Când PIB crește odată cu sărăcia: coeficientul inegalității sociale în UE și colegele de pluton ale României

De Marin Pana | 14.3.2016 .

societateIeșirea din criza economică s-a făcut prin creșterea gradului de inegalitate a veniturilor în marea majoritate a țărilor membre UE, cu un avans moderat la nivelul mediei generale.

După ce a staționat pe un palier situat deasupra mediei, România s-a înscris pe un trend ascendent, care ne îndepărtează de practica europeană și ne înscrie într-un grup de state care se confruntă cu probleme economice semnificative.

***

Explicație:

Modul în care au fost distribuite costurile ieşirii din criza economică poate fi exprimat matematic prin evoluţia unui indicator denumit coeficientul Gini (după economistul italian cu același nume, care l-a propus și lansat în 1912). Valorile coeficientului Gini variază de la o ţară la alta şi, pentru aceeaşi ţară, în decursul timpului. Cu cât valoarea sa este mai mare, cu atât veniturile disponibile ale populației sunt distribuite mai Inegal.

***

Pentru a avea o perspectivă asupra modului în care a evoluat acest indicator în țările UE, implicit a contextului în care se găsește și țara noastră, vă prezentăm in extenso datele publicate de Eurostat în februarie 2016 (v. tabelul).
Potrivit acestor date, 19 state au înregistrat valori mai mari ale coeficientului Gini în 2014 decât în 2010 (adică o inegalitate mai accentuată), opt au consemnat niveluri mai mici, iar unul exact aceeași valoare.

Cele opt state în care gradul de inegalitate a scăzut sunt împărțite în două, cu patru membre mai vechi ale Uniunii (Franța, Belgia, Austria și Marea Britanie) și alte patru care au aderat relativ recent Polonia, Lituania și Letonia și Croația.

(Citiți și: ”Țara în care munca Nu aduce bunăstare: O analiză comparativă a României cu statele UE”)

Oarecum surprinzător din perspectivă istorică, primele au aproape toate valori mai mici ale coeficientului Gini decât media europeană, în timp ce celelalte se situează peste medie sau imediat sub ea.

tabel1Per total, s-a produs o modificare destul de redusă a mediei UE la nivelul coeficientului Gini, de la 30,5% în anul 2010 la 30,8% în 2014.
În același interval de timp, România a înregistrat o creștere a inegalității de la 33,3% la 34,7%, care ne plasează pe locul șapte în rândul celor 11 state UE, foste membre ale blocului socialist.

În urma noastră ca nivel de inegalitate se plasează grupul BELL (Bulgaria plus statele baltice, întâmplător sau toate trecute prin regimul de consiliu monetar, care ne fusese propus și nouă prin 1998 dar a fost respins de BNR) iar înaintea noastră fostele economii planificate care au ales regimul de flotare a monedei naționale (două dintre primele trei plasate în acest clasament au trecut, între timp, la euro).

tabel3Plecată la intrarea în UE de la o valoare de 37,8%, România a coborât treptat ( 36,0% în 2008 și 34,9% în 2009) până la palierul din perioada 2010 – 2012 (33,2% – 33,3%). După aceea, însă, în pofida evoluțiilor politice și a măsurilor sociale anunțate, inegalitatea a început să revină spre niveluri mai înalte. Evoluție care explică paradoxul adâncirii sărăciei într-o economie care a obținut rezultate relativ bune la nivel european.

Polarizarea – favorizată de măsurile guvernanților care aleargă după voturile săracilor și pentru favorurile apropiaților

Foarte sugestivă este plasarea noastră față de Polonia, economia cu care semănăm cel mai bine ca mărime și structură, plasată cu un număr suficient de ani înainte ca dezvoltare pentru a ne da indicii despre cum ar trebui să ne gestionăm.

Compania în care ne aflăm din perspectiva nivelului de inegalitate socială este sugestivă, prin raportare la țările cu care Polonia este similară la acest capitol.

tabel4Ceea ce lipsește României este o clasă mijlocie mult mai consistentă, care să mențină coeziunea socială între bogaţi şi săraci. Cu cât aceasta ar fi mai puternică, cu atât mai ușor ar putea fi prevenite conflictele sociale, rezultata din combinaţia între o mare masă de defavorizaţi şi o pătură subţire de îmbogăţiţi.

