Evenimentul

Președintele a revocat-o pe șefa DNA

UPDATE 15.20: Prima reacție a lui Liviu Dragnea – Discuția despre suspendarea președintelui va continua Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, luni, că discuția despre… Mai mult

09.07.2018

Analiză

Repartizarea banilor de protecție socială: o evoluție. Mai puţin la familiile cu copii şi la şomeri, mai mult la pensionari

România a avut în anul 2016 venituri de protecţie socială care au însumat 116,14 miliarde lei dar cheltuielile privind protecţia socială s-au ridicat la doar… Mai mult

08.07.2018

Chestiunea

I-a venit rândul Codului Administrației: răspundere mică pentru aleșii locali, putere mai mare la înstrăinarea patrimoniului, privilegii

Camera Deputaților votează luni modificările la Codul administrativ al României, modificări care întăresc controlul politic asupra administrațiilor locale. Este de așteptat ca, în ciuda problemelor… Mai mult

08.07.2018

Evenimentul

Proiectul ”Totul într-o singură mână” continuă: Legea care aruncă Curtea de Conturi la picioarele Administrației – adoptată

Senatul a adoptat joi proiectul de modificare a Legii 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, un proiect ce conține amendamente care ar putea… Mai mult

05.07.2018

Cercetarea: dacă mediul privat nu o finanțează, nici statul nu o stimulează. Câteva comparații cu suratele de suferință din Est

de Marin Pana , 11.2.2018

România s-a plasat anul trecut pe penultima poziţie între statele membre UE ca pondere în PIB a cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare. Cu doar 0,48%, ţara noastră a consemnat ca alocări în acest domeniu mai puţin de un sfert faţă de media UE (2,03% din PIB).

Paradoxal, însă, ocupăm primul loc la ponderea cheltuielilor guvernamentale în totalul cheltuielilor cu cercetarea, ceea ce indică o suferinţă majoră în sectorul privat.

Datele comunicate în această săptămână de Eurostat arată că suntem printre țările cu cea mai mică creștere a acestor cheltuieli R&D (”research and development” în lb. engleză) pe ultimii zece ani, doar +0,03% din PIB şi mult sub efortul făcut de ţări similare precum Polonia (+0,42%), Bulgaria (+0,33%) sau Ungaria (+0,23%).

Reamintim că ţinta fixată la nivel european în cadrul strategiei pentru anul 2020 este de 3% din PIB. Doar două state au ajuns la acest nivel, dar merită semnalat efortul susţinut făcut de Germania (+0,48% din PIB). Locomotiva europeană a majorat sumele cheltuite pentru R&D cu un impresionant 33,6 miliarde euro sau +57%, pe parcursul ultimilor zece ani, ceea ce explică, în bună parte, succesul economic german.

La polul opus, avem situaţia din Finlanda, care a involuat de la peste 3% din PIB sub acest nivel ( deşi a păstrat nivelul nominal al cheltuielilor undeva imediat sub 6 miliarde de euro annual) şi se confruntă cu o situaţie economică nu tocmai fericită. De unde se vede că păstrarea ritmului de creştere a sectorului R&D este esenţială iar plafonarea costă, fie şi prin raportare la concurenţa venită din partea altor ţări.

Pentru a vă forma o idee sintetică în privința decalajelor care ne separă de practica europeană, precizăm că România ar trebui să aloce pentru R&D de 12 ori mai mult decât anul trecut pentru a atinge ținta fixată pentru anul 2020, de 8 ori mai mult pentru a ajunge la media UE şi de 4 ori mai mult pentru a se situa la nivelul Poloniei.

În context, trebuie subliniat că Slovenia a obţinut aproape nivelul mediu UE (a prins pragul de 2% din PIB), Cehia a venit puternic din urmă pe parcursul ultimilor zece ani, plasându-se imediat după Marea Britanie iar Estonia s-a apropiat ca nivel procentual din PIB de Italia. Până şi vecinii bulgari, plecaţi la momentul aderării de la acelaşi nivel cu noi, au urcat puternic(+0,33%, nu +0,03% ca noi), triplând sumele alocate cercetării.

Paradoxal, noi suntem campioni la ponderea sectorului guvernamental cu 33% din totalul sumelor alocate pentru R&D, dar stăm slab la partea care revine învățământului superior (11% față de o medie UE de 23%), cu valori nominale oricum foarte reduse dacă ne uităm la baza de raportare, afectată de interesul scăzut din partea sectorului privat.

Prin contrast, Slovenia (76%), Ungaria (74%) şi Bulgaria (73%) alcătuiesc topul țărilor în care sectorul privat are cea mai mare pondere în cheltuielile de cercetare-dezvoltare ( deci nu atât alocările din partea statului sunt cheia, cât crearea unui mediu stimulativ pentru acest tip de afaceri), ceea ce ar trebui să ne pună pe gânduri.

