Analiză

Precizări și observații importante pe deficitul bugetar

Recentul comunicat al Eurostat referitor la soldul execuţiei bugetare pe primul trimestru din 2019 (-4,5% din PIB zice organismul de statistică al Uniunii, -0,5% din… Mai mult

05.08.2019

Evenimentul

Primăria Capitalei înființează un Birou special pentru diaspora și pentru familiile rămase în țară

În cadrul PMB se va înfiinţa un birou special pentru românii care muncesc în străinătate, astfel încât aceștia să-și rezolve rapid problemele administrative atunci când… Mai mult

31.07.2019

Chestiunea

Aproape trei cincimi dintre români nu îşi permit o vacanţă de o săptămână

Aproape trei cincimi dintre români nu-şi permit o vacanţă de o săptămână în afara casei, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un procentaj de 58,9%,… Mai mult

31.07.2019

La obiect

Semnal de alarmă la statistica înmatriculărilor auto: primii din UE la autoturisme, ultimii la camioane și utilitare

Puse cap la cap, ultimele statistici ale industriei auto relevă un trend îngrijorător în ceea ce privește înmatriculările de autovehicule: în România se investește în… Mai mult

30.07.2019

Cronicile

Când PIB crește odată cu sărăcia: coeficientul inegalității sociale în UE și colegele de pluton ale României

de Marin Pana 14.3.2016

societateIeșirea din criza economică s-a făcut prin creșterea gradului de inegalitate a veniturilor în marea majoritate a țărilor membre UE, cu un avans moderat la nivelul mediei generale.

După ce a staționat pe un palier situat deasupra mediei, România s-a înscris pe un trend ascendent, care ne îndepărtează de practica europeană și ne înscrie într-un grup de state care se confruntă cu probleme economice semnificative.

***

Explicație:

Modul în care au fost distribuite costurile ieşirii din criza economică poate fi exprimat matematic prin evoluţia unui indicator denumit coeficientul Gini (după economistul italian cu același nume, care l-a propus și lansat în 1912). Valorile coeficientului Gini variază de la o ţară la alta şi, pentru aceeaşi ţară, în decursul timpului. Cu cât valoarea sa este mai mare, cu atât veniturile disponibile ale populației sunt distribuite mai Inegal.

***

Pentru a avea o perspectivă asupra modului în care a evoluat acest indicator în țările UE, implicit a contextului în care se găsește și țara noastră, vă prezentăm in extenso datele publicate de Eurostat în februarie 2016 (v. tabelul).
Potrivit acestor date, 19 state au înregistrat valori mai mari ale coeficientului Gini în 2014 decât în 2010 (adică o inegalitate mai accentuată), opt au consemnat niveluri mai mici, iar unul exact aceeași valoare.

Cele opt state în care gradul de inegalitate a scăzut sunt împărțite în două, cu patru membre mai vechi ale Uniunii (Franța, Belgia, Austria și Marea Britanie) și alte patru care au aderat relativ recent Polonia, Lituania și Letonia și Croația.

(Citiți și: ”Țara în care munca Nu aduce bunăstare: O analiză comparativă a României cu statele UE”)

Oarecum surprinzător din perspectivă istorică, primele au aproape toate valori mai mici ale coeficientului Gini decât media europeană, în timp ce celelalte se situează peste medie sau imediat sub ea.

tabel1Per total, s-a produs o modificare destul de redusă a mediei UE la nivelul coeficientului Gini, de la 30,5% în anul 2010 la 30,8% în 2014.
În același interval de timp, România a înregistrat o creștere a inegalității de la 33,3% la 34,7%, care ne plasează pe locul șapte în rândul celor 11 state UE, foste membre ale blocului socialist.

În urma noastră ca nivel de inegalitate se plasează grupul BELL (Bulgaria plus statele baltice, întâmplător sau toate trecute prin regimul de consiliu monetar, care ne fusese propus și nouă prin 1998 dar a fost respins de BNR) iar înaintea noastră fostele economii planificate care au ales regimul de flotare a monedei naționale (două dintre primele trei plasate în acest clasament au trecut, între timp, la euro).

tabel3Plecată la intrarea în UE de la o valoare de 37,8%, România a coborât treptat ( 36,0% în 2008 și 34,9% în 2009) până la palierul din perioada 2010 – 2012 (33,2% – 33,3%). După aceea, însă, în pofida evoluțiilor politice și a măsurilor sociale anunțate, inegalitatea a început să revină spre niveluri mai înalte. Evoluție care explică paradoxul adâncirii sărăciei într-o economie care a obținut rezultate relativ bune la nivel european.

Polarizarea – favorizată de măsurile guvernanților care aleargă după voturile săracilor și pentru favorurile apropiaților

Foarte sugestivă este plasarea noastră față de Polonia, economia cu care semănăm cel mai bine ca mărime și structură, plasată cu un număr suficient de ani înainte ca dezvoltare pentru a ne da indicii despre cum ar trebui să ne gestionăm.

Compania în care ne aflăm din perspectiva nivelului de inegalitate socială este sugestivă, prin raportare la țările cu care Polonia este similară la acest capitol.

tabel4Ceea ce lipsește României este o clasă mijlocie mult mai consistentă, care să mențină coeziunea socială între bogaţi şi săraci. Cu cât aceasta ar fi mai puternică, cu atât mai ușor ar putea fi prevenite conflictele sociale, rezultata din combinaţia între o mare masă de defavorizaţi şi o pătură subţire de îmbogăţiţi.