Practic, calculul matematic suprinde direcţia greşită în care ne trimit măsurile luate guvernanți. Preocupați de zgomotul mediatic, adică de cererile aducătorilor de voturi facile şi de interesele capitalului, din motive declarat ideologice (în fapt, de beneficiile personale şi ale apropiaţilor), ei au neglijat pe cei care susțin de fapt economia dar nu sunt la fel de vocali din motive de timp alocat muncii și familiei.

În pofida majorărilor de pensii şi a acordării a tot felul de ajutoare, în combinaţie cu măsurile, mai mult sau mai puţin inspirate, ce vizează îmbunătăţirea mediului de afaceri, inegalitatea socială a reînceput să crească.

Asta pentru că nu au fost luate măsuri pentru stimularea clasei mijlocii şi a acumulării averilor prin muncă personală de înaltă calificare ( inclusiv management de firmă proprie), corect retribuită.

Datele ne arată, astfel, rezultatul combinaţiei relativ bizare de politici de stânga și de dreapta.
Care alienează pe cei defavorizați, defavorizează normalitatea și normalizează profitabilitatea ”fără număr” ( vezi cea mai redusă remunerare a muncii din UE).

Model care ne va trimite tot mai departe de siguranța nivelului de trai și modul de viață din Occident, în varianta lui de succes la nivelul întregii societăți.

Publicat la data de 14.3.2016 .

3 comentarii

  1. Teo
    15.3.2016, 11:37 am

    In Romania toata lumea critica tot ce se face dar nimeni nu arata ce trebuia facut fata de ce s-a facut. As fi fost foarte multumit daca autorul articolului ar fi prezentat pe doua coloane, una cu ce s-a facut si alta cu ce trebuia sa faca. In lipsa unei astfel de abordari totul pare manipulare.

  2. bogdan
    20.3.2016, 2:23 pm

    Nu e asa de simplu de interpretat coeficientul Gini. Nu e rau ca notiunea e popularizata in Romania, caci sunt enorme probleme cu eficacitatea cheltuielilor sociale nu chiar infirme, cu competitivitatea pietei si domnia legii care cresc neproductiv inegalitatea, insa coeficientul Gini e o masura acomplexa care nu spune totul si uneori spune lucruri aiurea. Mare grija la interpretare si nu il mai popularizati ideologic! Cand ai o populatie imbatranita, coeficientul Gini de 34 inseamna cu totul altceva decat cand ai o piramida normala a populatiei, caci aici e trucul, acelasi coeficient Gini e compatibil cu n-distributii de venit. In Romania si Bulgaria, imbatranirea populatiei, coada lunga a curbei in materie, face ca Gini sa creasca artificial.

  3. bogdan
    20.3.2016, 9:27 pm

    P.S. Uite exemplu de protectie sociala a statului, administrat, reglementat etc, ca sa intelegem si de unde vine inegalitatea care conteaza, aia de consum, mai mult decat aia de venit oficial – gaze mai scumpe decat pe piata salbatic capitalista : http://dumitruchisalita.ro/2016/03/20/populatia-protejata-de-autoritati-plateste-cu-pina-la-27-mai-mult-pe-gaze-decat-gazele-care-se-vand-consumatorilor-neprotejati/

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Lista de disfuncții ale bugetului care a revenit pe plus după primele patru luni

executie bugetara t1 Bugetul general consolidat a înregistrat la finele lunii aprilie 2016 un mic excedent de 127,2 milioane lei, sumă echivalentă cu 0,02% din PIB estimat...Citeste mai departe »

Marin Pana

România – între impozitarea americană și cheltuiala europeană : Cum își cheltuie SUA banii, cu focus pe salariile din sănătate și educație

leu-euro-dolar Pentru a vedea cum se cheltuie banii într-o țară dezvoltată și care sunt raporturile dintre salariile diferitelor categorii sociale am ales ca referință SUA....Citeste mai departe »

Victor Bratu

Paradoxul energetic al României: independență mare, securitate mică

gaze transgaz Mizând greșit, de zeci de ani, doar pe ideea asigurii independenței energetice, România este pusă în situația să caute azi calea spre securitate energetică....Citeste mai departe »

