La obiect

Ianuarie 2020 – scădere a inflației anuale la 3,6%

Creşterea preţurilor de consum în luna ianuarie 2020 a fost de 0,41%, similară cu cea din luna precedentă și sub jumătate din valoarea consemnată în… Mai mult

13.02.2020

La obiect

-2,3% la producția industrială pe 2019, după șapte luni consecutive pe minus din iunie încoace

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în decembrie 2019 o nouă scădere a producției industriale lunare, de -3,9% pe serie brută și -6,9%… Mai mult

12.02.2020

Analiză

România și deficitul excesiv – ce este, ce riscăm, ce putem face

România a mai încălcat regula de deficit buget bugetar de maxim 3% din PIB în perioada de preaderare 1998 – 2001 și după aderare 2008… Mai mult

12.02.2020

Analiză

Salariul mediu net a urcat la aproape 700 de euro, productivitatea muncii industriale la -1,2%

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna decembrie 2019 a ajuns la 5.465 lei, cu 5,2% mai mare faţă de luna… Mai mult

11.02.2020

Cronicile

Cheltuieli exagerate și greșit direcționate: Bugetul 2017 intră pe ”ultima sută de metri” cu un deficit de 4,5 ori mai mare decât anul trecut

de Marin Pana 28.11.2017

În timp ce veniturile după primele 10 luni exprimate ca procentaj din PIB au ajuns la cea mai mică valoare din ultimii zece ani, cheltuielile au crescut înapoi spre valoarea din 2015, ceea ce a condus la intrarea pe „ultima linie dreaptă” a bugetului pe 2017 cu un deficit cam de patru ori şi jumătate mai mare decât în anul precedent.

Potrivit datelor operative comunicate de Ministerul Finanțelor, bugetul general consolidat a consemnat la finele lunii octombrie venituri de 24,7% din PIB estimat (cel reevaluat la 842, 5 miliarde lei şi nu cel de 815,2 miliarde lei cu care a fost votată legea bugetului) şi cheltuieli de 25,5% din PIB. Deficitul bugetar a urcat, astfel, la 0,79% din PIB faţă de doar 0,17% din PIB în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Pentru a se încadra în obiectivul de 2,96% din PIB deficit la finele anului, gestiunea finanţelor publice va trebui să fie sensibil mai „strânsă” decât în 2015 şi 2016, undeva în preajma celei din anul 2014, când s-a revenit la obiceiurile formate anterior de a consuma masiv pe ultima sută de metri din banii alocaţi, pentru a nu-i pierde necheltuiţi, odată cu finalul anului.

Din păcate, dezideratul de a efectua o execuţie repartizată relativ uniform ca deficit pe parcursul anului nu a fost îndeplinit, în pofida declaraţiilor oficiale de bune intenţii ( vezi tabelul). Mai mult, angajarea unor cheltuieli exact la limita de timp a finalizării bugetului a condus sistematic la deficite după metodologia europeană ESA mai mari decât cele consemnate operativ pe cash.

De pildă, anul trecut s-a mers pe un rezultat final al execuţiei bugetului general consolidat de -2,63% din PIB, s-a tras linia în comunicatul oficial la 2,41% din PIB (vezi site-ul Ministerului Finanţelor), după care ne-am trezit cu rezultatul final publicat şi certificat de Eurostat, potrivit metodologiei care asigură comparabilitatea între statele membre UE, la -3% din PIB.

Se conturează acum un sequel al unui film pe care l-am mai văzut sub diverse forme cu acelaşi rezultat.

România a cheltuit sistematic sume consistente de bani pe finalul fiecărui an, ceea ce a dezechilibrat execuția bugetară și a pus o serie de beneficiari de fonduri în situația de a nu mai avea timp pentru a executa în bune condiții lucrările contractate pe fonduri publice.

Povestea cu ținerea deficitului sub un control strâns, pentru a da drumul la cheltuieli la final de an şi a publica rezultatele în perioada de sărbători dintre Moş Crăciun şi Anul Nou, are toate şansele să se repete, cu o insistență demnă de o cauză mai bună. Singura necunoscută este amplitudinea cu care se vor cheltui pe repede înainte banii publici în ultimele două luni ale anului.

