Analiză

România – pe contrasens în UE cu evoluţia deficitului bugetar

România este singurul stat membru UE care a atins limita de deficit bugetar permisă prin regulile de stabilitate economică stabilite la Maastricht pentru aderarea la… Mai mult

24.10.2017

Analiză

De ce mutarea contribuţiilor e o manevră riscantă: Matematica schimbării

Mutarea contribuţiilor de la angajator la salariat, în forma anunţată de Executiv, ar avea un efect relativ minor asupra încasărilor şi salariilor, din punct de… Mai mult

23.10.2017

Chestiunea

Un paradox care să ne pună pe gânduri: creştere economică rapidă fără întreprinderi care cresc rapid

Deşi ne-am plasat în fruntea UE la creştere economică pe ultimii doi ani în termeni de evoluţie a PIB, această performanţă notabilă primii a fost… Mai mult

22.10.2017

Analiză

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial, ministrul… Mai mult

19.10.2017

Cifrele care să ne trezească / Cât de mult contează mărimea: Ce fac Cehia, Polonia, Ungaria cu creșterea lor economică mică

de Marin Pana 21.5.2017

România a bifat la finele primului trimestru din 2017 nu doar cea mai mare creştere economică dintre ţările UE ( 5,7% brut şi 5,6% ajustat de Eurostat pentru asigurarea comparabilităţii cu alte state) dar şi prima poziţie la creşterea industrială, cu un fulminant +15,3% brut în martie faţă de luna anterioară (+2,6% în condiţii comparabile, dar tot pe primul loc în UE) şi +10,2% faţă de martie 2016, locul 2 după mult mai mica Estonie (+14,8%).

În principiu, ar fi trebuit să exultăm de bucurie, dacă nu am fi avut simultan şi prima traversare a pragului de 1 miliard de euro deficit comercial lunar iar soldul pe segmentul de bunuri regăsit în balanţa comercială nu ar fi fost de peste 2 miliarde de euro pe primul trimestru al anului.

Ceea ce nu prea se potriveşte cu datele pe care le consemnează colegele noastre de bloc socialist trecute în UE şi care au acelaşi regim valutar de flotare a monedei naţionale, Cehia, Polonia şi Ungaria.

Toate cele 3 state au rezultate cu semnul plus şi nu cu minus, ca noi, în comerţul internaţional cu bunuri şi reuşesc să iasă cu un sold pozitiv în comerţul dintre statele UE. Inclusiv pe baza mărfurilor livrate în România, căreia îi aduc aproximativ aproape jumătate din deficitul deja cronic al schimburilor internaţionale. deficit cu care (din păcate), ne-am obişnuit.

Diferenţa dintre noi şi ei este una de COMPETITIVITATE, de raport optim între calitate şi preţ, criteriu la care continuăm să luăm bătaie sistematic şi să pierdem nu doar pe pieţele externe ci şi pe piaţa internă.

Din păcate, acest fenomen tinde să devină tot mai vizibil pe măsură ce ne cresc veniturile. Explicaţia nu este deloc suprinzătoare, date fiind poziţiile pe care le ocupă economiile cehă ( care are un PIB comparabil cu al nostru ) şi poloneză ( cu un PIB mai mult decât dublu).

Și față în față cu zona euro

Din perspectiva dezideratului nostru de a adera la Zona Euro ( EA 19), ar trebui să reţinem că pe luna martie 2017 această grupare cu monedă unică a înregistrat un excedent de 30,9 miliarde de euro în schimburile de bunuri cu alte state. Ori, Cehia are un excedent de 1,5 miliarde cu Zona Euro iar Polonia figurează pe zero de la începutul acestui an.

Figura de mai jos: Partea pe care o deţin partenerii comerciali ai Zonei Euro în importurile EA 19

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

Mai mult, Cehia şi Polonia figurează pe locurile patru şi cinci în topul importurilor Zonei Euro, după China, SUA şi Marea Britanie, devansând Elveţia (vezi figura), după ce au progresat sistematic şi substanţial în cota de piaţă ocupată de mărfurile lor în Occident. Reamintim faptul că dimensiunea economiei cehe este absolut comparabilă cu cea a României. Dar numai dimensiunea, nu şi COMPETITIVITATEA.

Practic, Cehia și Polonia sunt puternic integrate în Zona Euro şi doar oportunităţile legate de păstrarea propriei politici monetare le ţin în afara ei. Altminteri, nu doar că ar putea să intre când doresc, dar ar fi şi printre cei mai performanţi membri în termeni de competitivitate chiar în zona euro.

De ce nu vor ceilalți să treacă la euro și de ce nu putem noi

De ce nu o fac încă ? Este o întrebare bună pentru ei, dar şi mai bună pentru noi, dacă am şti să luăm aminte şi să ne raportăm la economiile aflate ceva mai înaintea noastră. Economii care, deşi nu ating aceleaşi ritmuri de creştere, nu-şi permit nici atâtea fantezii bugetare. Cel mai important aspect este o convergenţă care se va produce implacabil, fie că vrem sau nu.

