sâmbătă

13 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

10 aprilie, 2016

productivitatea-resurselorEvoluțiile ultimilor ani privind productivitatea resurselor în țările europene n-au ajutat prea mult România. Țara noastră se situează pe penultimul ultimul loc între statele membre UE la productivitatea resurselor în economie, după Bulgaria.

Cu doar 0,7 echivalent euro pe kilogram de materie primă utilizat în anul 2014, ne plasăm la doar o treime din media UE28 și la o distanță apreciabilă de țări precum Olanda (3,5 euro/kg), Marea Britanie (3,4 euro/kg), Italia (3 euro/kg) sau Spania (3 euro/kg).

Clasamentul european la zi – cum recuperează Estul

Capacitatea de a utiliza cât mai eficient materiile prime ține de tehnologiile utilizate și de nomenclatorul de produse aflate în producție iar influențele se văd în productivitatea muncii și în poluarea mediului înconjurător ( aceasta din urmă nu doar în funcție de cantitatea de deșeuri rezultate din procesele de fabricație dar și, din nou, de tehnologiile utilizate – a se citi investițiile în asigurarea unui mediu înconjurător curat).


Din această perspectivă, România nu se mai află undeva peste jumătatea mediei UE, precum la PIB/locuitor, ci la la mai puțin de o treime din media Uniunii și o șesime din performanța înregistrată de campioana în materie, Olanda ( vezi tabelul).

tabel1
(CLICK PENTRU MĂRIRE)

CASETA:

Productivitatea resurselor unei țări se măsoară împărțind PIB-ul ei la consumul intern de materiale (din producția internă plus soldul dintre materiile prime importate și cele exportate).
Pentru asigurarea comparabilității între diferite țări, se utilizează PIB/locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard iar pentru a se urmări corect evoluția în timp se folosește PIB/locuitor în termeni reali, ajustat după volum la prețurile unui an de referință.

La nivelul productivității resurselor, ierarhia europeană apare aemnificativ diferită de perspectiva nivelului de trai, cu Marea Britanie, Italia și Spania pe locuri fruntașe la mare distanță de restul plutonului, cu Germania la nivelul mediei UE28 și cu nordicele Suedia și Finlanda în partea de jos a clasamentului.

Ritmul de creștere a productivității în ultimii ani


Productivitatea resurselor a crescut în economia UE28 cu circa 27% între anii 2000 și 2014. Până în 2008, avansul a fost lent dar continuu, cu excepția anului 2004.

Din 2009, creșterea a fost mai rapidă, pe fondul eforturilor de reducere a costurilor, implicit a consumurilor materiale, cu niveluri maxime în 2009 și 2012 și un mic recul în 2011.

Campioana îmbunătățirii utilizării resurselor din 2005 încoace a fost Spania, care a reușit o ameliorare foarte pronunțată a acestui indicator economic.

Ea a fost urmată de Cipru și de vecina noastră, Ungaria.

Performanțe bune relativ la situația din urmă au mai reușit și fostele colegele noastre de bloc socialist Slovacia, Slovenia și Cehia, dar și mari economii precum Italia și Marea Britanie.

tabel2
(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Problema României: productivitatea resurselor a scăzut drastic tocmai în perioada de boom

Productivitatea resurselor a coborât abrupt în România între 2000 și 2008, adică exact în perioada de avânt economic. Datele Eurostat arată un model de dezvoltare cu accente puternic extensive și nu unul intensiv, croit cu mai multă grijă față de consumul tehnologic și utilizarea resurselor. De unde și o cauză importantă a valorii adăugate relativ mici a proceselor de producție.

Revenirea din ultimii șase ani analizați a remediat întrucâtva situația de-a dreptul dezastruoasă la acest capitol, dar ne plasează în continuare pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Situația în care dezvoltarea nu a ținut pasul cu consumul de materiale și materii prime utilizate pentru obținerea ei este una cu totul atipică pe plan european și în context regional, unde Polonia, Ungaria și chiar Bulgaria au reușit să performeze mult mai bine.

Dincolo de rezultatele economice, care arată bine din punct de vedere cantitativ, ar trebui să fim mult mai atenți la calitatea creșterii, deoarece aici stăm cel mai prost în ceea ce privește convergența reală cu economiile din UE.

Desigur situația nu poate fi remediată decât prin programe pe termen lung. Acestea, însă, trebuie lansate rapid dacă vrem să asistăm la creșterea valorii adăugate brute la aceleași rezultate obținute în final. Precum și la păstrarea competitivității, prin substituirea treptată și parțială a consumurilor materiale cu creșterea salariilor.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Deceniul banilor ieftini (dobânzi mici sau foarte mici la creditele pe termen lung)pentru state  tocmai s-a încheiat . A fost (sau ar fi fost) o perioadă extrem de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: