Cam care ar fi costul în bani al circului politic. Cifrele concrete

de Marin Pana | 18.6.2017 .

Media pe primele cinci luni din 2017 a creditelor angajate de stat pe termen lung a fost de 3,85%, în timp ce pe ultimele cinci luni din 2016 a fost de 3,22%, valoare semnificativ mai redusă.

Chestiunea NU este doar una de zecimale mai mari sau mai mici, deoarece la dimensiunea de 37,6% din PIB a datoriei publice de la finalul lui 2016, aplicarea acestei dobânzi înseamnă obligaţii de plată anuale de 1,21% din PIB.

La începutul lui 2017, printr-un calcul similar aplicat la nivelul de 38% din PIB, se obţine valoarea de 1,46% din PIB. Un sfert de punct procentual din PIB ar fi, dacă e să utilizăm prognoza de primăvară a Comisiei Naţionale de profil, vreo 450 de milioane de euro ÎN PLUS faţă de cea am fi dat oricum, la dobânzile din perioada anterioară.

Am utilizat această modalitate de calcul, deoarece datoriile sunt, în general, ”rostogolite”. Adică se contractează noi credite la aceeaşi valoare cu sumele de achitat, dar, în marea lor majoritate, la valoarea la zi a dobânzilor pe termen lung, deoarece tendinţa este de majorare a maturităţilor de plată, în idea de a reduce presiunea asupra finanţelor publice, rezultată din obligaţiile de plată pe termen scurt (sub un an).

Mai mult, statul are de compensat, în acest sens, şi tendinţele din sectorul privat, pentru că, la nivelul întregii ţări, datoriile se cumulează.

Problemă (mare) : Datoria pe termen scurt a crescut între ianuarie/aprilie 2017 mai repede decât datoria pe termen lung

Astfel, apare o situaţie nu tocmai dezirabilă precum aceea regăsită în comunicatul BNR, privind balanţa de plăţi. Unde, dincolo de creştere datoriei externe per total, constatăm o majorare mai rapidă a datoriei pe termen scurt decât pe termen lung.

În plus, după feeria alegerilor, în care a câştigat un program electoral fantezist, care lasă în sarcina generaţiilor viitoare nota de plată pentru dezechilibrele greate prin excesul de consum fără bază din prezent, ultimele evenimente politice riscă să ne trimită înapoi peste nivelul de 4% al dobânzilor pe termen lung, nivel pe care îl evitasem „la mustaţă” în luna martie.

*
SITUAȚIA ÎN CIFRE

Balanţa de plăţi şi datoria externă – aprilie 2017/comunicat BNR

„În perioada ianuarie – aprilie 2017, datoria externă totală a crescut cu 1 709 milioane euro. În structură:

datoria externă pe termen lung a însumat 70 202 milioane euro la 30 aprilie 2017 (74,6 la sută din totalul datoriei externe), în creştere cu 1,8 la sută faţă de 31 decembrie 2016;

datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 aprilie 2017 nivelul de 23 884 milioane euro (25,4 la sută din totalul datoriei externe), în creştere cu 2,1 la sută faţă de 31 decembrie 2016.”

*

De fapt, într-o perioadă de creştere economică de 5,7%, precum aceea avansată drept estimare pentru primul trimestru al acestui an, în loc să ne apucăm să risipim banii şi să majorăm deficitul public, România ar fi trebuit să utilizeze o parte din veniturile suplimentare prelevate la buget ( dacă nu ar fi redus şi fiscalitatea) pentru a reduce datoria deja acumulată.

Nu ca procentaj în PIB, cum se obişnuieşte prin comunicatele oficiale, ci chiar în valoare absolută. Asta pentru a nu mai plăti în fiecare an măcar o parte din miliardele de euro aferente datoriilor sub formă de dobânzi şi comisioane, ce subţiază bugetul public. Care nu permit majorări mai substanţiale de salarii şi ne lasă fără investiţii suficiente.

Una peste alta, când vor apare datele oficiale Eurostat pentru luna iunie 2017 referitoare la evoluţia dobânzilor (care de-abia se mai temperaseră pentru România), ne vom lămuri care este factura circului televizat cu demiterea propriului guvern. Foarte probabil, la nivel de zeci de milioane de euro.

