340 de companii internaţionale au aranjat, cu autorităţile luxemburgheze, structuri corporate speciale pentru fiscalitate preferenţială, informează The Guardian, una dintre cele 40 de publicaţii care au analizat, în ultimele 6 luni, peste 28.000 de documente secrete.
Este o anchetă jurnalistică colectivă, sub numele LuxLeaks sau Luxemburg Leaks, despre regimul preferenţial de taxare oferit de Luxemburg multinaţionalelor, aranjamente prin care micul, dar extrem de bogatul ducat din inima Europei girează evaziunea fiscală la scară industrială, după cum o califică The Guardian.
Documentele analizate de jurnalişti arată că marile companii au folosit reţele compexe de împrumuturi interne şi plăţi de dobânzi care le-au redus impozitele. Toate aceste aranjamente fiind perfect legale în Luxemburg.
Printre multinaţionalele în cauză, citate de jurnaliști :
- grupul farmaceutic Shire,
- Icap,
- Dyson (producătorul de aspiratoare),
- Pepsi,
- Ikea,
- Accenture,
- Burberry,
- Procter & Gamble,
- Heinz,
- JP Morgan,
- FedEx.
Documentele se referă şi la firma producătoare de Coach, grupul farmaceutic Abbot Laboratories, Amazon, Deutsche Bank sau grupul financiar australian Macquarie.
Acordurile fiscale secrete, încheiate în perioada 2002 – 2010, care provin de la firma de audit PricewaterhouseCoopers (PwC), privesc, în mod evident, clienţii acestei companii şi arată cum giganţii internetului, ai telecom, finanţelor sau bunurilor de consum se bazează pe Luxemburg şi regulile sale fiscale laxe pentru a transfera aici profiturile pentru a evita impozitarea.
Aceste grupuri fac economii anuale de miliarde de euro graţie creării unei filiale sau holding în Luxemburg, cu activitate redusă şi salariaţi puţini, mutării sediului social sau crearea unor entităţi ad hoc pentru transferul activelor sau realizarea unor achiziţii. Scopul: achitarea celui mai mic impozit posibil sau chiar deloc.
Multinaţionalele folosesc structurile financiare în Luxemburg pentru a plăti taxe mici, dar care le asigură deduceri de taxe în ţările în care îşi desfăşoară cea mai mare parte a afacerii şi unde fac profituri.
Luxemburg -tărâmul magic
„Baza de date arată cum Luxemburgul facilitează multinaţionalelor evitarea plăţii impozitelor în lume. (…) Luxemburgul este ca un tărâm magic al zânelor”, descrie, pentru The Guardian, întreaga inginerie financiară profesorul de la Harvard Stephen Shay.
Documentele obţinute de Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţii (ICIJ) arată că Luxemburgul acţionează ca un intermediar, care favorizează şi maschează evaziunea fiscală care are întotdeauna loc pe teritoriul său.
Documentele analizate de jurnalişti sunt în principal acorduri fiscale prealabile (Advance tax Agreements), adică nişte scrisori de confort, care – prezentate autorităţilor fiscale luxemburgheze duc la o reducere substanţială a impozitelor. Dacă autorităţile din Luxemburg aprobă schema, ele eliberează la rândul lor o scrisoare de confort care are caracter obligatoriu.
Mai puţin de o treime din aceste acorduri mediate, realizate de PwC şi incluse în cele 28.000 de pagini de documente se referă la nişte sume exacte. Totuşi, ingineriile contabile se ridică la mai mult de 215 miliarde de dolari în împrumuturi şi investiţii care au folosit Marele Ducat între 2002 şi 2010, pentru a masca reduceri de taxe.
Tocmai de aceea, scrie The Guardian, imaginea reală asupra fluxurilor financiare în Luxemburg este mult mai mare, având în vedere că PwC este doar una dintre firmele de audit şi contabilitate care mediază şi gestionează afaceri cu autorităţile luxemburgheze.