Practic, calculul matematic suprinde direcţia greşită în care ne trimit măsurile luate guvernanți. Preocupați de zgomotul mediatic, adică de cererile aducătorilor de voturi facile şi de interesele capitalului, din motive declarat ideologice (în fapt, de beneficiile personale şi ale apropiaţilor), ei au neglijat pe cei care susțin de fapt economia dar nu sunt la fel de vocali din motive de timp alocat muncii și familiei.

În pofida majorărilor de pensii şi a acordării a tot felul de ajutoare, în combinaţie cu măsurile, mai mult sau mai puţin inspirate, ce vizează îmbunătăţirea mediului de afaceri, inegalitatea socială a reînceput să crească.

Asta pentru că nu au fost luate măsuri pentru stimularea clasei mijlocii şi a acumulării averilor prin muncă personală de înaltă calificare ( inclusiv management de firmă proprie), corect retribuită.

Datele ne arată, astfel, rezultatul combinaţiei relativ bizare de politici de stânga și de dreapta.
Care alienează pe cei defavorizați, defavorizează normalitatea și normalizează profitabilitatea ”fără număr” ( vezi cea mai redusă remunerare a muncii din UE).

Model care ne va trimite tot mai departe de siguranța nivelului de trai și modul de viață din Occident, în varianta lui de succes la nivelul întregii societăți.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.3.2016

3 comentarii

  1. Teo
    15.3.2016, 11:37 am

    In Romania toata lumea critica tot ce se face dar nimeni nu arata ce trebuia facut fata de ce s-a facut. As fi fost foarte multumit daca autorul articolului ar fi prezentat pe doua coloane, una cu ce s-a facut si alta cu ce trebuia sa faca. In lipsa unei astfel de abordari totul pare manipulare.

  2. bogdan
    20.3.2016, 2:23 pm

    Nu e asa de simplu de interpretat coeficientul Gini. Nu e rau ca notiunea e popularizata in Romania, caci sunt enorme probleme cu eficacitatea cheltuielilor sociale nu chiar infirme, cu competitivitatea pietei si domnia legii care cresc neproductiv inegalitatea, insa coeficientul Gini e o masura acomplexa care nu spune totul si uneori spune lucruri aiurea. Mare grija la interpretare si nu il mai popularizati ideologic! Cand ai o populatie imbatranita, coeficientul Gini de 34 inseamna cu totul altceva decat cand ai o piramida normala a populatiei, caci aici e trucul, acelasi coeficient Gini e compatibil cu n-distributii de venit. In Romania si Bulgaria, imbatranirea populatiei, coada lunga a curbei in materie, face ca Gini sa creasca artificial.

  3. bogdan
    20.3.2016, 9:27 pm

    P.S. Uite exemplu de protectie sociala a statului, administrat, reglementat etc, ca sa intelegem si de unde vine inegalitatea care conteaza, aia de consum, mai mult decat aia de venit oficial – gaze mai scumpe decat pe piata salbatic capitalista : http://dumitruchisalita.ro/2016/03/20/populatia-protejata-de-autoritati-plateste-cu-pina-la-27-mai-mult-pe-gaze-decat-gazele-care-se-vand-consumatorilor-neprotejati/

Lăsați un comentariu


Stiri

Gaze din Caspica pentru UE: Gazoductul TAP este gata în proporție de 90%, BRUA întârzie

Adrian N Ionescu

Proiectul Trans Adriatic Pipeline (TAP) era finalizat în proporție de 88,8%, la sfârșitul lunii iulie, apropiindu-se data la care Uniunea Europeană va beneficia de o… Mai mult

Stiri

Masacru la Spitalul de Psihiatrie din Săpoca: 4 morți și 13 răniți după criza etilică a unui pacient

Vladimir Ionescu

Patru pacienți de la Spitalul de psihiatrie Săpoca au fost uciși și alți 13 au fost răniți în urma unui atac produs de un alt… Mai mult

Europa

Transgaz – BRUA: Un an întârziere la finalizarea sectorului românesc al gazoductului pan-european: decembrie 2020

Razvan Diaconu

Conducta de gaze BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria) nu va fi gata în luna decembrie 2019, aşa cum era planificat până acum, ci abia în decembrie 2020, potrivit… Mai mult

Stiri

Interesele SUA pentru Groenlanda: Resursele naturale și poziția geostrategică

Iulian Soare

Interesele SUA de a stăpâni Groenlanda sunt consistente și foarte serioase, dincolo de modul tipic pentru Trump de a le afirma pe twitter: Groenlanda este… Mai mult

Stiri

Repoziționarea SUA în Irak și Afganistan: Bombardierele americane – fără statut special de zbor. Acorduiminent cu talibanii

Iulian Soare

Politica Statelor Unite se repoziționează față de Iran și Afganistan. Donald Trump, intenţionează să ajungă la un acord de pace în Afganistan cu talibanii și… Mai mult

Stiri

Deputații României au costat 92 de milioane de lei în primul semestru

Vladimir Ionescu

Cheltuielile cu deputaţii în primele şase luni ale anului au fost de 91.849.485 de lei, cele mai mari fiind în martie, de peste 16 milioane… Mai mult

Europa

Întâlnire Macron – Putin în avanpremiera G7. Franța vrea să fie mediatoare

Adrian N Ionescu

Preşedintele francez Emmanuel Macron încearcă să joace rolul de mediator între Rusia și grupul celorlalte cele mai puternice 7 țări ale lumii cu excepția Chinei… Mai mult