Analiză

România – pe contrasens în UE cu evoluţia deficitului bugetar

România este singurul stat membru UE care a atins limita de deficit bugetar permisă prin regulile de stabilitate economică stabilite la Maastricht pentru aderarea la… Mai mult

24.10.2017

Analiză

De ce mutarea contribuţiilor e o manevră riscantă: Matematica schimbării

Mutarea contribuţiilor de la angajator la salariat, în forma anunţată de Executiv, ar avea un efect relativ minor asupra încasărilor şi salariilor, din punct de… Mai mult

23.10.2017

Chestiunea

Un paradox care să ne pună pe gânduri: creştere economică rapidă fără întreprinderi care cresc rapid

Deşi ne-am plasat în fruntea UE la creştere economică pe ultimii doi ani în termeni de evoluţie a PIB, această performanţă notabilă primii a fost… Mai mult

22.10.2017

Analiză

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial, ministrul… Mai mult

19.10.2017

Cât de prost e distribuit costul salarial în România – țara cu cea mai mare creștere a costurilor cu munca în 2016

de Marin Pana 9.4.2017

România conduce detașat în topul creșterii costurilor cu forța de muncă la nivelul statelor UE, potrivit datelor pentru 2016 publicate de Eurostat.
Cu o majorare de +11,6% (măsurată în euro) înregistrată anul trecut, țara noastră devansează cu mult Bulgaria (+7,8%) şi ţările baltice – Lituania (+7,5%), Letonia (+6,4%) şi Estonia (+5,6%).

De reţinut, costul salarial aproape s-a triplat la noi faţă de anul 2004 şi a avansat cu circa 30% în raport cu anul 2008, ceea ce arată că acest avantaj comparativ din perspectiva investitorilor este în continuă scădere. Deocamdată, evoluţia ( atenţie, fără administraţie publică, este comparabilă cu cea a ţărilor din grupul BELL, menţionate mai sus ( vezi tabelul).

Problema este că noi nu facem parte dintre ţările mici şi cu moneda indexată la euro ( adoptat între timp de baltici) ci suntem mai aproape de economiile mijlocii, cu valute care au regim de curs flotant, precum Ungaria, Polonia şi Cehia. Acestea se află cu câţiva ani mai înaintea noastră din punct de vedere al dezvoltării economice.

De aceea, ar cam trebui să luăm aminte că ritmul de creştere al costului muncii, aflat şi la ei în urmă cu ceva ani la ritmuri comparabile cu ale noastre, s-a diminuat în Europa Centrală undeva spre un reper de 10% pe parcursul ultimilor opt ani ( ani care pentru noi de-abia urmează la scara istoriei economice). Marile puteri Germania, Franţa şi Italia vin şi ele să confirme cam până unde se poate merge pe o bază solidă ( a se citi în euro) cu creşterile salariale.

Asta dacă nu vin perioade precum cele consemnate de Spania (din Zona Euro), între 2012 şi 2014 sau Polonia ( din afara Zonei Euro), chiar anul trecut (!), să ne arate că se poate bate pasul pe loc. Pentru că nu la orice creştere economică şi în orice condiţii internaţionale se pot majora sistematic (şi substanţial am vrea noi) salariile.

Aşezarea costurilor pe sectoare – o distribuție defectuoasă în România

Noi ne diferențiem net de marea majoritate a acestor țări nu doar nu doar prin creşterea accentuată a costurilor salariale dar şi prin dispunerea costurilor salariale pe sectoarele de activitate. Pentru a putea trage câteva concluzii, dincolo de decalajele evidente dintre noi şi ţările dezvoltate, unde conduc detaşat Danemarca (42 euro/oră), Belgia (39,2 euro/oră) şi Suedia (38 euro/oră), am selectat din datele Eurostat pe anul trecut, aceleaşi ţări din tabelul anterior.

Dacă se marchează cu verde situaţiile dezirabile din sectorul industrial şi cu violet pe cele din zona non-business, cel puţin raportare la practica europeană verificată a fi fost de succes pentru dezvoltarea economiilor în cauză, precum şi cu roşu situaţiile care apar ca fiind anormale în acest context, se poate vedea uşor la ce anume ar trebui să luăm aminte şi unde ar trebui să umblăm la costurile salariale pentru a fi europeni de succes.

