Chestiunea

România – cele mai mari costuri de finanțare din statele ECE: perspective de creștere și accentuare a vulnerabilității

Costurile de finanţare ale României şi Ungariei au crescut, în vreme ce ale altor ţări central europene au rămas stabile, în ultima săptămână – cu… Mai mult

12.02.2018

La obiect

UE – probleme în economie: Deficit mare de forță de muncă, rata ocupării a ajuns la un record istoric

Rata ocupării forței de muncă în UE în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani a crescut în mod constant în… Mai mult

12.02.2018

Chestiunea

Reforma ANAF s-a blocat. Banca Mondială: Nu există angajament politic pentru reforme

Banca Mondială a constatat că procesul de modernizare al ANAF s-a blocat imediat după prima etapă a achiziției sistemului de management al veniturilor bugetare, finalizată… Mai mult

12.02.2018

Chestiunea

Cercetarea: dacă mediul privat nu o finanțează, nici statul nu o stimulează. Câteva comparații cu suratele de suferință din Est

România s-a plasat anul trecut pe penultima poziţie între statele membre UE ca pondere în PIB a cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare. Cu doar 0,48%, ţara noastră… Mai mult

11.02.2018

Când PIB crește odată cu sărăcia: coeficientul inegalității sociale în UE și colegele de pluton ale României

de Marin Pana 14.3.2016

societateIeșirea din criza economică s-a făcut prin creșterea gradului de inegalitate a veniturilor în marea majoritate a țărilor membre UE, cu un avans moderat la nivelul mediei generale.

După ce a staționat pe un palier situat deasupra mediei, România s-a înscris pe un trend ascendent, care ne îndepărtează de practica europeană și ne înscrie într-un grup de state care se confruntă cu probleme economice semnificative.

***

Explicație:

Modul în care au fost distribuite costurile ieşirii din criza economică poate fi exprimat matematic prin evoluţia unui indicator denumit coeficientul Gini (după economistul italian cu același nume, care l-a propus și lansat în 1912). Valorile coeficientului Gini variază de la o ţară la alta şi, pentru aceeaşi ţară, în decursul timpului. Cu cât valoarea sa este mai mare, cu atât veniturile disponibile ale populației sunt distribuite mai Inegal.

***

Pentru a avea o perspectivă asupra modului în care a evoluat acest indicator în țările UE, implicit a contextului în care se găsește și țara noastră, vă prezentăm in extenso datele publicate de Eurostat în februarie 2016 (v. tabelul).
Potrivit acestor date, 19 state au înregistrat valori mai mari ale coeficientului Gini în 2014 decât în 2010 (adică o inegalitate mai accentuată), opt au consemnat niveluri mai mici, iar unul exact aceeași valoare.

Cele opt state în care gradul de inegalitate a scăzut sunt împărțite în două, cu patru membre mai vechi ale Uniunii (Franța, Belgia, Austria și Marea Britanie) și alte patru care au aderat relativ recent Polonia, Lituania și Letonia și Croația.

(Citiți și: ”Țara în care munca Nu aduce bunăstare: O analiză comparativă a României cu statele UE”)

Oarecum surprinzător din perspectivă istorică, primele au aproape toate valori mai mici ale coeficientului Gini decât media europeană, în timp ce celelalte se situează peste medie sau imediat sub ea.

tabel1Per total, s-a produs o modificare destul de redusă a mediei UE la nivelul coeficientului Gini, de la 30,5% în anul 2010 la 30,8% în 2014.
În același interval de timp, România a înregistrat o creștere a inegalității de la 33,3% la 34,7%, care ne plasează pe locul șapte în rândul celor 11 state UE, foste membre ale blocului socialist.

În urma noastră ca nivel de inegalitate se plasează grupul BELL (Bulgaria plus statele baltice, întâmplător sau toate trecute prin regimul de consiliu monetar, care ne fusese propus și nouă prin 1998 dar a fost respins de BNR) iar înaintea noastră fostele economii planificate care au ales regimul de flotare a monedei naționale (două dintre primele trei plasate în acest clasament au trecut, între timp, la euro).

tabel3Plecată la intrarea în UE de la o valoare de 37,8%, România a coborât treptat ( 36,0% în 2008 și 34,9% în 2009) până la palierul din perioada 2010 – 2012 (33,2% – 33,3%). După aceea, însă, în pofida evoluțiilor politice și a măsurilor sociale anunțate, inegalitatea a început să revină spre niveluri mai înalte. Evoluție care explică paradoxul adâncirii sărăciei într-o economie care a obținut rezultate relativ bune la nivel european.

Polarizarea – favorizată de măsurile guvernanților care aleargă după voturile săracilor și pentru favorurile apropiaților

Foarte sugestivă este plasarea noastră față de Polonia, economia cu care semănăm cel mai bine ca mărime și structură, plasată cu un număr suficient de ani înainte ca dezvoltare pentru a ne da indicii despre cum ar trebui să ne gestionăm.

Compania în care ne aflăm din perspectiva nivelului de inegalitate socială este sugestivă, prin raportare la țările cu care Polonia este similară la acest capitol.

tabel4Ceea ce lipsește României este o clasă mijlocie mult mai consistentă, care să mențină coeziunea socială între bogaţi şi săraci. Cu cât aceasta ar fi mai puternică, cu atât mai ușor ar putea fi prevenite conflictele sociale, rezultata din combinaţia între o mare masă de defavorizaţi şi o pătură subţire de îmbogăţiţi.