Este convergenţa preţurilor, care se vor apropia de media europeană pe măsură ce accesul la mărfuri va fi tot mai facil iar mentalul consumatorilor din est se va acomoda cu stilul de viaţă din vest.

Or, această convergenţă are doar două modalităţi de desfăşurare, în afara Zonei Euro dar cu propria politică monetară sau în interiorul Zonei Euro, fără a mai putea utiliza acest instrument.

Ideală ar fi prima variantă ( pe care au adoptat-o Cehia şi Polonia prin tergiversarea trecerii la euro), care presupune aprecierea discretă dar continuă a monedei naţionale, cu absorbţia în productivitate şi creşterea calităţii mărfurilor a scăderii inerente de competitivitate prin preţ. Dar cu beneficii pe termen lung în puterea de cumpărare şi nivel de trai pentru întreaga populaţie, chiar dacă aceasta nu vede pe moment creşteri nominale spectaculoase de salarii sau pensii.

Până acum, la fel ca Cehia şi Polonia dar cu decalajul de competitivitate care rămâne de recuperat, asta a încercat să facă şi România. Din păcate, însă, indiferent ce performanţe ar obţine economia noastră, tot se găsesc unii să supraliciteze în oferirea de beneficii pe sistemul pielii ursului din pădure.

Întreprindere politică riscantă, ce lasă mai puţin loc sau, dacă ar fi să luăm foarte în serios un avertisment oficial recent, niciun loc pentru aprecierea leului faţă de euro în termeni reali.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.5.2017

2 comentarii

  1. Protonic
    22.5.2017, 10:02 am

    Inainte de 89 industria crestea.
    Revolutia s-a facut pentru salarii, lipsuri si libertate nu pentru industrializare.
    Problema este ca noi nu stim sa stam in sa, sarim calul de o parte sau alta.

  2. Mihai G
    23.5.2017, 9:13 am

    @ Protonic

    Revolutia s-a facut ca eram mintiti si eram bataia de joc a sistemului. Industria crestea, dar crestea pe datorie, doar sa munceasca si ‘nea Ghita care era un analfabet si puturos.
    Hai sa nu ne mai comparam cu perioada comunista. Producem astazi intr-o luna, cat produceam atunci intr-un an.

    Nu industria ne face mai competitivi neaparat si calitatea pe care o livram. Indiferent de sector

Lăsați un comentariu


Stiri

Toate școlile doctorale din România intră în proces de evaluare. Din comisie fac parte experți ai Băncii Mondiale

Vladimir Ionescu

Cele 210 școli doctorale din România vor fi evaluate de o comisie din cadrul căreia vor face parte și experți internaționali, propuși de o structură… Mai mult

Stiri

Göteborg / UE pregătește standarde comune în materia drepturilor sociale

Iulian Soare

Liderii statelor Uniunii Europene au semnat vineri, la un summit organizat la Göteborg, o ”Proclamație privind Pilonul European al Drepturilor Sociale”, un set de 20… Mai mult

Stiri

Noi modificări de parcurs pe Codul Fiscal: Parlamentul ar putea reveni la plafonul de 500.000 euro până la care se aplică impozitul de 1% din cifra de afaceri

Victor Bratu

Premierul Mihai Tudose a anunțat vineri că Parlamentul ar putea reveni asupra deciziei Guvernului de a majora la 1 milion euro pragul până la care… Mai mult

Stiri

Medicii, obligaţi la gărzi de 48 de ore pe săptămână

Vladimir Ionescu

Medicii vorbesc din nou despre grevă generală, potrivit Digi 24 aceștia sunt nemulțumiți de schimbările pe care Guvernul vrea să le facă în legea salarizării.… Mai mult

Stiri

”Netransparent, fără consultare publică”: Patronatele cer retragerea modificărilor aduse legii dialogului social

Vladimir Ionescu

Confederaţia patronală Concordia cere retragerea modificărilor aduse legii dialogului social, considerând că măsurile contravin principiilor predictibilităţii şi dialogului social. Companiile reacționează, astfel, la faptul că… Mai mult

Stiri

Deficitul în comerțul cu produse agroalimentare s-a majorat de peste două ori în primele opt luni

Razvan Diaconu

Deficitul României în comerțul cu produse agroalimentare s-a majorat la 820,9 milioane de euro în primele opt luni din acest an, fiind de peste două… Mai mult

Stiri

Elizabeth a II-a a Marii Britanii şi principele Philip sărbătoresc 70 de ani de la căsătorie

Iulian Soare

Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi principele Philip, Duce de Edinburg, sărbătoresc luni nunta de platină – şaptezeci de… Mai mult