La obiect

Pedeapsă cu închisoarea pentru întârzieri mari la plata taxelor reținute la sursă și pentru evaziune: Proiect depus de ministrul Finanțelor

Ministrul Finanțelor a înregistrat la Senat un poriect pentru modificarea Legii 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale și pentru creșterea ratei de colectare la… Mai mult

15.09.2019

La obiect

Parlamentul UE a desemnat echipa ce va negocia șefia Parchetului European

Parlamentul European și-a desemnat joi noua echipă pentru negocierea, cu Consiliul UE, a poziției de procuror-șef european. Mandatul celor trei europarlamentari este de a obține… Mai mult

12.09.2019

Chestiunea

Creșterea puterii de cumpărare a salariilor se menține la peste 10%, productivitatea muncii la +0,2%

Conform datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2019 a fost de 5.091 lei, cu 0,7% mai mic faţă de luna… Mai mult

12.09.2019

La obiect

Modificări la schemele de ajutor de stat pentru companii: guvernul relaxează condițiile pentru a lărgi baza de aplicabilitate

Ministerul Finanțelor Publice modifică schemele de ajutor de stat 807/2014 și 332/2014, în urma consultării cu mediul privat, reiese dintr-un proiect de hotărâre publicat miercuri.… Mai mult

11.09.2019

Cronicile

Cam care ar fi costul în bani al circului politic. Cifrele concrete

de Marin Pana 18.6.2017

Media pe primele cinci luni din 2017 a creditelor angajate de stat pe termen lung a fost de 3,85%, în timp ce pe ultimele cinci luni din 2016 a fost de 3,22%, valoare semnificativ mai redusă.

Chestiunea NU este doar una de zecimale mai mari sau mai mici, deoarece la dimensiunea de 37,6% din PIB a datoriei publice de la finalul lui 2016, aplicarea acestei dobânzi înseamnă obligaţii de plată anuale de 1,21% din PIB.

La începutul lui 2017, printr-un calcul similar aplicat la nivelul de 38% din PIB, se obţine valoarea de 1,46% din PIB. Un sfert de punct procentual din PIB ar fi, dacă e să utilizăm prognoza de primăvară a Comisiei Naţionale de profil, vreo 450 de milioane de euro ÎN PLUS faţă de cea am fi dat oricum, la dobânzile din perioada anterioară.

Am utilizat această modalitate de calcul, deoarece datoriile sunt, în general, ”rostogolite”. Adică se contractează noi credite la aceeaşi valoare cu sumele de achitat, dar, în marea lor majoritate, la valoarea la zi a dobânzilor pe termen lung, deoarece tendinţa este de majorare a maturităţilor de plată, în idea de a reduce presiunea asupra finanţelor publice, rezultată din obligaţiile de plată pe termen scurt (sub un an).

Mai mult, statul are de compensat, în acest sens, şi tendinţele din sectorul privat, pentru că, la nivelul întregii ţări, datoriile se cumulează.

Problemă (mare) : Datoria pe termen scurt a crescut între ianuarie/aprilie 2017 mai repede decât datoria pe termen lung

Astfel, apare o situaţie nu tocmai dezirabilă precum aceea regăsită în comunicatul BNR, privind balanţa de plăţi. Unde, dincolo de creştere datoriei externe per total, constatăm o majorare mai rapidă a datoriei pe termen scurt decât pe termen lung.

În plus, după feeria alegerilor, în care a câştigat un program electoral fantezist, care lasă în sarcina generaţiilor viitoare nota de plată pentru dezechilibrele greate prin excesul de consum fără bază din prezent, ultimele evenimente politice riscă să ne trimită înapoi peste nivelul de 4% al dobânzilor pe termen lung, nivel pe care îl evitasem „la mustaţă” în luna martie.

*
SITUAȚIA ÎN CIFRE

Balanţa de plăţi şi datoria externă – aprilie 2017/comunicat BNR

„În perioada ianuarie – aprilie 2017, datoria externă totală a crescut cu 1 709 milioane euro. În structură:

datoria externă pe termen lung a însumat 70 202 milioane euro la 30 aprilie 2017 (74,6 la sută din totalul datoriei externe), în creştere cu 1,8 la sută faţă de 31 decembrie 2016;

datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 aprilie 2017 nivelul de 23 884 milioane euro (25,4 la sută din totalul datoriei externe), în creştere cu 2,1 la sută faţă de 31 decembrie 2016.”

