Analiză

Costul forţei de muncă, cu aproape 14% mai mare faţă de anul trecut. Implicaţii

Costul orar al forţei de muncă crescut în trimestrul III 2018 cu 13,91% faţă de aceeaşi perioadă din 2017 (+1,53% comparativ cu T2 2018), potrivit… Mai mult

04.12.2018

Analiză

Deficitul la 10 luni, de trei ori mai mare decât anul trecut

În timp ce veniturile după primele 10 luni exprimate ca procentaj din PIB au crescut cu 0,3 puncte procentuale din PIB faţă de aceeaşi perioadă… Mai mult

03.12.2018

Analiză

Veniturile bugetare, minim istoric – sub două treimi din media UE ca pondere în PIB. Trend în scădere şi valori reduse pe toată linia

România s-a plasat în 2017 pe penultimul loc între statele membre UE la ponderea veniturilor bugetare în PIB, potrivit datelor Eurostat. Cu doar 25,8%, ţara… Mai mult

02.12.2018

Chestiunea

Responsabilitatea fiscal-bugetară în epoca Marii Uniri: O filosofie și mai multe cifre

Consiliul Superior Economic al României publica, în vara anului 1939, o serie de studii realizate de referenți ai Oficiului de Studii al Consiliului – în… Mai mult

30.11.2018

Cronicile

Cheltuieli exagerate și greșit direcționate: Bugetul 2017 intră pe ”ultima sută de metri” cu un deficit de 4,5 ori mai mare decât anul trecut

de Marin Pana 28.11.2017

În timp ce veniturile după primele 10 luni exprimate ca procentaj din PIB au ajuns la cea mai mică valoare din ultimii zece ani, cheltuielile au crescut înapoi spre valoarea din 2015, ceea ce a condus la intrarea pe „ultima linie dreaptă” a bugetului pe 2017 cu un deficit cam de patru ori şi jumătate mai mare decât în anul precedent.

Potrivit datelor operative comunicate de Ministerul Finanțelor, bugetul general consolidat a consemnat la finele lunii octombrie venituri de 24,7% din PIB estimat (cel reevaluat la 842, 5 miliarde lei şi nu cel de 815,2 miliarde lei cu care a fost votată legea bugetului) şi cheltuieli de 25,5% din PIB. Deficitul bugetar a urcat, astfel, la 0,79% din PIB faţă de doar 0,17% din PIB în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Pentru a se încadra în obiectivul de 2,96% din PIB deficit la finele anului, gestiunea finanţelor publice va trebui să fie sensibil mai „strânsă” decât în 2015 şi 2016, undeva în preajma celei din anul 2014, când s-a revenit la obiceiurile formate anterior de a consuma masiv pe ultima sută de metri din banii alocaţi, pentru a nu-i pierde necheltuiţi, odată cu finalul anului.

Din păcate, dezideratul de a efectua o execuţie repartizată relativ uniform ca deficit pe parcursul anului nu a fost îndeplinit, în pofida declaraţiilor oficiale de bune intenţii ( vezi tabelul). Mai mult, angajarea unor cheltuieli exact la limita de timp a finalizării bugetului a condus sistematic la deficite după metodologia europeană ESA mai mari decât cele consemnate operativ pe cash.

De pildă, anul trecut s-a mers pe un rezultat final al execuţiei bugetului general consolidat de -2,63% din PIB, s-a tras linia în comunicatul oficial la 2,41% din PIB (vezi site-ul Ministerului Finanţelor), după care ne-am trezit cu rezultatul final publicat şi certificat de Eurostat, potrivit metodologiei care asigură comparabilitatea între statele membre UE, la -3% din PIB.

Se conturează acum un sequel al unui film pe care l-am mai văzut sub diverse forme cu acelaşi rezultat.

România a cheltuit sistematic sume consistente de bani pe finalul fiecărui an, ceea ce a dezechilibrat execuția bugetară și a pus o serie de beneficiari de fonduri în situația de a nu mai avea timp pentru a executa în bune condiții lucrările contractate pe fonduri publice.

Povestea cu ținerea deficitului sub un control strâns, pentru a da drumul la cheltuieli la final de an şi a publica rezultatele în perioada de sărbători dintre Moş Crăciun şi Anul Nou, are toate şansele să se repete, cu o insistență demnă de o cauză mai bună. Singura necunoscută este amplitudinea cu care se vor cheltui pe repede înainte banii publici în ultimele două luni ale anului.

