Europa

NATO la 70 de ani / 12 experți, o singură opinie: Cea mai mare provocare la adresa Alianței vine din Statele Unite

NATO împlinește joi, 4 aprilie, 70 de ani de existență, ocazie potrivită de sărbătoare și de introspecție. La intrarea în a opta sa decadă de… Mai mult

04.04.2019

Analiză

Aurul României – despre ce valoare (valori) vorbim

Senatul a aprobat zilele trecute repatrierea rezervei de aur a României – la capătul unei problematizări mediatice bazate aproape exclusiv pe inflamarea sentimentului național. Dincolo… Mai mult

04.04.2019

Evenimentul

Ziua în care marii aliați ai României au pus o presiune fără precedent pe guvernul Dragnea – Tăriceanu, pentru salvarea legilor justiției

Mobilizare fără precedent a instituțiilor europene și a mai multor state-partenere ale României care au avertizat miercuri guvernul să nu modifice prin OUG legile justiției.… Mai mult

03.04.2019

Chestiunea

Oare ce n-o fi în ordine aici? Țara cu creşterea cea mai rapidă, unde scade numărul întreprinderilor cu creştere rapidă

Conform datelor publicate de Eurostat, România ( deşi lider la creşterea PIB, cu 7%) s-a situat în 2017 la coada clasamentului UE în ceea ce… Mai mult

02.04.2019

Cronicile

Cam care ar fi costul în bani al circului politic. Cifrele concrete

de Marin Pana 18.6.2017

Media pe primele cinci luni din 2017 a creditelor angajate de stat pe termen lung a fost de 3,85%, în timp ce pe ultimele cinci luni din 2016 a fost de 3,22%, valoare semnificativ mai redusă.

Chestiunea NU este doar una de zecimale mai mari sau mai mici, deoarece la dimensiunea de 37,6% din PIB a datoriei publice de la finalul lui 2016, aplicarea acestei dobânzi înseamnă obligaţii de plată anuale de 1,21% din PIB.

La începutul lui 2017, printr-un calcul similar aplicat la nivelul de 38% din PIB, se obţine valoarea de 1,46% din PIB. Un sfert de punct procentual din PIB ar fi, dacă e să utilizăm prognoza de primăvară a Comisiei Naţionale de profil, vreo 450 de milioane de euro ÎN PLUS faţă de cea am fi dat oricum, la dobânzile din perioada anterioară.

Am utilizat această modalitate de calcul, deoarece datoriile sunt, în general, ”rostogolite”. Adică se contractează noi credite la aceeaşi valoare cu sumele de achitat, dar, în marea lor majoritate, la valoarea la zi a dobânzilor pe termen lung, deoarece tendinţa este de majorare a maturităţilor de plată, în idea de a reduce presiunea asupra finanţelor publice, rezultată din obligaţiile de plată pe termen scurt (sub un an).

Mai mult, statul are de compensat, în acest sens, şi tendinţele din sectorul privat, pentru că, la nivelul întregii ţări, datoriile se cumulează.

Problemă (mare) : Datoria pe termen scurt a crescut între ianuarie/aprilie 2017 mai repede decât datoria pe termen lung

Astfel, apare o situaţie nu tocmai dezirabilă precum aceea regăsită în comunicatul BNR, privind balanţa de plăţi. Unde, dincolo de creştere datoriei externe per total, constatăm o majorare mai rapidă a datoriei pe termen scurt decât pe termen lung.

În plus, după feeria alegerilor, în care a câştigat un program electoral fantezist, care lasă în sarcina generaţiilor viitoare nota de plată pentru dezechilibrele greate prin excesul de consum fără bază din prezent, ultimele evenimente politice riscă să ne trimită înapoi peste nivelul de 4% al dobânzilor pe termen lung, nivel pe care îl evitasem „la mustaţă” în luna martie.

*
SITUAȚIA ÎN CIFRE

Balanţa de plăţi şi datoria externă – aprilie 2017/comunicat BNR

„În perioada ianuarie – aprilie 2017, datoria externă totală a crescut cu 1 709 milioane euro. În structură:

datoria externă pe termen lung a însumat 70 202 milioane euro la 30 aprilie 2017 (74,6 la sută din totalul datoriei externe), în creştere cu 1,8 la sută faţă de 31 decembrie 2016;

datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 aprilie 2017 nivelul de 23 884 milioane euro (25,4 la sută din totalul datoriei externe), în creştere cu 2,1 la sută faţă de 31 decembrie 2016.”

