La obiect

Situația financiară la care se așteaptă economiștii și bancherii pe final de an

Amploarea dezechilibrării indicatorilor critici ai economiei pe 2019 creşte cu siguranţă, iar incertitudinea contextului politic îi îndeamnă la prudență pe economiști, pentru că sporeşte dificultatea… Mai mult

31.10.2019

La obiect

România, alături de Germania: în topul UE al orașelor cu cei mai puțini tineri

Potrivit Eurostat, aproape două treimi dintre orașele europene cu cei mai puțini tineri se află în România și Germania. Indicatorul utilizat este rata de dependență… Mai mult

30.10.2019

Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

Cronicile

Țara în care munca Nu aduce bunăstare: O analiză comparativă a României cu statele UE

de Marin Pana 23.11.2015

mecanismRomânia conduce detașat în clasamentul european al țărilor în care munca nu aduce bunăstarea.

Indicatorul utilizat de Eurostat în acest scop, rata de sărăcie relativă la gospodăriile cu intensitate foarte ridicată a muncii, plasează România la un nivel de 14,2%, față de o medie UE de numai 5,5% și la o distanță uriașă de fostele colege de bloc estic din regiune (de exemplu, Polonia are 6,4%, iar Bulgaria doar 3,3%).

Rata de sărăcie relativă indică numărul familiilor care obțin un venit pe membru situat sub 60% din media națională, după ce s-au adunat și toate transferurile sociale iar populația luată în calcul are vârsta cuprinsă între 0 și 59 de ani.

Intensitatea foarte ridicată a muncii se referă la un raport de 0,85 între numărul de luni de muncă depusă de membrii apți ai unei familii și numărul maxim teoretic de luni pe care le puteau munci.

Pe scurt, de un randament de peste 85% al capacității de muncă a unei familii.

tabel1

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Interesant este că noi singuri reușim, pe baza populației relativ numeroase, să urcăm media grupului de 12 state nou intrate în Uniune (așa-numitul NMS 12 – prescurtarea de la New Member States 12 în engleză) la 7,1%.
În absența noastră, NMS 12 ar fi consemnat o valoare foarte apropiată de media UE15 (statele membre mai vechi ale Uniunii).

Reamintim că indicatorul este relativ la situația dintr-o anumită țară. El nu permite comparații între țări decât din perspectiva gradului de inegalitate socială generată prin modalitățile de remunerare a muncii și politicile sociale aferente.

O ”cheie”: șansele reduse pe care le au tinerii

Cert este că la noi munca nu are cum să fie privită drept sursă de bunăstare din motive covârșitor obiective și nu, cum au mai vehiculat unii, din motive subiective ce țin de cultura socială.

Dacă se face trimitere la recordul olandez de doar 1,6%, care ar trebui luat drept model, nu se poate să nu facem legătura cu proporția extrem de ridicată a tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani care lucrează în această țară.

Mai precis, Olanda deține simultan și recordul de tineri care lucrează, și anume 58,8% ( la începutul crizei, în 2008, se atinsese un excepțional 69,3%). Nu întâmplător, România se zbate prin coada Europei și la acest indicator, cu 22,5%, ceea ce ar trebui să ne dea de gândit în privința legăturii între cele două aspecte, evident conexe.

În privința evoluției în timp a ratei de sărăcie relativă în gospodăriile cu intensitate foarte ridicată a muncii, lucrurile nu s-au schimbat prea mult în 2014 față de perioada 2007 – 2008.

Mai mult, în pofida creșterilor repetate și destul de consistente ale salariului minim pe economie, după ce acest indicator a ajuns la un minim de 12,7% în anul 2012, a început iar să crească și a depășit în 2014 nivelul consemnat la intrarea în criză.

tabel2

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

În contextul unui nivel de taxare a muncii de doar 30% ( impozite și taxe aplicate pe retribuirea angajaților pentru munca depusă), mult sub nivelul mediu european de 35%, explicațiile cele mai probabile sunt plata prea mică în raport cu rezultatul activității și, atenție, politica socială deficitară a statului, care nu a indexat în ultimii zece ani deducerile personale pentru venituri din muncă.

Efectul fiscal al acestor deduceri a fost micșorat substanțial pe zona de venituri reduse tocmai de introducerea impozitării cu cotă unică și de creșterea salariilor, ceea ce a crescut considerabil nivelul de impozitare efectivă, chiar dacă s-a menținut cota legală de taxare a veniturilor (altminteri pur teoretică, de 16%).

