Chestiunea

Analiză GlobalFocus Centre: Vulnerabilitățile statale ale României în fața jocurilor Rusiei în țările din Est

Premisa, fără echivoc: Propaganda, dezinformarea, acțiunile subversive și influența nefastă sunt instrumente cu ajutorul cărora războiul poate continua în timp de pace. Inamicul țintește azi… Mai mult

17.04.2018

La obiect

Indicatorii principali din educaţie: România în context european

Unul dintre obiectivele strategice ale ONU pentru dezvoltarea sustenabilă îl constituie calitatea educaţiei, cu asigurarea accesului echitabil şi a unei calităţi corespunzătoare pe tot parcursul… Mai mult

16.04.2018

La obiect

Consiliul Fiscal – analiză în context regional: Cum compromit politicile fiscale prociclice creşterea economică pe termen lung

România este captivă unor politici fiscale şi salariale ostile dezvoltării economiei sustenabile pe termen lung. Unul dintre cele mai izbitoare argumente este amplitudinea  foarte mare… Mai mult

16.04.2018

Chestiunea

Finanţarea României: cum ne-am despărțit de Ungaria și Polonia la costurile de împrumut

Septembrie 2016: Randamentul de piaţă al titlurilor de stat româneşti pe 10 ani era de 2,97%. Situație foarte bună: randamentul era mai mic cu  două… Mai mult

15.04.2018

Cheltuieli exagerate și greșit direcționate: Bugetul 2017 intră pe ”ultima sută de metri” cu un deficit de 4,5 ori mai mare decât anul trecut

de Marin Pana 28.11.2017

În timp ce veniturile după primele 10 luni exprimate ca procentaj din PIB au ajuns la cea mai mică valoare din ultimii zece ani, cheltuielile au crescut înapoi spre valoarea din 2015, ceea ce a condus la intrarea pe „ultima linie dreaptă” a bugetului pe 2017 cu un deficit cam de patru ori şi jumătate mai mare decât în anul precedent.

Potrivit datelor operative comunicate de Ministerul Finanțelor, bugetul general consolidat a consemnat la finele lunii octombrie venituri de 24,7% din PIB estimat (cel reevaluat la 842, 5 miliarde lei şi nu cel de 815,2 miliarde lei cu care a fost votată legea bugetului) şi cheltuieli de 25,5% din PIB. Deficitul bugetar a urcat, astfel, la 0,79% din PIB faţă de doar 0,17% din PIB în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Pentru a se încadra în obiectivul de 2,96% din PIB deficit la finele anului, gestiunea finanţelor publice va trebui să fie sensibil mai „strânsă” decât în 2015 şi 2016, undeva în preajma celei din anul 2014, când s-a revenit la obiceiurile formate anterior de a consuma masiv pe ultima sută de metri din banii alocaţi, pentru a nu-i pierde necheltuiţi, odată cu finalul anului.

Din păcate, dezideratul de a efectua o execuţie repartizată relativ uniform ca deficit pe parcursul anului nu a fost îndeplinit, în pofida declaraţiilor oficiale de bune intenţii ( vezi tabelul). Mai mult, angajarea unor cheltuieli exact la limita de timp a finalizării bugetului a condus sistematic la deficite după metodologia europeană ESA mai mari decât cele consemnate operativ pe cash.

De pildă, anul trecut s-a mers pe un rezultat final al execuţiei bugetului general consolidat de -2,63% din PIB, s-a tras linia în comunicatul oficial la 2,41% din PIB (vezi site-ul Ministerului Finanţelor), după care ne-am trezit cu rezultatul final publicat şi certificat de Eurostat, potrivit metodologiei care asigură comparabilitatea între statele membre UE, la -3% din PIB.

Se conturează acum un sequel al unui film pe care l-am mai văzut sub diverse forme cu acelaşi rezultat.

România a cheltuit sistematic sume consistente de bani pe finalul fiecărui an, ceea ce a dezechilibrat execuția bugetară și a pus o serie de beneficiari de fonduri în situația de a nu mai avea timp pentru a executa în bune condiții lucrările contractate pe fonduri publice.

Povestea cu ținerea deficitului sub un control strâns, pentru a da drumul la cheltuieli la final de an şi a publica rezultatele în perioada de sărbători dintre Moş Crăciun şi Anul Nou, are toate şansele să se repete, cu o insistență demnă de o cauză mai bună. Singura necunoscută este amplitudinea cu care se vor cheltui pe repede înainte banii publici în ultimele două luni ale anului.