*

De fapt, într-o perioadă de creştere economică de 5,7%, precum aceea avansată drept estimare pentru primul trimestru al acestui an, în loc să ne apucăm să risipim banii şi să majorăm deficitul public, România ar fi trebuit să utilizeze o parte din veniturile suplimentare prelevate la buget ( dacă nu ar fi redus şi fiscalitatea) pentru a reduce datoria deja acumulată.

Nu ca procentaj în PIB, cum se obişnuieşte prin comunicatele oficiale, ci chiar în valoare absolută. Asta pentru a nu mai plăti în fiecare an măcar o parte din miliardele de euro aferente datoriilor sub formă de dobânzi şi comisioane, ce subţiază bugetul public. Care nu permit majorări mai substanţiale de salarii şi ne lasă fără investiţii suficiente.

Una peste alta, când vor apare datele oficiale Eurostat pentru luna iunie 2017 referitoare la evoluţia dobânzilor (care de-abia se mai temperaseră pentru România), ne vom lămuri care este factura circului televizat cu demiterea propriului guvern. Foarte probabil, la nivel de zeci de milioane de euro.

Şi, ca să ne fie clar cum ajungem noi să plătim mai mult decât alţii şi cum ţinem cu orice preţ să turnăm gaz pe foc, vă prezentăm evoluţia cotelor de dobândă pentru câteva ţări apropiate geographic şi ca nivel de dezvoltare din UE :

În condiţiile în care economia a performat şi am înregistrat cel mai ridicat ritm de creştere al PIB din întreaga Uniune, este de semnalat deteriorarea relativă a indicatorului de dobândă pentru România. De unde eram sub Polonia şi Croaţia, practic la acelaşi nivel cu Ungaria, ne-am detaşat net în fruntea topului european al plătitorilor de dobănzi, în care ne mai întrec doar grecii, din motivele ştiute. De reţinut şi faptul că noi am mers în sus cu dobânda iar vecinii bulgari în jos.

Ori, nici ungurii şi nici polonezii nu excelează la capitolul democraţie, dar, măcar, sunt mai stabili politic şi ceva mai preocupaţi de sustenabilitatea evoluţiei ţării lor.

La noi, dacă vedem că politica nu poate să ajute la dezvoltarea economică, poate că ar fi suficient, similar unui principiu din medicină, în primul rând, să aibă grijă să nu facă rău.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.6.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Complexul Energetic Oltenia împrumută 500 de milioane de lei pentru a plăti certificatele de emisii de dioxid de carbon

Vladimir Ionescu

Complexul Energetic Oltenia a contractat credite în valoare totală de 500 de milioane de lei pentru a putea plăti certificatele de emisii de dioxid de… Mai mult

Stiri

Senatul a adoptat proiectul de modificare a Codului penal

Razvan Diaconu

Senatul a adoptat miercuri proiectul de modificare a Codului penal, în forma în care a fost elaborat de Comisia specială condusă de Florin Iordache. Senatorii… Mai mult

Stiri

Contrabanda cu țigarete, în scădere – studiu Novel

Vladimir Ionescu

Piața neagră a țigaretelor a scăzut în martie 2019 la 15,2% din totalul consumului (cu 2,1 p.p. mai puțin față de ianuarie 2019), un nivel care… Mai mult

Stiri

DNA cere termene mai scurte în procesul lui Liviu Dragnea și în cel al lui Darius Vâlcov

Vladimir Ionescu

Procurorii DNA au solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiție termene mai scurte în dosarele lui Liviu Dragnea și Darius Vîlcov, au precizat reprezentanții biroului… Mai mult

Stiri

Eurostat: Inflația în România – de peste 2,6 ori mai mare decât media europeană, în martie

Adrian N Ionescu

Rata anuală a inflaţiei din România a fost de 4,2% în martie, pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC), adică de peste 2,6… Mai mult

Stiri

PSD a decis demiterea lui Tudorel Toader, premierul speră la o demisie a acestuia. Eugen Nicolicea, susținut pentru preluarea portofoliului de la Justiție

Razvan Diaconu

PSD i-a retras sprijinul politic ministrului Justiției, Tudorel Toader. Decizia vine după ce ministrul a refuzat sistematic să adopte ordonanțele privind modificarea Codurilor penale și… Mai mult

Stiri

George Maior ar fi făcut “poliție politică”, acuză Comisia SRI, condusă de deputatul PSD Claudiu Manda

Vladimir Ionescu

Comisia parlamentară de control SRI îl acuză pe George Maior că ar fi săvârșit acte de “poliție politică” în perioada în care a condus acest… Mai mult