Chestiunea

Harta deprecierii creșterii economice: Județele cele mai bogate se întrec cu cele mai sărace. Industria nu compensează reducerea consumului

Prognozele oficiale privind creşterea economică pe teritoriul României s-au depreciat în multe dintre judeţele bogate mai substanţial decât în cele mai sărace, pe parcursul acestui… Mai mult

06.01.2019

Evenimentul

Mihaela Triculescu – noul șef ANAF. Respinsă de trei ori la concursurile pentru posturi în ANAF

Premierul Viorica Dăncilă a semnat joi Decizia de numire a Mihaelei Triculescu în funcția de președinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), cu rang… Mai mult

03.01.2019

Analiză

România și energia: Poziţia în context european

Consumul final de energie al industriei româneşti a scăzut în intervalul 1990 – 2016 cu circa 75%, faţă de numai 25% la nivelul UE, potrivit… Mai mult

02.01.2019

Analiză

Încadrarea deficitului în 3% ar fi miraculoasă: Deficitul la 11 luni – 2,74% din PIB estimat

După 11 luni din 2018, deficitul bugetar public comunicat oficial a urcat la 2,74% din PIB estimat, valoare cu 130% mai mare faţă de acelaşi… Mai mult

30.12.2018

Cronicile

Comisia de Prognoză a dezvăluit ”dintr-o eroare materială” strategia PSD: cresc contribuțiile la pensii, Pilonul 2 devine opțional. Alte câteva idei ale puterii.

de Razvan Diaconu , 21.5.2018

Comisia Națională pentru Strategii și Prognoză își demonstrează utilitatea: Viorica Dăncilă are nevoie de justificări, iar Liviu Dragnea de un paratrăsnet

Un document guvernamental publicat duminică de către Mediafax a oferit opoziției prilejul să acuze din nou guvernul PSD-ALDE că vrea să ”naționalizeze” banii Pilonului 2 de pensii.

Puterea a dezmițit din nou, pe multe voci, că ar urmări așa ceva și a livrat rapid un ”acar Păun”, în persoana unui angajat nenumit al Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP) care ar fi introdus ”din greșeală” acest scenariu în lista priorităților guvernamentale.

Privit însă mai atent, documentul realizat de CNSP ce poartă antetul Guvernului României, cu titlul „Programul legislativ al Guvernului României pentru anul 2018 (mai – decembrie)”, conține și alte câteva proiecte discutabile.

De aici, întrebarea fundamentală: are CNSP competența să stabilească programul legislativ guvernamental?

Cu siguranță, nu, căci Liviu Dragnea nu ar permite așa ceva. O singură explicație posibilă: președintele PSD are nevoie să dea vina pe cineva dacă lucrurile nu ies așa cum plănuiește.

Iar planul este clar: puterea va modifica o parte a reglementărilor ce guvernează sistemul pensiilor obligatorii administrate în sistem privat, o demonstrează o declarație făcută luni chiar de Liviu Dragnea.

Liviu Dragnea – o ”scăpare” printre amenințări

PSD dorește ca „cetățeanul român odată informat să aibă posibilitatea să opteze unde consideră personal că îi e mai bine”, respectiv doar la Pilonul I sau la Pilonul I și II, a declarat luni Liviu Dragnea, citat de HotNews.

„Nu s-a discutat, noi nu vom adopta nicio măsură care să ducă la desființarea Pilonului II de pensii”, spus luni Liviu Dragnea, care a admis totuși că este posibilă suspendarea contribuțiilor la Pilonul 2: „Se va decide dacă e nevoie să se suspende plata sau plata să se continue ca și până acum și să se facă regularizări ulterior”.

De ce ar opera o posibilă suspendare a plăților către Pilonul 2?  Scrie tot în proiectul introdus ”din greșeală”: pentru că ar urma să crească contribuțiile la angajat, dar și – culmea ”revoluției fiscale”- să fie reintrodusă o contribuție a angajatorului.

Până să admită că ceva-ceva s-ar schimba, președintele PSD Liviu Dragnea a amenințat „anumiți ziariști” și „anumiți cetățeni”, mai precis cei care au vorbit în ultimele zile despre o intenție a Guvernului de a desființa Pilonul 2 de pensii, cu aplicarea Codului penal.

Întrebat cum comentează informațiile legate de o posibilă modificare a legislației privind Pilonul II de pensii, Liviu Dragnea a spus că în Codul penal se prevede o pedeapsă de până la 5 ani de închisoare pentru „comunicarea sau răspândirea (…) de ştiri, date sau informaţii false„ care pun „în pericol securitatea naţională”.

