Cât de prost e distribuit costul salarial în România – țara cu cea mai mare creștere a costurilor cu munca în 2016

de Marin Pana | 9.4.2017 .

România conduce detașat în topul creșterii costurilor cu forța de muncă la nivelul statelor UE, potrivit datelor pentru 2016 publicate de Eurostat.
Cu o majorare de +11,6% (măsurată în euro) înregistrată anul trecut, țara noastră devansează cu mult Bulgaria (+7,8%) şi ţările baltice – Lituania (+7,5%), Letonia (+6,4%) şi Estonia (+5,6%).

De reţinut, costul salarial aproape s-a triplat la noi faţă de anul 2004 şi a avansat cu circa 30% în raport cu anul 2008, ceea ce arată că acest avantaj comparativ din perspectiva investitorilor este în continuă scădere. Deocamdată, evoluţia ( atenţie, fără administraţie publică, este comparabilă cu cea a ţărilor din grupul BELL, menţionate mai sus ( vezi tabelul).

Problema este că noi nu facem parte dintre ţările mici şi cu moneda indexată la euro ( adoptat între timp de baltici) ci suntem mai aproape de economiile mijlocii, cu valute care au regim de curs flotant, precum Ungaria, Polonia şi Cehia. Acestea se află cu câţiva ani mai înaintea noastră din punct de vedere al dezvoltării economice.

De aceea, ar cam trebui să luăm aminte că ritmul de creştere al costului muncii, aflat şi la ei în urmă cu ceva ani la ritmuri comparabile cu ale noastre, s-a diminuat în Europa Centrală undeva spre un reper de 10% pe parcursul ultimilor opt ani ( ani care pentru noi de-abia urmează la scara istoriei economice). Marile puteri Germania, Franţa şi Italia vin şi ele să confirme cam până unde se poate merge pe o bază solidă ( a se citi în euro) cu creşterile salariale.

Asta dacă nu vin perioade precum cele consemnate de Spania (din Zona Euro), între 2012 şi 2014 sau Polonia ( din afara Zonei Euro), chiar anul trecut (!), să ne arate că se poate bate pasul pe loc. Pentru că nu la orice creştere economică şi în orice condiţii internaţionale se pot majora sistematic (şi substanţial am vrea noi) salariile.

Aşezarea costurilor pe sectoare – o distribuție defectuoasă în România

Noi ne diferențiem net de marea majoritate a acestor țări nu doar nu doar prin creşterea accentuată a costurilor salariale dar şi prin dispunerea costurilor salariale pe sectoarele de activitate. Pentru a putea trage câteva concluzii, dincolo de decalajele evidente dintre noi şi ţările dezvoltate, unde conduc detaşat Danemarca (42 euro/oră), Belgia (39,2 euro/oră) şi Suedia (38 euro/oră), am selectat din datele Eurostat pe anul trecut, aceleaşi ţări din tabelul anterior.

Dacă se marchează cu verde situaţiile dezirabile din sectorul industrial şi cu violet pe cele din zona non-business, cel puţin raportare la practica europeană verificată a fi fost de succes pentru dezvoltarea economiilor în cauză, precum şi cu roşu situaţiile care apar ca fiind anormale în acest context, se poate vedea uşor la ce anume ar trebui să luăm aminte şi unde ar trebui să umblăm la costurile salariale pentru a fi europeni de succes.

Experienţa altor state sugerează două raporturi esenţiale pentru aşezarea corectă a costurilor salariale.

1.Segmentul de business Trebuie să aibă costuri salariale ( de obicei şi, implicit, salarii) mai mari decât segmentul non-business. Doar România şi Polonia, din grupul fostelor state socialiste, şi Italia şi Spania, prin contrast cu tandemul franco-german, NU respectă această ”regulă”. Mai mult şi foarte îngrijorător, ne pregătim să trimitem zona non-business la valori exagerat de mari în raport cu zona business, experiment cu consecinţe foarte probabil nefaste.

2.Din segmentul de business, pare a fi util ca industria să se situeze peste media sectorială şi nu sub această medie, fenomen regăsit doar la noi şi în grupul BELL. Mai mult, cu cât această corelaţie este mai mare, cu atât rezultatele pentru economie par a fi mai clare (vezi cazul verilor italieni, cu care semănăm cel mai bine la dispunerea costurilor şi de aceea nu prea îi pot concura pe germani). Noi suntem, în termeni procentuali, cu -7% pentru industrie, la cel mai mic nivel chiar faţă de ţările BELL şi apărem pe post de opusul Germaniei, care, la un nivel de cost de şase ori mai mare faţă de al nostru (!), vine cu un plus de 16% pentru industrie.

Publicat la data de 9.4.2017 .

Un raspuns

  1. Klopo_Tare
    10.4.2017, 12:20 pm

    Deci concluziile acestui articol sunt: tot originali, românii, tot originali… cum spune zicala aia din popor: ”La noi ca la nimenea”, brand național…

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Producția agricolă 2016 – efectul asupra PIB = ZERO, ponderea în PIB s-a dus sub 4%

Producția agricolă a României a crescut în 2016 cu 2,5% față de anul precedent, potrivit datelor comunicate de INS. Producția vegetală, care reprezintă 63,3%...Citeste mai departe »

Marin Pana

Strategia România – UE 2020: cum evoluăm noi altfel decât media UE

Prin strategia Europa 2020 (adoptată de Consiliul European în iunie 2010) , au fost stabilite ţinte la cinci indicatori apreciaţi ca fiind semnificativi pentru...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stânga incoerentă / Inegalitatea distribuirii veniturilor compromite perspectivele României

România a aderat la Uniunea Europeană cu cea mai mare inegalitate a veniturilor populaţiei dintre statele membre şi se menţine pe locul doi, potrivit...Citeste mai departe »

Marin Pana

Calitatea locului de muncă: Țara din UE în care munca nu te scoate din sărăcie

„Dacă munceşti nu mai ai timp să faci bani” potrivit unei zicale româneşti tot mai populare, confirmată de datele publicate de Eurostat. Care ne...Citeste mai departe »

Marin Pana

Românii – locul 2 în UE la inactivitate, după verii italieni. Femeile – cheia problemei

România s-a situat în 2016 pe locul doi la indicatorul naţional de inactivitate calculat în Uniunea Europeană, după Italia şi alături de Croaţia, dar...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Noua tentativă a Ucrainei de a sparge blocada Rusiei spre Vest. De ce va eșua și aceasta

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De mai bine de o săptămână, Ucraina dă semnale repetate și insistente, la nivel înalt, că este pregătită să reia ofensiva politico-diplomatică...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română