Analiză

Câteva grafice: Haosul desăvârșit din Bugetele României. O analiză pe 4 ani a diferenței dintre Lege și Execuție

Deși la prima vedere sunt greu de întocmit, Bugetele publice ale României sunt, de fapt, o înșiruire de indicatori și liste de venituri și cheltuieli care… Mai mult

06.02.2019

Analiză

Efectele împrumutului FMI-UE-BIRD din 2009 asupra bugetului pe 2019

În urmă cu zece ani, pe fondul crizei economice, România a accesat un împrumut de aproape 20 de miliarde de euro din partea FMI, UE… Mai mult

06.02.2019

Chestiunea

DOCUMENT / Consiliul Fiscal – lista de probleme ale Proiectului de buget 2019: ”optimism exagerat, cifre improbabile, aprecieri nerealiste”

Consiliul fiscal a dat publicității marți Opinia sa cu privire la Legea Bugetului de stat 2019, scoțând în evidență scenariul de creștere economică ”excesiv de… Mai mult

05.02.2019

La obiect

Impasul finanțării Statului: Marile dificultăți care împing MFP să recurgă la soluții de conjunctură 

Dificultăţile Ministerului Finanţelor (MFP) de a acoperi deficitul bugetar în 2019 îi împing pe strategii bugetari ai guvernului să ridice metodele de completare ale veniturilor… Mai mult

04.02.2019

Cronicile

Cercetarea: dacă mediul privat nu o finanțează, nici statul nu o stimulează. Câteva comparații cu suratele de suferință din Est

de Marin Pana , 11.2.2018

România s-a plasat anul trecut pe penultima poziţie între statele membre UE ca pondere în PIB a cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare. Cu doar 0,48%, ţara noastră a consemnat ca alocări în acest domeniu mai puţin de un sfert faţă de media UE (2,03% din PIB).

Paradoxal, însă, ocupăm primul loc la ponderea cheltuielilor guvernamentale în totalul cheltuielilor cu cercetarea, ceea ce indică o suferinţă majoră în sectorul privat.

Datele comunicate în această săptămână de Eurostat arată că suntem printre țările cu cea mai mică creștere a acestor cheltuieli R&D (”research and development” în lb. engleză) pe ultimii zece ani, doar +0,03% din PIB şi mult sub efortul făcut de ţări similare precum Polonia (+0,42%), Bulgaria (+0,33%) sau Ungaria (+0,23%).

Reamintim că ţinta fixată la nivel european în cadrul strategiei pentru anul 2020 este de 3% din PIB. Doar două state au ajuns la acest nivel, dar merită semnalat efortul susţinut făcut de Germania (+0,48% din PIB). Locomotiva europeană a majorat sumele cheltuite pentru R&D cu un impresionant 33,6 miliarde euro sau +57%, pe parcursul ultimilor zece ani, ceea ce explică, în bună parte, succesul economic german.

La polul opus, avem situaţia din Finlanda, care a involuat de la peste 3% din PIB sub acest nivel ( deşi a păstrat nivelul nominal al cheltuielilor undeva imediat sub 6 miliarde de euro annual) şi se confruntă cu o situaţie economică nu tocmai fericită. De unde se vede că păstrarea ritmului de creştere a sectorului R&D este esenţială iar plafonarea costă, fie şi prin raportare la concurenţa venită din partea altor ţări.

Pentru a vă forma o idee sintetică în privința decalajelor care ne separă de practica europeană, precizăm că România ar trebui să aloce pentru R&D de 12 ori mai mult decât anul trecut pentru a atinge ținta fixată pentru anul 2020, de 8 ori mai mult pentru a ajunge la media UE şi de 4 ori mai mult pentru a se situa la nivelul Poloniei.

În context, trebuie subliniat că Slovenia a obţinut aproape nivelul mediu UE (a prins pragul de 2% din PIB), Cehia a venit puternic din urmă pe parcursul ultimilor zece ani, plasându-se imediat după Marea Britanie iar Estonia s-a apropiat ca nivel procentual din PIB de Italia. Până şi vecinii bulgari, plecaţi la momentul aderării de la acelaşi nivel cu noi, au urcat puternic(+0,33%, nu +0,03% ca noi), triplând sumele alocate cercetării.

Paradoxal, noi suntem campioni la ponderea sectorului guvernamental cu 33% din totalul sumelor alocate pentru R&D, dar stăm slab la partea care revine învățământului superior (11% față de o medie UE de 23%), cu valori nominale oricum foarte reduse dacă ne uităm la baza de raportare, afectată de interesul scăzut din partea sectorului privat.

Prin contrast, Slovenia (76%), Ungaria (74%) şi Bulgaria (73%) alcătuiesc topul țărilor în care sectorul privat are cea mai mare pondere în cheltuielile de cercetare-dezvoltare ( deci nu atât alocările din partea statului sunt cheia, cât crearea unui mediu stimulativ pentru acest tip de afaceri), ceea ce ar trebui să ne pună pe gânduri.