Or, spune Liviu Dragnea, informațiile privind desființarea sau naționalizarea Pilonului 2 de pensii pot „destabiliza economic și social România și pot aduce atingere securității naționale”.

Strategii îngropate în hârtii

Disputa cea mai aprinsă se poartă pe marginea unui proiect de lege privind reglementarea pensiilor obligatorii administrate în sistem privat. Puterea readuce periodic în discuție subiectul Pilonului 2 în ciuda reacțiilor vehemente pe care le provoacă.

(Citiți și: Document SGG – Guvernului ar vrea o nouă lege pentru Pilonul 2 și să suspende contribuțiile la acesta)

În listă însă mai există și alte proiecte controversate:

Ajutor de stat „Împrumuturi fără dobândă pentru tineri”

Proiectul ar consta în garantarea de către stat, în proporţie de 80%, a creditelor pentru tinerii fără loc de muncă sau în perioada de studii.

Proiectul precizează că „nu este nevoie ca tinerii să aibă venituri”,  iar credite ar urma să fie acordate inclusiv celor care nu continuă studiile. Proiectul nu conține nicio precizare legată de modalități de rambursare ale creditului, în cazul în care acesta nu este unul pentru întreţinere pe timpul studiilor.

Nu este clar de ce ar risca băncile partea negarantată de 20% şi să își blocheze resurse pe componenta garantată până la recuperarea banilor de la Fondul de garantare.

Ajutorul de stat „pentru construcția de locuințe de serviciu”

Proiectul are ca scop oficial „reducerea deficitului de forță de muncă din marile centre economice ale României, stimularea ocupării şi a investiţiilor prin mobilitatea forţei de muncă”.

Apartamentele construite prin acest program ar trebui să nu fie mai scumpe de 30.000 de euro (dublul ajutorului de stat).

Documentul guvernamental susține că 30.000 este preţul mediu la nivel naţional pentru un apartament de două camere cu o suprafaţă de 42 mp. Aceasta este rezultatul unei analize a CNSP, dar relevanţa sa este îndoilenică.

Nu se precizează dacă în medie sunt incluse şi zonele din afara marilor centre economice – zone depopulate în care locuinţele se vând mai pe nimic, sau mai degrabă deloc.

Un Ajutor de stat pentru construirea de creşe şi grădiniţe ar veni în completarea celui pentru locuinţe de serviciu, dacă ar  fi „integrate în clădirile construite pentru locuinţe”.

Fonduri de investiții noi

Guvernul vrea să lanseze două „fonduri de investiții” a căror eficacitate în dezvoltarea politicilor publice de dezvoltare pare cel puțin limitată, conform detaliilor (puține) din „Programul legislativ” care le include. Astfel:

  • Un Fond Naţional de Dezvoltare „Centenar” (FND) ar urma să cumpere acțiuni și obligațiuni emise de microîntreprinderi și IMM-uri, și să emită în piață propriile unități de fond, listate la Bursă.

Problema pe care o va avea FND nu reușesc să o rezolve brokerii de la bursă de douăzeci de ani: sunt extrem de puține IMM-urile cu rezultate atât de bune încât să le facă atractive acțiunile sau obligațiunile  pe care le-ar emite ca să se finanțeze.

FND ar avea, prin urmare, mari dificultăţi cu propria finanţare, dacă investitorii nu ar dori să alimenteze tot niște „ajutoare de stat”.

Dacă FND ar beneficia de un capital de pornire consistent de la bugetul de stat,  acest capital  ar trebui plasat de la bun început foarte convingător, astfel încât investitorii în fond  să fie convinși că vor face profit, cu unităţile de fond listate la bursă.

  • Un Fond de Investiţii pentru industrializare pe bază de Licenţe

Acesta ar urma să cumpere „Licenţe de generaţia a 2-a (tehnologie nu mai veche de 3-5 ani) împreună cu know how-ul de producţie”, ca să  fie folosite în fabrici din „industriile selectate drept competitive in Strategia 2040 la propunerea si fundamentarea Consiliului de Programare Economică” aferent.

Finanțarea Fondului respectiv ar urma să fie asigurată de „bugetul de stat (minoritar), fonduri europene, împrumuturi atrase și investitii private”, până la 300 de milioane de euro în primul an și la 500 de milioane euro după alți doi ani.

Problema: ce investitori privați ar finanța (majoritar) acest fond sau cum vor fi atrase fondurile europene, pentru investiții care să fie competitive și în 2040, cu licențe care sunt îmbătrânite încă din momentul achiziției, sau oricum mai vechi de 3 – 5 ani.

