Comisia Europeană refuză să predea o serie de documente solicitate de membrii comisiei de anchetă care investighează dacă state membre UE acordă marilor companii multinaţionale regimuri preferenţiale de taxare.
Comisarul european Pierre Moscovici, responsabil cu politicile europene în materie de Economie şi Afaceri Financiare, Taxare şi Vămi, a transmis la începutul săptămânii comitetului special în materie de legislaţie fiscală din Parlamentul European (TAXE) că nu îi poate pune la dispoziţie un număr de 25 de documente solicitate pentru analiză, din cauză că nu are acordul formal al statelor membre.
“Aproape jumătate dintre statele membre consultate de serviciul meu în legătură cu solicitarea dvs. au transmis că nu sunt de acord să punem la dispoziţia comisiei speciale aceste documente”, transmite comisarul Pierre Moscovici într-o scrisoare văzută de EUobserver, în care refuzul cooperării este bazat pe principiul confidenţialităţii unui asemenea tip de documente.
(Citiţi şi: „DOCUMENTE / Probleme-n Paradisul fiscal: Onestitatea fiscalității în unele țări europene – o analiză comparativă pe 15 state”)
TAXE, comitet condus de europarlamentarul francez Alain Lamassoure, a lansat în februarie 2015 o investigaţie în cele 28 de state membre UE legată de aplicarea unitară a legislaţiei fiscale în interiorul fiecărui stat.
Cererea de primire a unor documente cu referire la fiscalitatea din statele UE, aflate în posesia Comisiei, a fost făcută în luna iulie. La data respectivă, Alain Lamassoure a vorbit despre “modul scandalos” în care marile multinaţionale evită să îşi onoreze obligaţiile faţă de bugetele naţionale ale statelor în care activează.
Ancheta comisiei a fost determinată inclusiv de operaţiunea “LuxLeaks”, derulată în 2014, când presa a publicat în total 28.000 de documente confidenţiale în legătură cu aproximativ 500 de înţelegeri fiscale încheiate de administraţia fiscală din Luxemburg cu peste 300 de corporaţii multinaţionale.
(Citiţi şi: „LuxLeaks: Înţelegeri secrete între 340 de multinaţionale şi statul Luxemburg pentru fiscalitate preferenţială”)
Aceste acorduri au permis companiilor să plătească statului luxemburghez taxe mult diminuate (în unele situaţii chiar sub 1%) faţă de plafoanele aplicate în general.
Multe dintre aceste înţelegeri au fost încheiate în perioada în care preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker era prim-ministru al Luxembourg.
(Citiţi şi: „De partea cealaltă a baricadei / Comisia Juncker investighează practicile neconcurențiale ale fostului premier Juncker”)
Membrii comisiei au mers în Irlanda, Olanda, Marea Britanie, Belgia şi Elveţia, însă investigaţiile au fost împiedicate de lipsa de cooperare de care au dat dovadă în special corporaţiile.
(Citiţi şi: „SwissLeaks: HSBC Elveția şi-a ajutat clienţii să facă fraudă fiscală: 10 au cetățenie română. Schema și numele celebre”)
Comitetul TAXE a invitat la audieri 18 mari companii care au încheiat înţelegeri fiscale în Luxemburg, dar numai 4 au răspuns invitaţiei: Airbus, Total, SSE şi BNP Paribas.
Alte 5 companii, printre care Amazon şi HSBC, au transmis că nu onorează inviataţia “din cauza investigaţiei în derulare”. Restul de 9 companii chemate la audieri, printre care Facebook, Coca Cola şi IKEA, au refuzat solicitarea fără explicaţii.
Membru al TAXE, europarlamentarul german Fabio de Masi a declarat EUobserver: “IKEA a mers chiar mai departe- ne-au ignorat complet solicitarea apoi ne-au invitat să participăm la un eveniment unde se făcea lobby în favoarea sistemelor preferenţiale de taxare.”
Google a fost o altă companie care a refuzat dialogul cu comisia de anchetă, dar a trimis acesteia o “poziţie în chestiuni legate de impozitare”.
Comisia de anchetă încă examinează dacă decizia autorităţilor din Luxemburg cu privire la impozitele plătite de Amazon contravine reglementărilor europene în materia ajutorului de stat.
(Citiţi şi: „Comisia Europeană începe cruciada împotriva paradisurilor fiscale”)
Un prim raport al TAXE în legătură cu investigaţia derulată va fi dat publicităţii săptămâna viitoare. Raportul final, care să conţină situaţia la zi şi recomandările celor 45 de membri ai comisiei de anchetă, ar trebui votat în noiembrie 2015.
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
Am inteles ca nu se poate dovedi frauda, dar macar sa-l scoata pe moscovici din bibliografii, pentru ca din doua carti de psiologie, trei sunt tixite de moscoveata si inteligenta sa, cum altfel, daca nu sclipitoare; si mai mult de atat, tot studentul e oblidat de dom’ profesor la vniversitate sa cumpere cartea, ca altfel ramane restant; serios vorbind moscoveata si psiologia cepei, sunt niste lucrari cu care nici macar nu se aprinde focul in soba; nu cumpara cartea lu moscoveata, ca ajungi lucrator cu ziua sau daca nu somer, psiolog de cepe degerate.