Practic, calculul matematic suprinde direcţia greşită în care ne trimit măsurile luate guvernanți. Preocupați de zgomotul mediatic, adică de cererile aducătorilor de voturi facile şi de interesele capitalului, din motive declarat ideologice (în fapt, de beneficiile personale şi ale apropiaţilor), ei au neglijat pe cei care susțin de fapt economia dar nu sunt la fel de vocali din motive de timp alocat muncii și familiei.

În pofida majorărilor de pensii şi a acordării a tot felul de ajutoare, în combinaţie cu măsurile, mai mult sau mai puţin inspirate, ce vizează îmbunătăţirea mediului de afaceri, inegalitatea socială a reînceput să crească.

Asta pentru că nu au fost luate măsuri pentru stimularea clasei mijlocii şi a acumulării averilor prin muncă personală de înaltă calificare ( inclusiv management de firmă proprie), corect retribuită.

Datele ne arată, astfel, rezultatul combinaţiei relativ bizare de politici de stânga și de dreapta.
Care alienează pe cei defavorizați, defavorizează normalitatea și normalizează profitabilitatea ”fără număr” ( vezi cea mai redusă remunerare a muncii din UE).

Model care ne va trimite tot mai departe de siguranța nivelului de trai și modul de viață din Occident, în varianta lui de succes la nivelul întregii societăți.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.3.2016

3 comentarii

  1. Teo
    15.3.2016, 11:37 am

    In Romania toata lumea critica tot ce se face dar nimeni nu arata ce trebuia facut fata de ce s-a facut. As fi fost foarte multumit daca autorul articolului ar fi prezentat pe doua coloane, una cu ce s-a facut si alta cu ce trebuia sa faca. In lipsa unei astfel de abordari totul pare manipulare.

  2. bogdan
    20.3.2016, 2:23 pm

    Nu e asa de simplu de interpretat coeficientul Gini. Nu e rau ca notiunea e popularizata in Romania, caci sunt enorme probleme cu eficacitatea cheltuielilor sociale nu chiar infirme, cu competitivitatea pietei si domnia legii care cresc neproductiv inegalitatea, insa coeficientul Gini e o masura acomplexa care nu spune totul si uneori spune lucruri aiurea. Mare grija la interpretare si nu il mai popularizati ideologic! Cand ai o populatie imbatranita, coeficientul Gini de 34 inseamna cu totul altceva decat cand ai o piramida normala a populatiei, caci aici e trucul, acelasi coeficient Gini e compatibil cu n-distributii de venit. In Romania si Bulgaria, imbatranirea populatiei, coada lunga a curbei in materie, face ca Gini sa creasca artificial.

  3. bogdan
    20.3.2016, 9:27 pm

    P.S. Uite exemplu de protectie sociala a statului, administrat, reglementat etc, ca sa intelegem si de unde vine inegalitatea care conteaza, aia de consum, mai mult decat aia de venit oficial – gaze mai scumpe decat pe piata salbatic capitalista : http://dumitruchisalita.ro/2016/03/20/populatia-protejata-de-autoritati-plateste-cu-pina-la-27-mai-mult-pe-gaze-decat-gazele-care-se-vand-consumatorilor-neprotejati/

Lăsați un comentariu


Europa

Fondurile Europene: Noile condiții de accesare dezbină liderii statelor UE

Adrian N Ionescu

Liderii europeni sunt divizaţi în privinţa ideii de introducere a unor noi condiţii pentru accesarea fondurilor europene, cum ar fi acceptarea redistribuirii migranţilor sau situaţia… Mai mult

Stiri

Procuroarea care investighează dosarul Tel Drum – anchetată de Inspecția Judiciară

Vladimir Ionescu

Inspecţia Judiciară (IJ) s-a sesizat din oficiu şi efectuează cercetări prealabile faţă de procurorul DNA Alexandra Lăncrănjan (foto), care instrumentează dosarul Tel Drum, potrivit unei… Mai mult

Europa

Rusia pune noi condiții pentru a dezgheța relațiile cu Republica Moldova

Iulian Soare

Șeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a pus două condiții omologului său de la Chișinău, Tudor Ulianovski, „ca un prim pas pentru îmbunătăţirea relaţiilor dintre Rusia… Mai mult

Stiri

Transgaz – credit de 60 de milioane de euro de la BERD pentru gazoductul BRUA

Vladimir Ionescu

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) acordă un împrumut de 278 de milioane de lei (60 de milioane de euro) pentru construcţia unui gazoductului… Mai mult

Stiri

Proiect: Terenurile de pe traseul gazoductului BRUA vor fi scoase din circuitul agricol fără acordul proprietarilor

Vladimir Ionescu

Peste 17.000 de terenuri aflate pe traseul gazoductului BRUA vor fi scoase din circuitul agricol, fără  să se ceară acordul proprietarilor, dacă Guvernul va aproba proiectul… Mai mult

Europa

Liderii statelor UE se opun fuziunii funcțiilor președinției Comisiei Europene și a celei a Consiliului European

Iulian Soare

Liderii statelor membre ale Uniunii Europene au respins propunerea ca preşedintele Comisiei Europene să fie în mod automat în fruntea listei candidaților selecţionaţi de către… Mai mult

Stiri

135 de procurori din DNA acuză: Cererea de revocare a șefei DNA, bazată pe neadevăruri și pe supoziții

Vladimir Ionescu

Un număr de 135 de procurori anticorupție cer Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) apărarea reputaţiei profesionale şi a independenţei procurorilor, după afirmațiile făcute în ultima… Mai mult