Atribuțiile oficiale ale Comisia de Progonză

Atribuţiile CNSP, descrise pe paginaweb a instituției, sunt:

  • elaborează prognoze „în corelare cu prevederile Programului de guvernare”;
  • fundamentează orientarile strategice de dezvoltare a României, în corelare cu prevederile Programului de guvernare
  • participă la evaluările ex-ante și ex-post ale impactului politicilor publice asupra proceselor economice și sociale la nivel macroeconomic și sectorial, etc.

Astfel că responsabilitatea CNSP ar trebui să se rezume doar la cea a calculelor și evaluărilor pe baza cărora se inițiază legi de către guvern și ministere. Eventual, CNSP verifică dacă aceste legi sunt corelate cu Programul de guvernare.

Totuşi, în documentul publicat de Mediafax, CNSP figurează ca iniţiator al proiectelor descrise mai sus.

Declarații ridicole ale șefului CNSP: Modificarea Pilonului 2 – o ”eroare materială” a unui angajat

Președintele Comisiei de Strategie și Prognoză nu știe să explice de ce e nevoie să fie făcute modificări la Pilonul 2 de pensii. Într-o intervenție telefonică la Digi24, Ion Ghizdeanu (foto), a spus că acest scenariu a fost inclus din „dintr-o eroare materială” într-un proiect al Guvernului, de către un angajat din subordinea sa.

„Guvernul solicită de la tot felul de instituții dacă are propuneri de acte. Ne asumăm că noi am transmis această propunere cu toate 20, sau 15 acte, 10 acte care sunt acolo și din eroare s-a introdus și această propunere care nu exista decât la nivelul de analiză internă”, a spus Ion Ghizdean.

Întrebat însă care ar fi beneficiile ca românii să nu mai contribuie la pensiile private, chiar și ca ipoteză de lucru, Ion Ghizdeanu a răspus: „Dacă nu am avut-o în calcul… Mă scuzați, dar nu pot să vă răspund. În principiu, eu de când sunt discut pe cifre și pe calcule. Probleme principală este despre un număr cât mai mare de beneficiari…”

El a mai spus că economia României merge „foarte bine”, însă nu a știut să răspundă la întrebările privind propunerile de modificări repetate la pilonul de pensii private. „Nu mă întrebați pe mine… că e problemă de finanțe”, s-a apărat Ghizdeanu.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.5.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Tel Drum nu renunță la insula Belina – atacă în instanță decizia CJ Teleorman de a rezilia contractul

Vladimir Ionescu

Tel Drum a atacat în contencios – administrativ, la începutul acestei luni, decizia prin care Consiliul Județean Teleorman a stabilit revenirea insulei Belina și a Brațului Pavel… Mai mult

Stiri

Președintele atacă la CCR interdicția de a se organiza referendum și europarlamentare. Miza

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a atacat la Curtea Constituțională interdicția ca la scrutinul pentru Parlamentul European să fie organizat orice fel de referendum. Parlamentul a amendat Legea… Mai mult

Stiri

SUA pregătesc terenul retragerii din Tratatul INF și relansează ”Războiul Stelelor”

Iulian Soare

SUA au respins miercuri o ofertă a Rusiei care ar fi putut salva tratatul ce a eliminat vreme de 30 de ani amenințarea nucleară asupra… Mai mult

Stiri

Preț în creștere la energie – greva minerilor urcă importurile la 16% din consum

Adrian N Ionescu

Termocentrala de la Rovinari, parte a Complexului Energetic Oltenia, și-a unul dintre grupurile energetice miercuri noapte, din cauza lipsei cărbunelui, în condițiile în care minerii… Mai mult

Stiri

Guvernul Grindeanu, la propunerea lui Florin Iordache, a adoptat legea recursului compensatoriu- document prezentat de Dacian Cioloș

Razvan Diaconu

Fostul premier Dacian Cioloș a postat miercuri, pe Facebook, un mesaj în care spune că Guvernul condus de Sorin Grindeanu este cel care „a adoptat… Mai mult

Stiri

Premierul Theresa May câștigă votul de încredere al Camerei Comunelor. Opoziția pune condiții ca să discute posibile soluții pentru un acord Brexit

Victor Bratu

Opoziția parlamentară nu a reușit miercuri să adune suficiente voturi pentru a determina plecarea Theresey May din fruntea guvernului britanic. Votul a fost unul destul… Mai mult

Stiri

Prima reacție a unei bănci românești la ”taxa pe lăcomie”. BT: Este o naționalizare a profiturilor, va crea dezechilibre grave în toată economia

Alexandra Pele

Taxa pe lăcomie reprezintă o naționalizare a profiturilor se arată în prima reacție oficială a Băncii Transilvania, care în urma turbulențelor generate de Ordonanța Teodorovici… Mai mult