Marin Pana

Punctele nevralgice în prognoza de primăvară 2016

indicatori 2016 Prognoza de primăvară 2016 zice să ne uităm bine la creșterile salariale din acest an și să ne bucurăm de ele cât putem. Deoarece...Citeste mai departe »

Marin Pana

Ledul roșu care s-a aprins pe tabloul de bord: Deficitul de cont curent pe T1 – deja la 80% din cel de anul trecut

grafic deficite Contul curent al balanței de plăți a înregistrat la finele primului trimestru din acest an un deficit de 1,472 miliarde de euro, în contrast...Citeste mai departe »
valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Criza de legitimitate şi nevoia unui discurs refondator al Uniunii Europene

Puncte cheie: După eşecul Tratatului Constituţional din 2005, respins (surprinzător, în contextul optimist de atunci) în referendumurile din Franţa şi Olanda, Uniunea Europeană a...Citeste mai departe »

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Comentarii

Valentin Naumescu / Criza de legitimitate şi nevoia unui discurs refondator al Uniunii Europene

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După eşecul Tratatului Constituţional din 2005, respins (surprinzător, în contextul optimist de atunci) în referendumurile din Franţa şi Olanda, Uniunea Europeană a...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Treaba băncii centrale este să plece cu băutura…

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

…chiar inainte sa inceapa petrecerea. Cam asta ar fi traducerea adaptata a unei glume facute de unul dintre presedintii Fed,  William McChesney Martin, care...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / În apărarea Europei: De ce şi cum trebuie combătut euroscepticismul

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos au fost inspirate de un studiu lansat recent de Institutul European din România, intitulat “Combaterea euroscepticismului, extremismului/radicalizării şi consolidarea încrederii...Citeste mai departe »

Măsura uitată a Guvernului Boc: supraimpozitarea economisirii asemeni speculațiilor financiare. Efecte

mp21

Marin Pana

În goana după banii necesari procesului de echilibrare bugetară, Guvernul Boc a redus cu 25% salariile bugetarilor, a majorat TVA de la 19% la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Autodiscreditarea SRI și Europa teroristă

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O problemă falsă și perfidă – în spațiul de discuție european : renunțăm la ”confort și libertăți individuale” (să se observe că pe primul...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Reversul medaliei investițiilor străine

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Cei care sunteti familiarizati cu comentariile mele stiti ca sunt un avocat al cresterii atractivitatii Romaniei pentru investitiile straine directe. Nu este de conceput...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / 20 de contra-argumente la darea în plată

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Ce vină avem noi, ceilalți debitori? Dar noi, cei care am plătit la greu pană acum ratele, sau noi, cei care vrem să luăm...Citeste mai departe »

Avatarurile creditelor în franci elvețieni

mp21

Marin Pana

Achiziția de case cu rate inițial mici în franci elvețieni seamănă cu o vorbă englezească: ”Anticipation is half the fun”. Prin urmare, din două...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Lumea dobânzilor ultra-mici; dobânzi negative ?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Traim vremuri exceptionale. Sunt date in economia globala ce deconcerteaza. Sa ne gandim la dinamica unor variabile cheie ca inflatie, volum de lichiditati/injectii masive...Citeste mai departe »

Ionuț Dumitru / „Darea în plată” – populism vs. rațiune

ionut-dumitru

Ionut Dumitru

* Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului si nu implica institutiile cu care acesta este asociat La sfarsitul lunii noiembrie 2015 s-a adoptat...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / Clasa săracă merge-n paradis, clasa avută – în paradisuri fiscale și la Davos. Clasa de mijloc merge la bancă

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Represiunea financiară. Noua realitate economică și clasa de mijloc Represiunea financiară prezentă este o consecință a hiper-monetarismului global emis de marile bănci centrale, într-un...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Euro, un edificiu cu bulină roșie

Aurelian-Dochia-

Aurelian Dochia

O buna parte a economistilor care s-au exprimat pe aceasta tema considera ca Romania nu este pe deplin pregatita pentru aderarea la moneda comuna...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția celorlalți

Dumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română