Dacă se adaugă lipsa de interes în pregătirea pentru muncă a tinerei generații, atâta cât mai a mai rămas ea, și lipsa stimulentelor pentru păstrarea ei în țară (inclusiv pe calea salariilor de mizerie, care susțin pe moment afaceri slab productive), avem tabloul complet al dezastrului care ne așteaptă pe viitor.

Atunci când nu vom avea cum să mai avansăm suficient pentru a prinde din urmă țările dezvoltate și nici de unde să-i finanțăm pe cei care au muncit și muncesc acum FISCALIZAT ÎN ROMÂNIA, cu speranța atingerii acestui obiectiv.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.11.2015

3 comentarii

  1. Caliman Eugen-analist dezvoltare economica
    23.11.2015, 10:27 pm

    Munca bine platita este in general munca industriala, in serviciile industriale si mai putin in serviciile pentru populatie si comert.Dezintegrarea industriala, ca urmare a lipsei dupa 2008 a investitiilor straine, agraveaza pe zi ce trece starea de saracie si de munca, pe salariul minim pe economie.Cine poate spune mai multe despre “munca care nu aduce bunastare”, decit cele 3 milioane de salariati cu salariul minim pe economie?Cu toate acestea, reindustrializarea tarii este mai mult o mantra politica decit un demers tehnic marcat printr-un proiect national de reindustrializare!Dar pe cine mai intereseaza acest lucru, odata ce avem un guvern tehnocrat?

  2. pehash
    24.11.2015, 8:42 am

    Nivelul de taxare a muncii este 30% doar daca ne comparam cu alte state UE care dubleaza fiecare taxa impusa angajatului cu una impusa angajatorului. Asa ceva nu prea exista.. Deci nivelul real de taxare a muncii este mult mai mare decat media UE de 35%.
    Din 100 de lei produsi, statul poate retine in cele mai negre scenarii (impozite firma + taxe firma + taxe si impozite angajat + tva) pana la 70%. Nu-i de mirare ca multi prefera sa nu munceasca si sa astepte o faramitura din astia 70%…

  3. sadf
    9.12.2015, 11:05 pm

    Cirele astea sunt fictiune speculativa. Majoritatea tinerilor romani apti de munca lucreaza la negru, acasa sau in Italia.

Lăsați un comentariu


Stiri

Media BNR a cursului leului rămâne în zona recordul istoric de slăbiciune, sub presiunea deficitului bugetar

Adrian N Ionescu

Media BNR a cursului euro -leu a înregistrat vineri nivelul de 4,7667 lei / euro, cu numai două zecimi de miimi sub recordul istoric de… Mai mult

Stiri

BEI oprește finanţarea proiectelor energetice pe bază de combustibili fosili

Adrian N Ionescu

Planurile românești de noi capacități de producție energetică vor fi afectate  de decizia de joi a Băncii Europene de Investiţii (BEI) privind oprirea finanţării proiectelor… Mai mult

Europa

Germania / Vaccinarea împotriva rujeolei, obligatorie în școli și grădinițe. Situația din România

Iulian Soare

Bundestagul, camera legislativă inferioară a parlamentului german, a aprobat joi, după mai multe luni de dezbateri și polemici, legea prin care vaccinarea antirujeolică devine obligatorie… Mai mult

Stiri

Asociații ale magistraților cer amânarea numirii șefilor de parchete – ”Trebuie modificată legislația”

Vladimir Ionescu

Două asociații ale magistraților – Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție – îi cer ministrului Cătălin Predoiu să nu declanșeze procedura… Mai mult

Stiri

Florin Cîțu: Rectificarea bugetară se va face până pe 30 noiembrie. Deficitul, estimat la 4%

Adrian N Ionescu

Rectificarea bugetară va fi adoptată de către guvern până la finalul lunii noiembrie, a promis ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, joi seara. Ministrul a reiterat estimarea… Mai mult

Europa

Marea Britanie, supusă procedurii de infringement din cauză că nu propune un comisar european

Victor Bratu

Comisia Europeană a anunțat joi seara că a trimis o notificare oficială Regatului Unit, anunțând acest stat că a încălcat obligațiile care îi revin conform… Mai mult

Europa

Stare de urgență la Veneția – Guvernul va oferi ajutoare locuitorilor și va accelera finalizarea proiectului MOSE

Iulian Soare

Premierul italian, Giuseppe Conte a anunţat în Consiliul de miniştri de joi că a fost declarată starea de urgenţă şi au fost aprobate primele ajutoare… Mai mult