După care, va trebui să aşteptăm verdictul Eurostat, pentru a vedea dacă am reuşit să evităm la mustaţă traversarea pragului limită de -3% deficit din PIB realizat. Impus de regulile de stabilitate financiară, dar nu pentru perioade prospere, în care avem creşteri economice record (nu doar la nivel european dar şi la nivel istoric) ci pentru perioadele de criză.

Datele confirmă cauza – cheltuielile exagerate şi greşit direcţionate

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele primelor zece luni din 2017 un deficit de circa 6,6 miliarde de lei, mult mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, când a fost de doar 1,2 miliarde lei. Motiv de îngrijorare şi de strângere a curelei pe final de an, faţă de uzanţele lunilor noiembrie-decembrie din anii anteriori.

De reţinut, contrar celor vehiculate public, NU veniturile mai mici au fost cauza majorării deficitului la 10 luni ci cheltuielile mai mari. Angajate nechibzuit şi fără legătură cu performanţa economică (vezi majorarea pensiilor cu 9% de la mijlocul anului, ce poate fi identificată drept cauză directă a majorării suplimentare a deficitului bugetar)

Ritmul în care banii au ajuns în visteria statului a depăşit clar avansul foarte bun al PIB ( +10,8% pe încasări pe primele zece luni la un avans al PIB de circa 7%), dar nu a putut ţine pasul cu angajarea de noi cheltuieli publice. Mai grav, la o inflaţie de 2,63% ( cu care va trebui ajustată valoarea nominală pentru a vedea creşterea reală), puterea de cumpărare a sumelor strânse mai degrabă a stagnat.

Problema unei potenţiale agravări a deficitului a apărut nu din relaxarea fiscală ( care nu a redus veniturile raportat la PIB) ci la cheltuieli peste posibilităţi (ritm de creştere 13,6%), trimise exagerat în sacul fără fund al consumului în loc să fie orientate către dezvoltare şi investiţii. Alminteri singurul motiv pentru care s-ar fi justificat să avem deficit bugetar într-un an de creştere economică mai mult decât robustă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.11.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Raport de țară, Comisia Europeană: Niciun progres privind cadrul fiscal, sustenabilitatea sistemului de pensii, transparența în companii de stat

Alexandra Pele

România a realizat progrese limitate în ceea ce privește recomandările specifice de țară, reiese din raportul de țară publicat miercuri de Comisia Europeană. Potrivit raportului:… Mai mult

Europa

Enel X, parteneriat cu CE și BEI pentru instalarea de stații de încărcare a mașinilor electrice în Italia, Spania și România

Vladimir Ionescu

Enel X, divizia de servicii energetice avansate a Grupului Enel, a contribuit la obținerea unei finanțări complete pentru proiectul AMBRA-Electrify Europe (AMBRA-E), care prevede instalarea… Mai mult

Stiri

Cercetător român din Țările de Jos: Gravitatea Covid-19 este similară celei a gripei sezoniere

Vladimir Ionescu

Mihai Netea (foto), cercetător și profesor de biologie experimentală la Universitatea Radboud din Nijmegen, Țările de Jos, a declarat într-un interviu acordat Hotnews că panica… Mai mult

Stiri

Summit RBL: Blind spots în modele de business și organizații

Vladimir Ionescu

Nu întotdeauna viteza de transformare a organizațiilor ține pasul cu ceea ce se întâmplă în lumea din jurul nostru și cu dinamica oamenilor din companie.… Mai mult

Stiri

Industria din România a intrat în a doua lună de contracție – barometru IRSOP

Vladimir Ionescu

Activitatea din industrie a intrat în a doua lună de contracție, în contextul în care cererea a rămas slabă și a influențat negativ volumul producției… Mai mult

Stiri

Cererea mondială de petrol în 2020, cel mai redus ritm de creştere din ultimii 10 ani – estimare IEA

Adrian N Ionescu

Agenţia Internaţională de Energie (IEA) a estimat pentru ianuarie 2020 cea dintâi reducere lunară a cererii de petrol de la criza financiară din 2009 încoace,… Mai mult

Europa

Italia avertizează UE că trebuie să se pregătească să o ajute financiar și să îi ofere ”flexibilitate” în respectarea obiectivelor bugetare

Iulian Soare

Italia transmite semnale de avertizare către UE că are nevoie de flexibilitatea Comisiei Europene în chestiunea respectării obiectivelor bugetare, din cauza epidemiei de coronavirus ce… Mai mult