebare fundamentală- ce și cum s-ar putea face pentru ca în România să se petreacă o industrializare?

Vasile Iuga a fost moderatorul conferiței organizate marți de cursdeguvernare.ro, cu tema ”Falia dintre Economia românească și România productivă: Cum o acoperim!”-, organizată la sediul Camerei de Comerț și Industie a României.

Vasile Iuga a atras atenția unui fenoment foarte important- schimbarea profundă a structurii forței de muncă din România: ”Avem, azi, același număr de angajați ca în 2006, dar: în ultimii 10 ani, în industrie s-au pierdut 450.000 de locuri de muncă și a crescut numărul angajaților din IT, cu 80.0000, din comerț, cu peste 200.000, și din administrația publică,  cu 200.000”.

În ceea ce privește structura de capital a economiei, profesorul Vasile Iuga a precizat: ”Capitalul străin reprezintă 8% din numărul de companii din România, are 40% din active, un sfert din angajați, 80% din exporturi și o productivitate de trei ori mai mare decat industria româneasca”.

În aceste condiții  senior adviserul PwC a observat că deficitul comercial al României este, în principal, produs nu de  relația cu state cu economii de vârf ale UE, ci de cea cu țările grupului Vișegrad.

***

Conferința a fost transmisă live – AICI-LINK – unde pot fi urmărite prezentările.

În cursul zilei de joi, cursdeguvernare.ro va dedica o pagină alicată evenimentului – în pagina de conferințe – unde vor putea fi urmărite prezentările fiecărui speaker în parte.

Publicat la data de 21.3.2017 .

Un raspuns

  1. Caliman Eugen-consultant dezvoltare economica
    23.3.2017, 12:47 pm

    1.Chiar daca nici una dintre cele “8 mari probleme ale Romaniei productive” nu se va rezolva de catre guvernul actual, Conferinta de marti a “punctat” ceva imens, ceva ce parea ca niciodata nu va intra in atentia publica!Ea a lansat tema (pentru toata Romania) unui “Proiect concret pentru reindustrializare” – ca fundamentala pentru rezolvarea problemelor antreprenoriatului roman si deblocarea dezvoltarii economice si industriale nationale.In lipsa proiectului, nimic nu este rezolvabil, deoarece strategiile de dezvoltare propuse de economisti (din care 8 au fost evidentiate si dezbatute in Conferinta)nu pot fi traduse in realitatea economica fara un proiect unitar si fezabil de reindustrializare.
    2.Acest proiect trebuie transpus in viata economica nationala de o ECHIPA speciala dedicata reindustrializarii, alta decit cea EXECUTIVA actuala a Guvernului.
    Este de inteles, ca ele trebuie bine integrate functional si tehnic, pentru coeranta in realizarea proiectului.
    3.Echipa executiva guvernamentala actuala pare interesata in rezolvarea doleantelor antreprenoriatului din Romania, dovedind si buna cunoastere a acestei problematici, insa inexistenta unui nucleu stiintific economic si a unui aparat analitic-executiv, care la nivelul Guvernului sa inventarieze si sistematizeze nejunsurile normative si legislative, totul ramine in notitele de participare, urmind o alta sedinta, intilnire politica, alte sarcini si probleme la fel de importante si insolubile.Astfel, totul se pierde in timp, in iuresul fara odihna al secretarului de stat sau ministrului confruntati in avalansa de alte si alte neajunsuri si raspunderi.In lipsa unui proiect de reindustrializare, realizabil de o echipa special constituita, nu exista nici un orizont de imbunatatire a mediului economic national.
    4.”Proiectul de reindustrializare” este o lucrare de economie aplicata, pentru care lipsesc orice studii ORIENTATIVE, teoretice sau aplicate, cercetarea economica fundamentala pe tema “dezvoltarii economice si industriale rapide in noile conditii ale globalizarii” fiind inexistenta in Romania.
    Un astfel de proiect cuprinde o serie de “subproiecte” executive, pe care le-am enumerat impreuna cu citeva consideratii generale, in comentariul de la articolul “Vasile Iuga, PwC/o tema pentru orice guvern:un proiect concret pentru reindustrializare”, aflat pe portalul de fata.
    5.In comentariu am mentionat si existenta unui “proiect de reindustrializare” (cit se poate de concret si operational), disponibil la tel. 0721316019, pentru cei care-l astepta de la zona stiintifica economica ce nu-l poate produce.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Aventura unui stat ultrapolitizat cu Fondul suveran de investiții: FSDI – sub lupa economiștilor

Proiectele disponibile ale actelor de înființare a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) nu precizează strategia, obiectivele, mecanismele de managament şi nici modul de control...Citeste mai departe »

Claudiu Vrînceanu

Internaționalizarea afacerilor românești: Lecția poloneză și analiza comparativă a regiunii

Firmele trebuie să treacă granița în mod direct dacă economia României își propune să devină o forță regională, iar impactul investițiilor românești în străinătate...Citeste mai departe »

Victor Bratu

UK și UE încep luni negocierile pe drepturile cetățenilor: (aproape) toate cifrele relevante de pe masa tratativelor

Între cele 3 detalii legate de Brexit pe care UE vrea să le stabilească înainte de a trece la discuțiile referitoare la viitoarea relație...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Cum se pierd 4 ani din viață? Dar 800.000 de ani din vieți? Liceul fără cunoștințe, fără meserie, fără diplomă: de ce pleacă tinerii unde văd cu ochii

Cum se pierd 4 din cei mai eficienți și esențiali ani din viață? Dar 800 de mii de ani din vieți? : Tinerii sunt...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Vești rele pentru banii europeni ai României: Statuia plăților directe în agricultură are picioare de lut

Un singur lucru funcționa bine în România la capitolul ”absorbție a fondurilor europene”- plățile directe acordate agricultorilor. Era și simplu: nu era nevoie de...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Noua tentativă a Ucrainei de a sparge blocada Rusiei spre Vest. De ce va eșua și aceasta

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De mai bine de o săptămână, Ucraina dă semnale repetate și insistente, la nivel înalt, că este pregătită să reia ofensiva politico-diplomatică...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română