Banca Mondială / Trend nou – ”orașele magnet”: numărul românilor care doresc să emigreze, mai mic decât al celor care vor să se mute în altă localitate din țară

de Vladimir Ionescu | 23.7.2017 .

Aproximativ 3,6 milioane de români cu rezidența în țară intenționează să se mute în următorii cinci ani, potrivit unui sondaj prezentat în raportul “Orașe-magnet, Migrație și navetism în România”, realizat de Banca Mondială.

Dintre cei 3,6 milioane, 2,5 milioane se gândesc să migreze într-un alt oraș din România, iar circa 1,1 milioane, să plece în străinătate, ceea ce înseamnă o inversare a dinamicii de până acum.

Principalele concluzii ale sondajului:

  • s-a inversat dinamica – numărul celor care doresc să se mute într-o altă localitate din țară îl depășește pe cel al românilor care doresc să emigreze
  • marea majoritate a celor care intenționează schimbarea domiciliului sunt tineri – vârsta medie este de 35 de ani.
  • 75% din respondenții care au în vedere să se mute în următorii 5 ani nu au copii, iar din cei 25% care au copii, majoritatea au doar un singur copil
  • în general, persoanele care iau în calcul această posibilitate au un nivel de studii mai ridicat, venituri mai mari și sunt, cei mai mulți, angajați în sectorul privat
  • cei mai predispuși să plece din actuala localitate de domiciliu sunt intervievații din zonele puțin dezvoltate (precum Sud-Muntenia și Nord-Est)
  • din cei care doresc să se mute, 66,5% din respondenți au afirmat că ar prefera să ajungă într-o altă localitate România, în timp ce 31,3% au menționat că ar prefera să se mute în străinătate
  • locuitorii din vestul României preferă, spre deosebire de cei din restul țării, plecarea în străinătate
  • locuitorii zonelor mai apropiate de București sunt mai predispuși să se mute în interiorul țării
  • locuitorii din mediul urban și cei cu un nivel de studii mai ridicat preferă să emigreze
  • respondenții cu un nivel de studii mai redus și locuitorii din zona rurală sunt mai predispuși să se mute în interiorul țării
  • bărbații preferă să emigreze, iar femeile intenționează să se mute în interiorul țării.
  • 71,4% din respondenți doresc să se stabilească în zone urbane
  • cei mai mulți doresc să se mute în București, Cluj-Napoca, Timișoara și Brașov (15,23%  – în București, 11,37% – Cluj-Napoca, 9,14% – Timișoara).
  • preferințele arată puțin diferit față de intenții – o parte din cei care și-au propus să se mute în Capitală în următorii 5 ani ar alege Bucureștiul în mod normal. La întrebarea “În ce oraș, diferit de cel în care locuiți în prezent, v-ar plăcea cel mai mult să locuiți?”, 15,32% au menționat Cluj-Napoca, 14,46% București și 11,88% Timișoara.

Sondajul din analiza Băncii Mondiale, citată de Agerpres, a fost realizat pe eșantion reprezentativ de 1.250 de persoane din România, utilizând o metodă de eșantionare aleatorie care a ținut seama de distribuția teritorială a populației, de structura demografică și de distribuția pe sexe și pe zone urbane/rurale.

Migrația internă și externă, până acum

Raportul cuprinde și o analiză a migrației din 1990 și până acum, ale cărei concluzii principalii sunt:

  • 6,18 milioane de cetățeni români (30,7% din totalul populației stabile) și-au schimbat reședința în țară cel puțin o dată în timpul vieții. Numărul este ușor mai mic decât cel raportat cu ocazia recensământului din 2002 (6,73 milioane, 31%).
  • aproximativ 3 milioane de români au migrat în afara țării după 1990
  • cele mai multe fluxuri migratorii din România se desfășoară pe distanțe mari – aproape 51% dintre migranți s-au mutat în alt județ decât cel în care s-au născut sau în care obișnuiau să locuiască și doar 49% s-au mutat într-o altă localitate din același județ. Acest lucru indică faptul că migrația pe termen lung este mai intensă în zonele unde naveta este limitată de distanță, explicând astfel și colapsul demografic care se înregistrează în multe zone rurale izolate din România”, se arată în raport.
  • între anii 2001 și 2011, perioada de creștere economică rapidă a României, 65,5% dintre migranți proveneau din zone urbane – s-au mutat, în principal, din localități și orașe mai mici către orașe mari și din orașele mari spre suburbii. În zonele urbane funcționale ale orașelor Cluj-Napoca, Brașov, Timișoara și Iași, peste 75% din migranți au provenit din zone urbane.
  • în aceeași perioadă, o parte covârșitoare a migranților (66,3%) a fost reprezentată de tineri (sub 35 de ani). Orașele care s-au bucurat de cel mai mare succes în atragerea tinerilor au fost în principal centrele universitare importante din țară — Cluj-Napoca (80,1%), Iași (74,4%), Timișoara (70,2%), București (69,5%), Sibiu (68,4%), Craiova (67,6%).
  • între 2001 și 2011, 56,6% dintre persoane au migrat din motive personale, 19,4% din motive educaționale și 11,1% din motive profesionale
  • din numărul total al migranților, 42,9% sunt bărbați și 57,1% femei, acestea din urmă prezentând nu numai un grad mai mare de mobilitate, ci și o mai mare disponibilitate de a migra pe termen lung
  • majoritatea migranților către cele 40 de reședințe de județ, mai precis 34% dintre ei, au studii secundare de nivel superior (liceale și postliceale), fiind urmați de cei cu studii primare (25,9%), terțiare — universitare și postuniversitare (23%) și studii secundare de nivel inferior — gimnaziale (15,8%).

Publicat la data de 23.7.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Pulsul națiunii 2017: Doar 48% din români mai cred că apartenența la UE este un lucru bun; 62% cred că țara e pe un drum greșit

Procentul românilor care consideră că apartenența la UE este un lucru bun a scăzut de la 54%, în luna martie acest an, la doar...Citeste mai departe »

Marin Pana

Contul curent: Nerezidenții reunță la depozitele în lei, ”căpșunarii” trimit acasă tot mai puțin, deficitul traversează pragul de 4 mld. euro

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele opt luni ale anului în curs un deficit de peste patru miliarde de euro,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creşterea PIB 2015, majorată la 4% în varianta definitivă: observațiile la care ne constrânge experiența

INS a anunțat pentru anul 2015 valoarea definitivă a PIB de 712.658,5 milioane lei în preţuri curente, respectiv un ritm de creştere în termeni...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Vânzarea terenurilor către străini: Ghid european pentru protejarea de tranzacțiile speculative

Comisia Europeană a emis miercuri setul de îndrumări cu privire la ce pot face statele membre pentru a-și proteja terenurile agricole de amenințări precum...Citeste mai departe »

Marin Pana

Inflația: record al ultimilor 4 ani – alimentată de combustibili şi majorarea veniturilor. Și continuă urcușul

Potrivit datelor comunicate de INS, România a înregistrat în septembrie 2017 o creştere a prețurilor faţă de luna precedentă de 0,50%, cea mai mare...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română