Chestiunea

Monitorul Coeziunii UE 2018: Ce trebuie să înțeleagă printre rânduri România

Think-tank-ul berlinez European Council of Foreign Relations (ECFR) a publicat ediția 2018 a Monitorului Coeziunii UE – o analiză a coeziunii celor 28 de membri… Mai mult

08.02.2018

La obiect

Câteva calcule: modificările salariale pe 2018. Realitate, impresii, realitate

Mutarea (până la urmă și aceea incompletă ) contribuţiilor de la angajator la angajat, modificarea cotelor de taxare a muncii şi reducerea impozitului pe venit… Mai mult

08.02.2018

La obiect

Legea ”creșterii salariilor” a devenit scandal național: mediul privat și categorii întregi de bugetari sunt în aceeași oală cu administrația derutată

Agitația ultimelor două zile arată că, pe măsură ce se apropie virarea primelor salarii rezultate din “revoluția fiscală” a PSD – ALDE, haosul din administrație… Mai mult

07.02.2018

Evenimentul

UE își asumă aderarea ţărilor din Balcanii de Vest – strategia și calendarul. Republica Moldova a ratat trenul

Şase ţări grupate în Balcanii de Vest, Serbia, Muntenegru, Macedonia, Bosnia şi Herţegovina. Albania şi Kosovo, au primit undă verde pentru începerea procesului de aderarea… Mai mult

07.02.2018

Capcana venitului mediu – pericolul pentru România și statele ECE: Singura soluție e setarea motorului de creștere pe inovare

de Razvan Diaconu , 4.2.2018

În absența unor strategii care să crească nivelul tehnologic și a majorării salariilor, Europa Centrală și de Est (ECE) va rămâne în capcana veniturilor medii, fără perspectivă pentru eliminarea decalajului față de Occident, avertizează o analiză realizată de Martin Myant, senior researcher la European Union Trade Institute (ETUI).

Analiza ia în considerare țările Grupului Vișegrad 4 plus România (care vine de la un nivel inferior, dar a avut o creștere economică similară).

În 27 de ani de tranziție, aceste state au dezvoltat economii dependente de capitalul străin, în care motorul principal l-au reprezentat investițiile străine directe (ISD) atrase de forța de muncă ieftină.

Acest model și-a atins însă limitele și este nevoie de politici de stat active pentru stimularea unei noi structuri a economiei.

De aceea, ar trebui elaborate strategii cu impact pe două direcții, în opinia lui Martin Myant:

  • să influențeze tipul de investiții străine ce vor fi făcute (pentru a stimula ISD destinate unor industrii cu valoare adăugată mare)
  • să încurajeze dezvoltarea autohtonă autonomă pentru a se depăși nivelul tehnologic al multinaționalelor prezente în aceste țări

Dependența de investițiile străine directe (ISD)

Primele investiții străine semnificative au intrat la începutul și la mijlocul anilor ’90, când companii de afară au participat la privatizările declanșate în cele cinci state.

În toate aceste țări, momentul de vârf (anul când ISD au înregistrat cea mai mare pondere în PIB) a fost atins înainte de 2008, an ce marchează încetinirea intrărilor de capital străin.

Pionieră a fost Ungaria, unde investițiile directe străine au reprezentat în 1995  10,3% din PIB, procent ce reflectă preferința guvernanților de a privatiza întreprinderile prin vânzarea către companii multinaționale.

(Citiți și: ””Capcana venitului mediu” și pasul României până la ea. Soluții de evitare”)

În cazul Poloniei se observă că aceasta a fost inițial mult mai reticentă în acceptarea companiilor străine, iar România este ultima care a atins maximul ISD/PIB (în 2006).

În intervalul 2009 – 2016, România a avut cel mai mare procent mediu anual – 2% din PIB, fiind urmată de Ungaria, unde ponderea a fost de 1,9%:

În toate cazurile, aderarea la UE nu a influențat procesul, multinaționalele anticipând aceasta și investind masiv înainte. Se poate vedea chiar în cazul României, unde vârful a fost atins în 2006.

Excepție este Cehia, unde ponderea maximă a IS în PIB a fost înregistrată în 2005.

Cazul României – cel mai mai grav

Companiile străine au devenit principalii exportatori din aceste state, aducând astfel beneficii suplimentare. Principalele sectoare în care s-a investit sunt electronicele și industria auto:

În timp, însă, efectul pozitiv al ISD s-a redus și tinde să fie eliminat, fapt demonstrat de impactul redus pe care ISD îl avea în 2014 asupra balanței externe (lipsește România):

România, cu salarii chiar mai mici decât în celelalte patru state, este un caz puțin diferit de Vișegrad 4 – aici a fost relocată producția unor bunuri pentru care factori precum forța de muncă foarte calificată sau apropierea de Vest contează mai puțin.