După care, va trebui să aşteptăm verdictul Eurostat, pentru a vedea dacă am reuşit să evităm la mustaţă traversarea pragului limită de -3% deficit din PIB realizat. Impus de regulile de stabilitate financiară, dar nu pentru perioade prospere, în care avem creşteri economice record (nu doar la nivel european dar şi la nivel istoric) ci pentru perioadele de criză.

Datele confirmă cauza – cheltuielile exagerate şi greşit direcţionate

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele primelor zece luni din 2017 un deficit de circa 6,6 miliarde de lei, mult mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, când a fost de doar 1,2 miliarde lei. Motiv de îngrijorare şi de strângere a curelei pe final de an, faţă de uzanţele lunilor noiembrie-decembrie din anii anteriori.

De reţinut, contrar celor vehiculate public, NU veniturile mai mici au fost cauza majorării deficitului la 10 luni ci cheltuielile mai mari. Angajate nechibzuit şi fără legătură cu performanţa economică (vezi majorarea pensiilor cu 9% de la mijlocul anului, ce poate fi identificată drept cauză directă a majorării suplimentare a deficitului bugetar)

Ritmul în care banii au ajuns în visteria statului a depăşit clar avansul foarte bun al PIB ( +10,8% pe încasări pe primele zece luni la un avans al PIB de circa 7%), dar nu a putut ţine pasul cu angajarea de noi cheltuieli publice. Mai grav, la o inflaţie de 2,63% ( cu care va trebui ajustată valoarea nominală pentru a vedea creşterea reală), puterea de cumpărare a sumelor strânse mai degrabă a stagnat.

Problema unei potenţiale agravări a deficitului a apărut nu din relaxarea fiscală ( care nu a redus veniturile raportat la PIB) ci la cheltuieli peste posibilităţi (ritm de creştere 13,6%), trimise exagerat în sacul fără fund al consumului în loc să fie orientate către dezvoltare şi investiţii. Alminteri singurul motiv pentru care s-ar fi justificat să avem deficit bugetar într-un an de creştere economică mai mult decât robustă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.11.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

PSD cere ”amnistia de Centenar” și anchetarea președintelui pentru ”înaltă trădare”

Vladimir Ionescu

Liderii partidelor de guvernământ au cerut premierului Viorica Dăncilă, cu ocazia Consiliului Național PSD, adoptarea unei ordonanțe de urgență privind amnistia și grațierea. Cererea a fost… Mai mult

Europa

Deficitul bugetar al Franței va depăși probabil limita de 3% – efect al promisiunilor făcute „vestelor galbene”

Vladimir Ionescu

Deficitul bugetar al Franţei va depăşi, probabil, limita de 3% din PIB permisă de tratatul  Uniunii Europene şi va ajunge la 3,4% , potrivit estimării preşedintelui Adunării… Mai mult

Stiri

PNL va contesta legea pensiilor la Curtea Constituțională

Vladimir Ionescu

PNL va contesta la Curtea Constituţională a României (CCR) legea pensiilor, a anunţat, duminică, vicepreşedintele partidului Dan Vîlceanu. „PNL va contesta la CCR această lege,… Mai mult

Europa

Zi istorică pentru Ucraina – a luat ființă Biserica Unită Autocefală Ucraineană

Iulian Soare

Un „Conciliu de Reunificare” (Sinodul) a consacrat, sâmbătă, crearea Bisericii ortodoxe ucrainene autocefale (independentă de Patriarhia Moscovei), prin numirea patriarhului Epifanie, la catedrala Sfânta Sofia… Mai mult

Stiri

Eliminarea tarifelor de roaming a dublat apelurile telefonice ale cetăţenilor europeni în UE

Vladimir Ionescu

Numărul apelurilor telefonice ale cetăţenilor europeni care au călătorit în UE s-a dublat în cele 18 luni de la eliminarea tarifelor de roaming, față de… Mai mult

Europa

Acordul privind schimbările climatice devine operațional. SUA, Rusia și China rămân în joc

Adrian N Ionescu

Negociatorii din 196 de țări participanți la Conferința anuală ONU privind schimbările climatice (COP24) au ajuns sâmbătă noapte la un acord care face operațional Acordul… Mai mult

Stiri

Parisul este, pentru al cincilea weekend la rând, blocat de proteste

Iulian Soare

În jur de 33.500 de protestatari au ieșit pe străzile marilor orașe din Franța, adică mai puțini decât jumătatea efectivelor de polițiști mobilizați în al… Mai mult