După care, va trebui să aşteptăm verdictul Eurostat, pentru a vedea dacă am reuşit să evităm la mustaţă traversarea pragului limită de -3% deficit din PIB realizat. Impus de regulile de stabilitate financiară, dar nu pentru perioade prospere, în care avem creşteri economice record (nu doar la nivel european dar şi la nivel istoric) ci pentru perioadele de criză.

Datele confirmă cauza – cheltuielile exagerate şi greşit direcţionate

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele primelor zece luni din 2017 un deficit de circa 6,6 miliarde de lei, mult mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, când a fost de doar 1,2 miliarde lei. Motiv de îngrijorare şi de strângere a curelei pe final de an, faţă de uzanţele lunilor noiembrie-decembrie din anii anteriori.

De reţinut, contrar celor vehiculate public, NU veniturile mai mici au fost cauza majorării deficitului la 10 luni ci cheltuielile mai mari. Angajate nechibzuit şi fără legătură cu performanţa economică (vezi majorarea pensiilor cu 9% de la mijlocul anului, ce poate fi identificată drept cauză directă a majorării suplimentare a deficitului bugetar)

Ritmul în care banii au ajuns în visteria statului a depăşit clar avansul foarte bun al PIB ( +10,8% pe încasări pe primele zece luni la un avans al PIB de circa 7%), dar nu a putut ţine pasul cu angajarea de noi cheltuieli publice. Mai grav, la o inflaţie de 2,63% ( cu care va trebui ajustată valoarea nominală pentru a vedea creşterea reală), puterea de cumpărare a sumelor strânse mai degrabă a stagnat.

Problema unei potenţiale agravări a deficitului a apărut nu din relaxarea fiscală ( care nu a redus veniturile raportat la PIB) ci la cheltuieli peste posibilităţi (ritm de creştere 13,6%), trimise exagerat în sacul fără fund al consumului în loc să fie orientate către dezvoltare şi investiţii. Alminteri singurul motiv pentru care s-ar fi justificat să avem deficit bugetar într-un an de creştere economică mai mult decât robustă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.11.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Tolo.ro: O notă a SRI arată cum politicieni și magistrați care se pregăteau să pună mână pe DNA divulgau informații secrete spionului chinez Wang Yan

Razvan Diaconu

O lungă anchetă jurnalistică a echipei Mirela Neag, Răzvan Luțac, Cătălin Tolontan culminează joi cu publicarea informației că o serie de politicieni și magistrați transmiteau… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis atacă la CCR legea prin care Monitorul Oficial trece de la Guvern la Camera Deputaților

Vladimir Ionescu

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, joi, Curţii Constituţionale a României o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea… Mai mult

Stiri

Ministrul Justiției: Dacă protocoalele cu SRI sunt nelegale, semnatarii ar putea răspunde penal

Vladimir Ionescu

În cazul în care protocoalele se dovedesc nelegale, condamnările pe baza lor ar putea fi revizuite, iar semnatarii lor ar putea răspunde penal, a explicat… Mai mult

Europa

Președintele Cehiei anunță mutarea la Ierusalim a ambasadei din Israel. Guvernul se opune

Iulian Soare

Președintele ceh, Milos Zeman, a anunțat miercuri că țara sa își va muta ambasada la Ierusalim. În Cehia, însă, o astfel de decizie nu-i aparține… Mai mult

Europa

UE vrea să facă rezerve bugetare pentru a traversa cu bine eventuale noi șocuri economice

Iulian Soare

La Bruxelles este analizată o propunere care vizează, pe fondul creșterii bugetului UE, crearea unui ”buffer” financiar menit să protejeze ratingul de credit AAA al… Mai mult

Stiri

Sevil Shhaideh la DNA: a fost inculpată oficial în ”Dosarul Belina”

Vladimir Ionescu

Fostul vicepremier Sevil Shhaideh a petrecut miercuri trei ore în sediul DNA, unde i s-a adus la cunștință că este inculpată în Dosarul Belina, în… Mai mult

Stiri

Studiu – Fundaţia Friedrich Ebert: O statistică a religiozității și credinței la români. Diferență între credință și atitudinea socială

Mariana Bechir

Un procent de 95% din români cred în Dumnezeu, dar numai 27% consideră necesară organizarea unui referendum pentru definirea constituţională a familiei, potrivit unor date… Mai mult