Experienţa altor state sugerează două raporturi esenţiale pentru aşezarea corectă a costurilor salariale.

1.Segmentul de business Trebuie să aibă costuri salariale ( de obicei şi, implicit, salarii) mai mari decât segmentul non-business. Doar România şi Polonia, din grupul fostelor state socialiste, şi Italia şi Spania, prin contrast cu tandemul franco-german, NU respectă această ”regulă”. Mai mult şi foarte îngrijorător, ne pregătim să trimitem zona non-business la valori exagerat de mari în raport cu zona business, experiment cu consecinţe foarte probabil nefaste.

2.Din segmentul de business, pare a fi util ca industria să se situeze peste media sectorială şi nu sub această medie, fenomen regăsit doar la noi şi în grupul BELL. Mai mult, cu cât această corelaţie este mai mare, cu atât rezultatele pentru economie par a fi mai clare (vezi cazul verilor italieni, cu care semănăm cel mai bine la dispunerea costurilor şi de aceea nu prea îi pot concura pe germani). Noi suntem, în termeni procentuali, cu -7% pentru industrie, la cel mai mic nivel chiar faţă de ţările BELL şi apărem pe post de opusul Germaniei, care, la un nivel de cost de şase ori mai mare faţă de al nostru (!), vine cu un plus de 16% pentru industrie.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.4.2017

Un raspuns

  1. Klopo_Tare
    10.4.2017, 12:20 pm

    Deci concluziile acestui articol sunt: tot originali, românii, tot originali… cum spune zicala aia din popor: ”La noi ca la nimenea”, brand național…

Lăsați un comentariu


Stiri

Toate școlile doctorale din România intră în proces de evaluare. Din comisie fac parte experți ai Băncii Mondiale

Vladimir Ionescu

Cele 210 școli doctorale din România vor fi evaluate de o comisie din cadrul căreia vor face parte și experți internaționali, propuși de o structură… Mai mult

Stiri

Göteborg / UE pregătește standarde comune în materia drepturilor sociale

Iulian Soare

Liderii statelor Uniunii Europene au semnat vineri, la un summit organizat la Göteborg, o ”Proclamație privind Pilonul European al Drepturilor Sociale”, un set de 20… Mai mult

Stiri

Noi modificări de parcurs pe Codul Fiscal: Parlamentul ar putea reveni la plafonul de 500.000 euro până la care se aplică impozitul de 1% din cifra de afaceri

Victor Bratu

Premierul Mihai Tudose a anunțat vineri că Parlamentul ar putea reveni asupra deciziei Guvernului de a majora la 1 milion euro pragul până la care… Mai mult

Stiri

Medicii, obligaţi la gărzi de 48 de ore pe săptămână

Vladimir Ionescu

Medicii vorbesc din nou despre grevă generală, potrivit Digi 24 aceștia sunt nemulțumiți de schimbările pe care Guvernul vrea să le facă în legea salarizării.… Mai mult

Stiri

”Netransparent, fără consultare publică”: Patronatele cer retragerea modificărilor aduse legii dialogului social

Vladimir Ionescu

Confederaţia patronală Concordia cere retragerea modificărilor aduse legii dialogului social, considerând că măsurile contravin principiilor predictibilităţii şi dialogului social. Companiile reacționează, astfel, la faptul că… Mai mult

Stiri

Deficitul în comerțul cu produse agroalimentare s-a majorat de peste două ori în primele opt luni

Razvan Diaconu

Deficitul României în comerțul cu produse agroalimentare s-a majorat la 820,9 milioane de euro în primele opt luni din acest an, fiind de peste două… Mai mult

Stiri

Elizabeth a II-a a Marii Britanii şi principele Philip sărbătoresc 70 de ani de la căsătorie

Iulian Soare

Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi principele Philip, Duce de Edinburg, sărbătoresc luni nunta de platină – şaptezeci de… Mai mult