Calitatea creșterii, dincolo de mărimea ei: Productivitatea resurselor în România și Europa

de Marin Pana | 10.4.2016 .

productivitatea-resurselorEvoluțiile ultimilor ani privind productivitatea resurselor în țările europene n-au ajutat prea mult România. Țara noastră se situează pe penultimul ultimul loc între statele membre UE la productivitatea resurselor în economie, după Bulgaria.

Cu doar 0,7 echivalent euro pe kilogram de materie primă utilizat în anul 2014, ne plasăm la doar o treime din media UE28 și la o distanță apreciabilă de țări precum Olanda (3,5 euro/kg), Marea Britanie (3,4 euro/kg), Italia (3 euro/kg) sau Spania (3 euro/kg).

Clasamentul european la zi – cum recuperează Estul

Capacitatea de a utiliza cât mai eficient materiile prime ține de tehnologiile utilizate și de nomenclatorul de produse aflate în producție iar influențele se văd în productivitatea muncii și în poluarea mediului înconjurător ( aceasta din urmă nu doar în funcție de cantitatea de deșeuri rezultate din procesele de fabricație dar și, din nou, de tehnologiile utilizate – a se citi investițiile în asigurarea unui mediu înconjurător curat).

Din această perspectivă, România nu se mai află undeva peste jumătatea mediei UE, precum la PIB/locuitor, ci la la mai puțin de o treime din media Uniunii și o șesime din performanța înregistrată de campioana în materie, Olanda ( vezi tabelul).

tabel1

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

CASETA:

Productivitatea resurselor unei țări se măsoară împărțind PIB-ul ei la consumul intern de materiale (din producția internă plus soldul dintre materiile prime importate și cele exportate).
Pentru asigurarea comparabilității între diferite țări, se utilizează PIB/locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard iar pentru a se urmări corect evoluția în timp se folosește PIB/locuitor în termeni reali, ajustat după volum la prețurile unui an de referință.

La nivelul productivității resurselor, ierarhia europeană apare aemnificativ diferită de perspectiva nivelului de trai, cu Marea Britanie, Italia și Spania pe locuri fruntașe la mare distanță de restul plutonului, cu Germania la nivelul mediei UE28 și cu nordicele Suedia și Finlanda în partea de jos a clasamentului.

Ritmul de creștere a productivității în ultimii ani

Productivitatea resurselor a crescut în economia UE28 cu circa 27% între anii 2000 și 2014. Până în 2008, avansul a fost lent dar continuu, cu excepția anului 2004.

Din 2009, creșterea a fost mai rapidă, pe fondul eforturilor de reducere a costurilor, implicit a consumurilor materiale, cu niveluri maxime în 2009 și 2012 și un mic recul în 2011.

Campioana îmbunătățirii utilizării resurselor din 2005 încoace a fost Spania, care a reușit o ameliorare foarte pronunțată a acestui indicator economic.

Ea a fost urmată de Cipru și de vecina noastră, Ungaria.

Performanțe bune relativ la situația din urmă au mai reușit și fostele colegele noastre de bloc socialist Slovacia, Slovenia și Cehia, dar și mari economii precum Italia și Marea Britanie.

tabel2

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Problema României: productivitatea resurselor a scăzut drastic tocmai în perioada de boom

Productivitatea resurselor a coborât abrupt în România între 2000 și 2008, adică exact în perioada de avânt economic. Datele Eurostat arată un model de dezvoltare cu accente puternic extensive și nu unul intensiv, croit cu mai multă grijă față de consumul tehnologic și utilizarea resurselor. De unde și o cauză importantă a valorii adăugate relativ mici a proceselor de producție.

Revenirea din ultimii șase ani analizați a remediat întrucâtva situația de-a dreptul dezastruoasă la acest capitol, dar ne plasează în continuare pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Situația în care dezvoltarea nu a ținut pasul cu consumul de materiale și materii prime utilizate pentru obținerea ei este una cu totul atipică pe plan european și în context regional, unde Polonia, Ungaria și chiar Bulgaria au reușit să performeze mult mai bine.

Dincolo de rezultatele economice, care arată bine din punct de vedere cantitativ, ar trebui să fim mult mai atenți la calitatea creșterii, deoarece aici stăm cel mai prost în ceea ce privește convergența reală cu economiile din UE.

Desigur situația nu poate fi remediată decât prin programe pe termen lung. Acestea, însă, trebuie lansate rapid dacă vrem să asistăm la creșterea valorii adăugate brute la aceleași rezultate obținute în final. Precum și la păstrarea competitivității, prin substituirea treptată și parțială a consumurilor materiale cu creșterea salariilor.

Publicat la data de 10.4.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Pulverizarea clasei mijlocii: Inegalitatea socială exagerată scoate România din cifrele UE. Știați că?…

România a apărut din nou la coada UE din perspectiva ratei de risc la sărăcie şi excludere socială, cu 38,8% din populaţie ( aproape...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stabilitatea economică a României: alarmele anului 2017, așa cum se văd din indicatorii europeni

România începe să prezinte tot mai multe semnale de avertizare pentru analiza economică pe termen scurt fundamentată de Eurostat, cu valori situate semnificativ în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avansul salariului real – o listă a anomaliilor: Administrația urcă cu 44% peste Sănătate, Industria prelucrătoare coboară la sub 90% din media pe economie

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna august 2017 a fost de 3.290 de lei cu 1,2% mai mare faţă de luna...Citeste mai departe »

Marin Pana

Peste 1 miliard de euro lunar: atât a ajuns deficitul comercial prin supraturarea consumului

Pe fondul celor mai reduse exporturi din ultimele şapte luni, deficitul comercial lunar a depăşit din nou pragul de un miliard de euro în...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română