Cât de prost e distribuit costul salarial în România – țara cu cea mai mare creștere a costurilor cu munca în 2016

de Marin Pana | 9.4.2017 .

România conduce detașat în topul creșterii costurilor cu forța de muncă la nivelul statelor UE, potrivit datelor pentru 2016 publicate de Eurostat.
Cu o majorare de +11,6% (măsurată în euro) înregistrată anul trecut, țara noastră devansează cu mult Bulgaria (+7,8%) şi ţările baltice – Lituania (+7,5%), Letonia (+6,4%) şi Estonia (+5,6%).

De reţinut, costul salarial aproape s-a triplat la noi faţă de anul 2004 şi a avansat cu circa 30% în raport cu anul 2008, ceea ce arată că acest avantaj comparativ din perspectiva investitorilor este în continuă scădere. Deocamdată, evoluţia ( atenţie, fără administraţie publică, este comparabilă cu cea a ţărilor din grupul BELL, menţionate mai sus ( vezi tabelul).

Problema este că noi nu facem parte dintre ţările mici şi cu moneda indexată la euro ( adoptat între timp de baltici) ci suntem mai aproape de economiile mijlocii, cu valute care au regim de curs flotant, precum Ungaria, Polonia şi Cehia. Acestea se află cu câţiva ani mai înaintea noastră din punct de vedere al dezvoltării economice.

De aceea, ar cam trebui să luăm aminte că ritmul de creştere al costului muncii, aflat şi la ei în urmă cu ceva ani la ritmuri comparabile cu ale noastre, s-a diminuat în Europa Centrală undeva spre un reper de 10% pe parcursul ultimilor opt ani ( ani care pentru noi de-abia urmează la scara istoriei economice). Marile puteri Germania, Franţa şi Italia vin şi ele să confirme cam până unde se poate merge pe o bază solidă ( a se citi în euro) cu creşterile salariale.

Asta dacă nu vin perioade precum cele consemnate de Spania (din Zona Euro), între 2012 şi 2014 sau Polonia ( din afara Zonei Euro), chiar anul trecut (!), să ne arate că se poate bate pasul pe loc. Pentru că nu la orice creştere economică şi în orice condiţii internaţionale se pot majora sistematic (şi substanţial am vrea noi) salariile.

Aşezarea costurilor pe sectoare – o distribuție defectuoasă în România

Noi ne diferențiem net de marea majoritate a acestor țări nu doar nu doar prin creşterea accentuată a costurilor salariale dar şi prin dispunerea costurilor salariale pe sectoarele de activitate. Pentru a putea trage câteva concluzii, dincolo de decalajele evidente dintre noi şi ţările dezvoltate, unde conduc detaşat Danemarca (42 euro/oră), Belgia (39,2 euro/oră) şi Suedia (38 euro/oră), am selectat din datele Eurostat pe anul trecut, aceleaşi ţări din tabelul anterior.

Dacă se marchează cu verde situaţiile dezirabile din sectorul industrial şi cu violet pe cele din zona non-business, cel puţin raportare la practica europeană verificată a fi fost de succes pentru dezvoltarea economiilor în cauză, precum şi cu roşu situaţiile care apar ca fiind anormale în acest context, se poate vedea uşor la ce anume ar trebui să luăm aminte şi unde ar trebui să umblăm la costurile salariale pentru a fi europeni de succes.

Experienţa altor state sugerează două raporturi esenţiale pentru aşezarea corectă a costurilor salariale.

1.Segmentul de business Trebuie să aibă costuri salariale ( de obicei şi, implicit, salarii) mai mari decât segmentul non-business. Doar România şi Polonia, din grupul fostelor state socialiste, şi Italia şi Spania, prin contrast cu tandemul franco-german, NU respectă această ”regulă”. Mai mult şi foarte îngrijorător, ne pregătim să trimitem zona non-business la valori exagerat de mari în raport cu zona business, experiment cu consecinţe foarte probabil nefaste.

2.Din segmentul de business, pare a fi util ca industria să se situeze peste media sectorială şi nu sub această medie, fenomen regăsit doar la noi şi în grupul BELL. Mai mult, cu cât această corelaţie este mai mare, cu atât rezultatele pentru economie par a fi mai clare (vezi cazul verilor italieni, cu care semănăm cel mai bine la dispunerea costurilor şi de aceea nu prea îi pot concura pe germani). Noi suntem, în termeni procentuali, cu -7% pentru industrie, la cel mai mic nivel chiar faţă de ţările BELL şi apărem pe post de opusul Germaniei, care, la un nivel de cost de şase ori mai mare faţă de al nostru (!), vine cu un plus de 16% pentru industrie.

Publicat la data de 9.4.2017 .

Un raspuns

  1. Klopo_Tare
    10.4.2017, 12:20 pm

    Deci concluziile acestui articol sunt: tot originali, românii, tot originali… cum spune zicala aia din popor: ”La noi ca la nimenea”, brand național…

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România – pe tobogan la venituri publice ca pondere în PIB: Cum consumi mai mult și trăiești mai prost

România s-a poziţionat în UE drept ţara cu cele mai mici venituri publice raportate la PIB iar în 2017 vom înregistra un nou record...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cea mai bizară, abruptă și mare creștere a costului muncii în UE: specificul trist al României

România s-a situat pe primul loc în UE la creşterea costului muncii în trimestrul doi 2017, la mare distanţă de următoarele state din clasament,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Prognoză caldă: creștere economică de minim 5% până în 2021, când salariul mediu ar urma să fie 700 de euro. ”Cuiele”: cursul euro și inflația

Creşterea economică a României ar urma să se păstreze mult peste pragul de 5% până în anul 2020 iar avansul în euro al PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Ratarea unei șanse istorice: execuția bugetară de la care pleacă rectificarea. Cum am blocat consolidarea

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele primelor şapte luni din 2017 un deficit de 5,14 miliarde lei, sumă echivalentă cu 0,63% din PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creșterea pe S1 și lista ei de probleme: nu puteţi produce voi pe cât de repede cheltuim noi

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 5,7% pe primul semestru din acest an față de aceeași perioadă...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română