La solicitarea jurnaliştilor care au anchetat această situaţie pentru un comentariu PwC a spus că întrebările jurnaliştuilor se bazeză pe informaţii „vechi şi furate”, „situaţia furtului fiind semnalată autorităţilor relevante”.
Luxemburgul, în atenţia Comisiei Europene pentru practici neconcurenţiale privind taxarea
De câteva luni de zile, Luxemburgul este – alături de Olanda şi Irlanda – în centrul unei polemici privind avantajele fiscale acordate multinaţionalelor.
OECD – însărcinată de G20 să lupte împotriva evaziunii fiscale practicată de multinaţională – face presiuni asupra Marelui Ducat să renunţe la reglementările sale fiscale extrem de controversate. Ele sunt legale, dar considerate extrem de nocive. Ele împiedică alte state să coloecteze taxe subtanţiale, de care ar avea nevoie în aceste condiţii de dificultăţi bugetare.
Comisia Europeană a lansat mai multe investigaţii privind facilităţile fiscale acordate de Luxemburg anumitor companii.
În iunie 2014, Bruxelles-ul a început o procedură de infringement împotriva acestei ţări, cerând informaţii despre impozitarea companiei Amazon în Ducat. Autorităţile luxemburgheze au refuzat să ofere toate informaţiile cerute.
Astfel, la începutul lunii octombrie, Comisia a început o anchetă pentru a determina dacă decizia autorităţilor fiscale luxembourgheze privind impozitele pe venitul corporate plătite de Amazon în Ducat sunt sau nu ajutor de stat mascat.
Comisia este preocupată că profiturile taxabile în Ducat sunt subestimate şi astfel compania ar putea avea un avantaj şi ar plăti impozite mai mici decât alte companii.
O altă investigaţie are în vedere acordurile dintre administraţia fiscală din Luxemburg şi Fiat Finance and trade, care furnizează servicii de trezorerie pentru grupul auto Fiat.
Comisia mai investighează irlanda, pentru acorduri între fisc şi gigantul american Apple, suspectat că a beneficiat de tratament preferenţial, şi Olanda, suspectată că a avordat avantaje fiscale Starbucks.
La nivel internaţional este o mare presiune politică pentru a împiedica multinaţionaele să profite de sistemele diferite de impozitare dn lume pentru a-şi reduce contribuţiile.
De pildă, premierul David Cameron sublinia anul trecut, la reuniunea de la davos, cănu va tolera ca marile companii internaţionale să se sustragă plăţii taxelor. Ministrul său de finanţe urmează să prezinte luna viitoare noi măsuri pentru a opri corporaţiile să îşi „exporte” progiturile.
Şi Barack Obama a calificat evaziunea fiscală drept „nepatriotică”, iar G20 lucrează la noi reguli privind taxarea.
Următoarea reuniune la nivel de şefi de state şi de guverne G20, care va avea loc la Brisbane în 15 şi 16 noiembrie, trebuie să adopte un plan de luptă împotriva optimizării fiscale afgreşive a multinaţionalelor.
O afacere posibil compromiţătoare pentru noul preşedinte al Comisiei Europene
Aceste dezvăluiri îl pun în dificultate pe noul preşedinte al Comisiei Europene – care investighează Luxemburgul – Jean-Claude Juncker, fost premier al ducatului în perioada 1995 – 2013.
Într-un discurs rostit în Bruxelles în iulie, Juncker a promis să „încerce să acducă ceva moralitate şi etică în perisajul impozitării din Europa”. Totuşi, a insistat asupra afirmaţiei că ţara sa nu este un paradis fiscal.
Întrebat, miercuri, dacă nu este în conflict de interese în acest moment, având în vedere că instituţia pe care o conduce îi anchetează propria ţară, el a dat asigurări că nu va interfera cu ancheta CE şi cu acştivitatea comisarului pentru concurenţă, Margrethe Vestager.
“Nu aş face-o, pentru că nu ar fi decent. Am o opinie în acestă chestiune, dar o voi păstra pentru mine”, a afirmat preşedintele Comisiei.
Urmărește-ne pe Google News