Practic, cercetarea și dezvoltarea sunt în mare suferință la nivelul inițiativei private românești, integrarea sistematică şi metodică în procesele de producţie fiind doar un deziderat. Doar cu câteva mari centre de excelență provenite din investițiile unor multinaționale nu se poate dezvolta un sector economic tot mai important în acest secol şi fără de care nu vom putea propaga majorarea semnificativă a valorii adăugate în economie.

Alminteri, degeaba vom face (eventual) cantitate pe baza unor tehnologii şi materiale gândite de alţii (cu utilizarea tot mai slabului atu al forţei de muncă relativ ieftine), pentru că nu vom putea veni cu saltul calitativ absolut necesar creşterii sustenabile a veniturilor spre standard occidentale. La mai puţin de jumătate de procent din PIB alocat pentru cercetare nu putem avea pretenţii, în pofida ritmului de creştere econimică ridicat pentru moment.

Este un subiect care lipsește aproape cu desăvârșire din dezbaterea publică.

Strategiile de dezvoltare a ţării abundă în superoferte de consum, de majorări cantitative. Dar nu vin cu stimulente către sectorul privat pe partea de dezvoltare a unor produse și servicii cu valoare adăugată mare. Ce nu pot apare decât din investiţii masive în cercetare și dezvoltare.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.2.2018

Un raspuns

  1. Klopo_Tare
    12.2.2018, 4:22 pm

    Explicația este simplă: Noi muncim,nu gândim,moarte intelectualilor!
    Aceste lozinci au devenit politică economică (cu excepția IT-știlor, care constituie un caz special).
    Citat din text: ”Paradoxal, noi suntem campioni la ponderea sectorului guvernamental cu 33% din totalul sumelor alocate pentru R&D, dar stăm slab la partea care revine învățământului superior (11% față de o medie UE de 23%), cu valori nominale oricum foarte reduse dacă ne uităm la baza de raportare, afectată de interesul scăzut din partea sectorului privat.”
    Cu un pseudoînvățământ superior care nu cercetează ci printează Copy/Paste lucrări și diplome, cu o industrie tributară multinaționalelor care fac cercetare acolo unde este mai rentabil și există cercetători adevărați, România este condamnată de PCR-PSD la subdezvoltare – țara te vrea prost – https://www.youtube.com/watch?v=PNwYsR5GB5s

Lăsați un comentariu


Europa

Întrebările la care CEDO așteaptă răspuns din partea statului român în cazul revocării Laurei Kovesi

Vladimir Ionescu

Curtea Europeană de Drepturilor Omului a trimis Guvernului român întrebările la care trebuie să răspundă în cazul sesizării înregistrate la CEDO de fostul procuror-șef al… Mai mult

Stiri

Gazoductul Iaşi – Chişinău / Lucrările au intrat, oficial, în faza a II-a, de la Ungheni până în Capitală

Adrian N Ionescu

La Chișinău a avut loc luni inaugurarea oficială a lucrărilor aferente Fazei a II-a a proiectului de interconectare a reţelelor de gaze ale României şi Republicii… Mai mult

Stiri

Alegeri europene 2019 / Configurația viitorului Parlament European – sondaj comandat de instituție

Iulian Soare

Cu 97 de zile înainte de data alegerilor europarlamentare, datele arată că centrul-dreapta va rămâne în continuare cel mai mare grup politic din legislativul european,… Mai mult

Stiri

NATO la 70 de ani: O Alianţă aflată în criză – raport prezentat la Conferința de Securitale de la Munchen

Iulian Soare

Alianţa Nord-Atlantică se confruntă cu una dintre cele mai grave crize din ultimele şapte decenii, fiind afectată de o serie de provocări, inclusiv interne, dintre… Mai mult

Stiri

ANRE: 20 de milioane de lei amenzi date operatorilor din energie, mai ales distribuitorilor, în 2018

Adrian N Ionescu

Marile companii din energie şi mai ales distribuitorii au plătit aproape două treimi din totalul amenzilor de peste 19,7 milioane de lei date anul trecut… Mai mult

Stiri

Vasilica Dăncilă: Programele PNDL, introduse de dl. Dragnea, au scos țara din noroaie

Razvan Diaconu

Premierul Viorica Dăncilă a declarat luni, la o întâlnire cu primarii de comune, că prin programelor PNDL I și II „am scos țara din noroaie”,… Mai mult

Stiri

Daniel Barbu a demisionat de la conducerea Autorității Electorale ca să candideze pe lista ALDE la europarlamentare

Razvan Diaconu

Preşedintele Autorității Electorale Permanente, Daniel Barbu (foto), a demisionat de la conducerea instituţiei, intenţia sa fiind să candideze la alegerile europarlamentare, pe listele ALDE. News.ro… Mai mult