Şi, ca să ne fie clar cum ajungem noi să plătim mai mult decât alţii şi cum ţinem cu orice preţ să turnăm gaz pe foc, vă prezentăm evoluţia cotelor de dobândă pentru câteva ţări apropiate geographic şi ca nivel de dezvoltare din UE :

În condiţiile în care economia a performat şi am înregistrat cel mai ridicat ritm de creştere al PIB din întreaga Uniune, este de semnalat deteriorarea relativă a indicatorului de dobândă pentru România. De unde eram sub Polonia şi Croaţia, practic la acelaşi nivel cu Ungaria, ne-am detaşat net în fruntea topului european al plătitorilor de dobănzi, în care ne mai întrec doar grecii, din motivele ştiute. De reţinut şi faptul că noi am mers în sus cu dobânda iar vecinii bulgari în jos.

Ori, nici ungurii şi nici polonezii nu excelează la capitolul democraţie, dar, măcar, sunt mai stabili politic şi ceva mai preocupaţi de sustenabilitatea evoluţiei ţării lor.

La noi, dacă vedem că politica nu poate să ajute la dezvoltarea economică, poate că ar fi suficient, similar unui principiu din medicină, în primul rând, să aibă grijă să nu facă rău.

 

Publicat la data de 18.6.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Aritmetica ignoră criza politică / Deficitul comercial declanșează dezechilibrele: mica, dar riscanta lor listă

Deficitul comercial pe prima treime din 2017 a fost de 3,37 miliarde euro, cu peste 20% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cel logic, cel politic, cel contabil – 3 răspunsuri la adevărata problemă a bugetului: majorarea arbitrară a pensiilor

Am făcut un efort de memorie şi am căutat să vedem care au fost angajamentele bugetare pentru anul în curs. Luate direct de la...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cât a crescut costul forţei de muncă în 2017. Implicaţii, explicații

Costul orar al forţei de muncă s-a majorat deja pe acest an cu 18,20% brut în primul trimestru al lui 2017 faţă de aceeaşi...Citeste mai departe »

Marin Pana

Investiţiile în economie pe T1 din 2017 – sub nivelul din 2013. Problema: devierea creșterii dinspre producție spre consum

În trimestrul I 2017 investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 12.836,9 milioane lei, fiind în scădere cu 3,1%, comparativ cu trimestrul I...Citeste mai departe »

Marin Pana

Imaginea evoluţiei veniturilor românilor din ultimii 4 ani. Pe ce s-au dus banii economisiți la alimente

Veniturile lunare ale unei familii românești au crescut între anul 2013 și anul 2016 de la 2.559 lei la 2.945 lei (+15%), iar venitul...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Mai aproape de Statele Unite şi Germania. România s-a profilat corect. Păcat că acasă…

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Aflată ȋn campanie electorală, cu şanse reale de a obţine al patrulea mandat de cancelar, Angela Merkel se arată rezervată pe tema...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce Sorin Grindeanu încă nu a învățat ”programul de guvernare”

Cristian Grosu

Moto: ”Singurul care ştie acel program din scoarţă-n scoarţă sunt eu, dar şi Sevil Shhaideh a început să se uite şi la părţile la...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / După alegerile germane, începe reforma UE. Riscuri și oportunități pentru România. Să grăbim anunțarea datei pentru trecerea la Euro!

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După primăvara electorală cu Happy End din Europa, Berlinul și Parisul au convenit recent, practic a doua zi după instalarea noului președinte...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Noile fracturi europene – locuri de muncă mai multe sau mai bune?

Radu Crăciun

In ultimul deceniu, piata muncii din Uniunea Europeana a fost o oglindire destul de exacta a realizarilor si esecurilor UE. In aceeasi masura in...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Deficitul bugetar între legitățile economice, nevoile sociale și matematica elementară

Dan Bădin

Agenda publică este dominată în ultima vreme de discuțiile despre impozite, salarii și buget. Relaxarea fiscală, urmată de o majorare substanțială a cheltuielilor, a...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română
<
cheap ray ban sunglasses outlet cheap oakley outlet sale cheap Ray Ban sunglasses online cheap Ray Ban sunglasses outlet uk Cheap Ray Bans Outlet cheap ray bans sale cheap ray ban glasses Ray ban sunglasses for cheap cheap ray ban sunglasses cheap ray ban glasses outlet cheap ray ban glasses cheap oakley sunglasses outlet Wholesale oakley sunglasses cheap oakley sunglasses online occhiali da sole ray ban clubmaster oakley Italia ray ban italia
fake id california fake id online maker texas id best state for fake id fake id review illinois fake id fake id usa reddit fake id how to get a fake id how to get a fake id buy usa fake id buy fake id fake school id connecticut fake id cheap fake id best fake id fake id maker fake id god fake id website Fake id generator Fake id Fake id maker reddit fake id/ how to make fake id fake drivers license/ best fake id