Guvernul anunță, după negocierile cu troica FMI-CE-BM, o creștere a salariului minim pe economie în anul 2014 în două tranșe, până la 900 de lei.
Dincolo de retorica majorării salariului minim pe economie în interesul lucrătorilor cu venituri mici trebuie menționat cum va crește suma încasată efectiv și cât va obține statul în plus din impozitarea ei.
Ultimele date disponibile arătau circa 677 mii salariați la nivelul minim în economia concurențială și 35 mii angajați la stat. Așadar, măsura privește aproximativ 712 mii persoane, sau un salariat din șapte la nivelul economiei naționale.
Majorarea salariului minim brut de la 800 lei la 850 lei începând cu 1 ianuarie 2014 va duce la majorarea sumei încasate efectiv de la 601 lei la 636 lei, adică la un spor de 35 lei pentru salariat. Restul reprezintă bani care vor reveni prin impozitare statului la bugetele de asigurări sociale, sănătate și șomaj. La care se mai adaugă și cota de impozit suplimentar ceva reveni angajatorului.
La 1 iulie 2014, majorarea de la 850 lei brut la 900 lei brut va însemna o creștere de la 636 lei net la 672 lei net. Aceste sume rezultă în condițiile aplicării unei deduceri personale de 250 lei, ea fiind mai mare pentru cei care au și alte persoane în întreținere.
Una peste alta, salariul minim brut ar urma să crească cu 12,5% iar cel net doar cu 11,81%, ceea ce arată că Nu avem o cotă realmente unică.
Raportul între suma alocată pentru drepturile salariale de firmă și cea încasată efectiv de salariat este în prezent de circa 180%, ceea ce înseamnă că statul încasează taxe și impozite de 80 de lei la fiecare 100 lei primiți de salariat. Prin urmare, la cei 35 de lei net proveniți din creșterea legală de 50 lei brut, revin 28 lei în plus drept taxe și impozite. Similar, la 36 lei net revin aproape 29 lei taxe și impozite.
Doar că primele se vor încasa pentru 12 luni iar cele din urmă se vor adăuga suplimentar doar pentru șase luni. Adică 336 lei pe an plus 174 lei pe an, în total 510 lei pe an impozite și taxe percepute de stat la fiecare majorare de salariu minim. Dacă înmulțim cu cei 712 mii beneficiari rezultă cam 363 milioane lei în plus la buget sau aproximativ 0,3% din PIB.
Pe partea de pensii, dacă se va menține și în 2013 ponderea de 8,3% din PIB a cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat consemnată pe 2012, rezultă că pentru indexarea de 3,76% a pensiilor ar fi nevoie tot de 0,3% din PIB. Coincidență interesantă și semnificativă pentru destinația pe care o vor lua taxele și impozitele colectate suplimentar de stat ca urmare a majorării salariului minim pe economie.
Desigur, calculele sunt inerent aproximative iar la mijlocul anului s-ar putea trece ( deși e greu de crezut, mai ales ca amplitudine) la reducerea cu 5% a contribuțiilor la asigurărilor sociale. Dar ideea că Guvernul împușcă doi iepuri deodată, fie și cu prețul creșterii deficitului bugetului destinat plății pensiilor și cu acoperirea lui din alte taxe și impozite ( inclusiv plătite de pensionari) rămâne.
2 răspunsuri
Nu aţi închis „cercul deducţiei”, domnule Pană. Da, din creşterea salariului minim se obţine o sumă care va acoperi creşterea pensiilor. Ce pot face însă pensionarii cu o creştere de 3,76% ? Îşi pot cumpăra case la Monte Carlo ? Vor merge în excursie în Australia sau pe Coasta de Azur ? În nici un caz. Sumele respective se vor cheltui pentru alimente, medicamente şi, eventual, îmbrăcăminte. Cu alte cuvinte, sumele respective vor ajunge la firmele private care comercializează asemenea produse. La fel s-a întâmplat şi în acest an cu creşterea salariului minim şi indexarea pensiilor.
o fi (desi am banuieli ca se va accentua externalizarea serviciilor cu multa manopera si se va accelera eliminarea muncii necalificate prin mecnizare etc – sigur in constructii!!). Pe de alta parte, reducerea CAS cu 5% adauga o gaura de 500-550 milioane LUNAR la pensii.