*

De fapt, într-o perioadă de creştere economică de 5,7%, precum aceea avansată drept estimare pentru primul trimestru al acestui an, în loc să ne apucăm să risipim banii şi să majorăm deficitul public, România ar fi trebuit să utilizeze o parte din veniturile suplimentare prelevate la buget ( dacă nu ar fi redus şi fiscalitatea) pentru a reduce datoria deja acumulată.

Nu ca procentaj în PIB, cum se obişnuieşte prin comunicatele oficiale, ci chiar în valoare absolută. Asta pentru a nu mai plăti în fiecare an măcar o parte din miliardele de euro aferente datoriilor sub formă de dobânzi şi comisioane, ce subţiază bugetul public. Care nu permit majorări mai substanţiale de salarii şi ne lasă fără investiţii suficiente.

Una peste alta, când vor apare datele oficiale Eurostat pentru luna iunie 2017 referitoare la evoluţia dobânzilor (care de-abia se mai temperaseră pentru România), ne vom lămuri care este factura circului televizat cu demiterea propriului guvern. Foarte probabil, la nivel de zeci de milioane de euro.

Şi, ca să ne fie clar cum ajungem noi să plătim mai mult decât alţii şi cum ţinem cu orice preţ să turnăm gaz pe foc, vă prezentăm evoluţia cotelor de dobândă pentru câteva ţări apropiate geographic şi ca nivel de dezvoltare din UE :

În condiţiile în care economia a performat şi am înregistrat cel mai ridicat ritm de creştere al PIB din întreaga Uniune, este de semnalat deteriorarea relativă a indicatorului de dobândă pentru România. De unde eram sub Polonia şi Croaţia, practic la acelaşi nivel cu Ungaria, ne-am detaşat net în fruntea topului european al plătitorilor de dobănzi, în care ne mai întrec doar grecii, din motivele ştiute. De reţinut şi faptul că noi am mers în sus cu dobânda iar vecinii bulgari în jos.

Ori, nici ungurii şi nici polonezii nu excelează la capitolul democraţie, dar, măcar, sunt mai stabili politic şi ceva mai preocupaţi de sustenabilitatea evoluţiei ţării lor.

La noi, dacă vedem că politica nu poate să ajute la dezvoltarea economică, poate că ar fi suficient, similar unui principiu din medicină, în primul rând, să aibă grijă să nu facă rău.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.6.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Avertisment OMM: 2015-2019, cel mai călduros cincinal din istoria înregistrărilor meteorologice

Vladimir Ionescu

Intervalul 2015-2019 reprezintă cea mai călduroasă perioadă de cinci ani din istoria înregistrărilor meteorologice, începute acum 150 de ani, potrivit Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM), transmite… Mai mult

Stiri

AmCham România anunță că nu e implicată în organizarea vizitei premierului Dăncilă în SUA

Vladimir Ionescu

Camera americană de comerţ din România (AmCham) nu este implicată în organizarea vizitei premierului Viorica Dăncilă în Statele Unite, potrivit unui comunicat transmis de organizaţie.… Mai mult

Stiri

CE Oltenia ar putea fi sprijinit de toţi consumatorii de energie, dar ajutorul de stat trebuie aprobat de Bruxelles

Vladimir Ionescu

Complexul Energetic Oltenia ar putea beneficia de sprijin pentru plata certificatelor de emisii sub forma unor contribuţii în factura de energie, însă acest ajutor de… Mai mult

Europa

Thomas Cook, cea mai veche agenţie de turism din lume, riscă să intre în faliment

Vladimir Ionescu

Șefii Thomas Cook se întâlnesc duminică cu băncile și investitorii pentru a decide dacă cea mai veche companie de turism din lume îşi mai poate… Mai mult

Stiri

Premierul Viorica Dăncilă, poză cu două fetiţe şi o mitralieră

Vladimir Ionescu

Premierul şi-a făcut mai multe fotografii  alături de două fetiţe, în faţa unei puşti de asalt, expuse la festivalul “Toamna Cugireală”, în cadul căruia fabrica… Mai mult

Stiri

USR-PLUS își anunță prioritățile pentru cazul că PSD va fi înlăturat de la guvernare

Alexandra Pele

Dacian Cioloș, reprezentantul alianței USR-PLUS care ar viza funcția de premier dacă alianța ar ajunge la guvernare, a prezentat duminică un document cu măsurile urgente… Mai mult

Stiri

Finanţele modifică legislaţia RCA, în urma unor observaţii ale Comisiei Europene

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a elaborat un set de măsuri de modificare a Legii asigurării obligatorii de răspundere civilă auto (RCA). Acestea au survenit ca… Mai mult