De aceea, România a ajuns să domine sectorul cablajelor auto. Volumul exporturile de astfel de produse a ajuns în timp să-l depășească pe cel al Cehiei (în 2001) și chiar Germaniei (în 2006).

Producția acestor sisteme de cablaj auto este cea mai mobilă – sunt relativ simplu de făcut, nu necesită personal foarte calificat, infrastructură sau investiții semnificative, astfel încât activitatea poate fi relocată rapid în țări cu forță de muncă ieftină.

Acest fenomen chiar a avut loc în regiune, cu închideri de producție în Cehia și relocări în România.

Datele analizate de Martin Myant arată că prețul pe un kilogram de astfel de produs exportat din Cehia și România este sub cel din Germania (deși calitatea este aceeași) și chiar s-a redus pe măsură ce volumul exporturilor a crescut:

Multinaționalele au transferat într-o măsură mult mai mică tipuri de producție ce necesită număr mare de lucrători înalt calificați și nici nu este de așteptat ca activități complexe (precum de cercetare și dezvoltare) să fie mutate în ECE în viitor.

Din motive politice și de imagine, acestea vor fi menținute în statele occidentale.

Urmarea este că acest tip de dependență instituie limite pentru procesul de convergență, nu asigură înaintarea spre o economie competitivă (de la una complementară, în care ne aflăm acum) și chiar amenință stabilitatea economiilor din ECE (prin creșterea riscului relocării producției în țări cu salarii mai mici).

Concluzia: Convergența completă a nivelului salariilor poate fi realizată numai dacă majorarea veniturilor este însoțită de măsuri pentru a crea activitate economică cu valoare adăugată mare.

Pentru aceasta este nevoia ca statul să-și asume un rol strategic pentru a impulsiona  investițiile în competențe, educație și cercetare, astfel încât să se ajungă la o creștere bazată pe inovare.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.2.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Reîncălzirea relației Turcia – Germania: Recep Tayyip Erdogan, întâlnire cu Angela Merkel, după instalarea Guvernului de la Berlin

Iulian Soare

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan urmează să viziteze Berlinul odată ce un nou guvern german va fi instalat, a anunţat prim-ministrul Binali Yildirim într-un interviu… Mai mult

Stiri

Protest în fața Guvernului, din cauza scăderii indemnizațiilor pentru creșterea copilului

Vladimir Ionescu

Zeci de părinți au protestat duminică în fața Palatului Victori, deoarece unele dintre modificările fiscale au dus la diminuarea veniturilor plătite în concediu medical și… Mai mult

Europa

Marș nazist și anti-UE la Sofia, cu participarea unor extremiști din alte state membre

Iulian Soare

Sute de persoane din mai multe ţări au participat, sâmbătă seară, la Sofia, la un marş organizat în memoria unui general bulgar, Hristo Lukov, care… Mai mult

Stiri

Conferința de Securitate de la Munchen: Mihai Fifor s-a întâlnit cu reprezentanți ai producătorului de armament Lockheed Martin

Vladimir Ionescu

Ministrul Apărării Naţionale, Mihai Fifor, a avut sâmbătă, la Munchen, o întâlnire cu preşedintele companiei americane Lockheed Martin, Marillyn Hewson, în cadrul căreia s-a discutat… Mai mult

Stiri

Țară de tranzit: Numărul imigranților care au încercat să iasă ilegal din țară, mai mare decât al celor care au intrat ilegal

Vladimir Ionescu

Aproape 6.000 de persoane au încercat să treacă ilegal granița română, în 2017, cei mai mulţi fiind organizaţi în grupuri conduse de călăuze, potrivit datelor Poliției… Mai mult

Stiri

Nouă modificare a Codului Fiscal: Primele vizate sunt PFA-urile

Vladimir Ionescu

Ministrul Finanţelor vrea să crească impozitarea veniturilor PFA, care acum este plafonată la nivelul salariului minim pe economie. “Un angajat plăteşte contribuţii la cât câştigă.… Mai mult

Europa

Proteste în Franța, după prezentarea reformei bacalaureatului

Vladimir Ionescu

Sute de liceeni au protestat la sfârșitul săptămânii în Franța, după ce ministrul Educației, Jean-Michel Blanquer, a anunțat miercuri reforma examenului de bacalaureat. Examen considerat… Mai mult