Calitatea creșterii, dincolo de mărimea ei: Productivitatea resurselor în România și Europa

de Marin Pana | 10.4.2016 .

productivitatea-resurselorEvoluțiile ultimilor ani privind productivitatea resurselor în țările europene n-au ajutat prea mult România. Țara noastră se situează pe penultimul ultimul loc între statele membre UE la productivitatea resurselor în economie, după Bulgaria.

Cu doar 0,7 echivalent euro pe kilogram de materie primă utilizat în anul 2014, ne plasăm la doar o treime din media UE28 și la o distanță apreciabilă de țări precum Olanda (3,5 euro/kg), Marea Britanie (3,4 euro/kg), Italia (3 euro/kg) sau Spania (3 euro/kg).

Clasamentul european la zi – cum recuperează Estul

Capacitatea de a utiliza cât mai eficient materiile prime ține de tehnologiile utilizate și de nomenclatorul de produse aflate în producție iar influențele se văd în productivitatea muncii și în poluarea mediului înconjurător ( aceasta din urmă nu doar în funcție de cantitatea de deșeuri rezultate din procesele de fabricație dar și, din nou, de tehnologiile utilizate – a se citi investițiile în asigurarea unui mediu înconjurător curat).

Din această perspectivă, România nu se mai află undeva peste jumătatea mediei UE, precum la PIB/locuitor, ci la la mai puțin de o treime din media Uniunii și o șesime din performanța înregistrată de campioana în materie, Olanda ( vezi tabelul).

tabel1

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

CASETA:

Productivitatea resurselor unei țări se măsoară împărțind PIB-ul ei la consumul intern de materiale (din producția internă plus soldul dintre materiile prime importate și cele exportate).
Pentru asigurarea comparabilității între diferite țări, se utilizează PIB/locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard iar pentru a se urmări corect evoluția în timp se folosește PIB/locuitor în termeni reali, ajustat după volum la prețurile unui an de referință.

La nivelul productivității resurselor, ierarhia europeană apare aemnificativ diferită de perspectiva nivelului de trai, cu Marea Britanie, Italia și Spania pe locuri fruntașe la mare distanță de restul plutonului, cu Germania la nivelul mediei UE28 și cu nordicele Suedia și Finlanda în partea de jos a clasamentului.

Ritmul de creștere a productivității în ultimii ani

Productivitatea resurselor a crescut în economia UE28 cu circa 27% între anii 2000 și 2014. Până în 2008, avansul a fost lent dar continuu, cu excepția anului 2004.

Din 2009, creșterea a fost mai rapidă, pe fondul eforturilor de reducere a costurilor, implicit a consumurilor materiale, cu niveluri maxime în 2009 și 2012 și un mic recul în 2011.

Campioana îmbunătățirii utilizării resurselor din 2005 încoace a fost Spania, care a reușit o ameliorare foarte pronunțată a acestui indicator economic.

Ea a fost urmată de Cipru și de vecina noastră, Ungaria.

Performanțe bune relativ la situația din urmă au mai reușit și fostele colegele noastre de bloc socialist Slovacia, Slovenia și Cehia, dar și mari economii precum Italia și Marea Britanie.

tabel2

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Problema României: productivitatea resurselor a scăzut drastic tocmai în perioada de boom

Productivitatea resurselor a coborât abrupt în România între 2000 și 2008, adică exact în perioada de avânt economic. Datele Eurostat arată un model de dezvoltare cu accente puternic extensive și nu unul intensiv, croit cu mai multă grijă față de consumul tehnologic și utilizarea resurselor. De unde și o cauză importantă a valorii adăugate relativ mici a proceselor de producție.

Revenirea din ultimii șase ani analizați a remediat întrucâtva situația de-a dreptul dezastruoasă la acest capitol, dar ne plasează în continuare pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Situația în care dezvoltarea nu a ținut pasul cu consumul de materiale și materii prime utilizate pentru obținerea ei este una cu totul atipică pe plan european și în context regional, unde Polonia, Ungaria și chiar Bulgaria au reușit să performeze mult mai bine.

Dincolo de rezultatele economice, care arată bine din punct de vedere cantitativ, ar trebui să fim mult mai atenți la calitatea creșterii, deoarece aici stăm cel mai prost în ceea ce privește convergența reală cu economiile din UE.

Desigur situația nu poate fi remediată decât prin programe pe termen lung. Acestea, însă, trebuie lansate rapid dacă vrem să asistăm la creșterea valorii adăugate brute la aceleași rezultate obținute în final. Precum și la păstrarea competitivității, prin substituirea treptată și parțială a consumurilor materiale cu creșterea salariilor.

Publicat la data de 10.4.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Salariul mediu brut a trecut de 3000 de lei: dispunerea câștigurilor pe domenii de activitate

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna noiembrie 2016 a depășit pragul psihologic de 3.000 de lei cu cinci lei, după ce...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenție la industrie! Și mai ușor cu redistribuirea unei creșteri prezumate – să ne uităm la Germania

Într-o perioadă în care toată atenția s-a concentrat publică s-a canalizat asupra redistribuirii beneficiilor unei creșteri economice robuste, prezumate a veni de la sine,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Premieră istorică: ponderea salariului a depășit 60% din venituri. Unde s-au dus banii economisiți la alimente

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2016 arată că veniturile românilor au ajuns la nivelul de 1.125 lei lunar pe persoană și 2.927...Citeste mai departe »

Marin Pana

Analiză / Tradiția ”autohtonă” a deficitului din ultimele 2 luni ale anului: scurtă istorie a ultimilor 5 ani

Dacă se face diferența dintre valoarea finală a deficitului bugetar și deficitul consemnat după primele zece luni ale fiecărui an, se poate observa cum...Citeste mai departe »

Marin Pana

Inegalitatea devastatoare a veniturilor: peste cea de la aderare și cea mai mare din Uniune. Inegalitatea în UE28

Oarecum paradoxal, inegalitatea distribuției veniturilor în România s-a diminuat în perioada de criză pentru a reveni în 2015 la o valoare mai mare decât...Citeste mai departe »
Valute:
4.5048 lei
4.2225 lei
5.1287 lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Problema momentului: cea mai bună situație macroeconomică, la cele mai mari riscuri de instabilitate

Valentin Lazea

O recentă declaraţie a guvernatorului BNR a iscat discuţii aprinse în societate. Domnul Mugur Isărescu afirma că niciodată în ultimii 26 de ani situația...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Momentul zero al fiscalizării: de ce și cum ar trebui să fie

Gabriel Biris

Revin ca și contribuitor al Curs de guvernare după o perioadă de aproape un an. Cele mai multe din articolele mele anterioare erau despre...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română