Practic, cercetarea și dezvoltarea sunt în mare suferință la nivelul inițiativei private românești, integrarea sistematică şi metodică în procesele de producţie fiind doar un deziderat. Doar cu câteva mari centre de excelență provenite din investițiile unor multinaționale nu se poate dezvolta un sector economic tot mai important în acest secol şi fără de care nu vom putea propaga majorarea semnificativă a valorii adăugate în economie.

Alminteri, degeaba vom face (eventual) cantitate pe baza unor tehnologii şi materiale gândite de alţii (cu utilizarea tot mai slabului atu al forţei de muncă relativ ieftine), pentru că nu vom putea veni cu saltul calitativ absolut necesar creşterii sustenabile a veniturilor spre standard occidentale. La mai puţin de jumătate de procent din PIB alocat pentru cercetare nu putem avea pretenţii, în pofida ritmului de creştere econimică ridicat pentru moment.

Este un subiect care lipsește aproape cu desăvârșire din dezbaterea publică.

Strategiile de dezvoltare a ţării abundă în superoferte de consum, de majorări cantitative. Dar nu vin cu stimulente către sectorul privat pe partea de dezvoltare a unor produse și servicii cu valoare adăugată mare. Ce nu pot apare decât din investiţii masive în cercetare și dezvoltare.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 11.2.2018

Un raspuns

  1. Klopo_Tare
    12.2.2018, 4:22 pm

    Explicația este simplă: Noi muncim,nu gândim,moarte intelectualilor!
    Aceste lozinci au devenit politică economică (cu excepția IT-știlor, care constituie un caz special).
    Citat din text: ”Paradoxal, noi suntem campioni la ponderea sectorului guvernamental cu 33% din totalul sumelor alocate pentru R&D, dar stăm slab la partea care revine învățământului superior (11% față de o medie UE de 23%), cu valori nominale oricum foarte reduse dacă ne uităm la baza de raportare, afectată de interesul scăzut din partea sectorului privat.”
    Cu un pseudoînvățământ superior care nu cercetează ci printează Copy/Paste lucrări și diplome, cu o industrie tributară multinaționalelor care fac cercetare acolo unde este mai rentabil și există cercetători adevărați, România este condamnată de PCR-PSD la subdezvoltare – țara te vrea prost – https://www.youtube.com/watch?v=PNwYsR5GB5s

Lăsați un comentariu


Stiri

CCR declară neconstituționale modificările la Statutul aleșilor locali

Vladimir Ionescu

Cu unanimitate de voturi, CCR a decis marți că dispoziţiile Legii pentru modificarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali sunt neconstituționale. Sesizarea a fost formulată… Mai mult

Stiri

Garanţia pentru ambalajele reutilizabile: 0,5 lei/ambalaj, după data de 31 martie 2019

Razvan Diaconu

Guvernul a adoptat, marţi, o ordonanţă de urgenţă pentru gestionarea deşeurilor provenite din ambalaje. “Este un act normativ în concordanţă (…) cu reglementările europene în… Mai mult

Stiri

Plafonul pensiilor care beneficiază de compensarea de 90% la medicamente a crescut la 990 lei

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat un act normativ prin care a urcat la 990 de lei plafonul pensiilor pentru care se acordă o compensare de 90% la… Mai mult

Stiri

Premierul se întâlnește miercuri cu preşedintele Iohannis. O nouă şedinţă de Guvern va avea loc joi

Razvan Diaconu

Premierul Viorica Dăncilă se va întâni miercuri cu preşedintele Klaus Iohannis, a confirmat purtătorul de cuvânt al Guvernului la finalul şedinţei de marți a Executivului.… Mai mult

Stiri

Titularizare / Mai mult de jumătate dintre profesorii-candidați au obținut note sub pragul minim necesar

Mariana Bechir

Doar 47,40% dintre profesorii care au participat la concurs au obținut la proba scrisă note peste 7, pragul minim necesar pentru a putea spera la… Mai mult

Europa

Acord economic și comercial istoric între UE şi Japonia. Tarifele auto vor fi eliminate

Adrian N Ionescu

Liderii Uniunii Europene au semnat marți, cu Japonia, cel mai mare acord economic negociat de blocul comunitar. Se crează astfel o zonă de comerț deschis pentru… Mai mult

Europa

Cu ce se întoarce Vladimir Putin la Moscova după întâlnirea cu Donald Trump

Victor Bratu

Un val de critici se revarsă la adresa lui Donald Trump după întâlnirea președintelui american cu omologul său rus, Vladimir Putin, de luni, de la… Mai mult