Chestiunea

România – cele mai mari costuri de finanțare din statele ECE: perspective de creștere și accentuare a vulnerabilității

Costurile de finanţare ale României şi Ungariei au crescut, în vreme ce ale altor ţări central europene au rămas stabile, în ultima săptămână – cu… Mai mult

12.02.2018

La obiect

UE – probleme în economie: Deficit mare de forță de muncă, rata ocupării a ajuns la un record istoric

Rata ocupării forței de muncă în UE în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani a crescut în mod constant în… Mai mult

12.02.2018

Chestiunea

Reforma ANAF s-a blocat. Banca Mondială: Nu există angajament politic pentru reforme

Banca Mondială a constatat că procesul de modernizare al ANAF s-a blocat imediat după prima etapă a achiziției sistemului de management al veniturilor bugetare, finalizată… Mai mult

12.02.2018

Chestiunea

Cercetarea: dacă mediul privat nu o finanțează, nici statul nu o stimulează. Câteva comparații cu suratele de suferință din Est

România s-a plasat anul trecut pe penultima poziţie între statele membre UE ca pondere în PIB a cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare. Cu doar 0,48%, ţara noastră… Mai mult

11.02.2018

Banca Mondială / Trend nou – ”orașele magnet”: numărul românilor care doresc să emigreze, mai mic decât al celor care vor să se mute în altă localitate din țară

de Vladimir Ionescu 23.7.2017

Aproximativ 3,6 milioane de români cu rezidența în țară intenționează să se mute în următorii cinci ani, potrivit unui sondaj prezentat în raportul “Orașe-magnet, Migrație și navetism în România”, realizat de Banca Mondială.

Dintre cei 3,6 milioane, 2,5 milioane se gândesc să migreze într-un alt oraș din România, iar circa 1,1 milioane, să plece în străinătate, ceea ce înseamnă o inversare a dinamicii de până acum.

Principalele concluzii ale sondajului:

  • s-a inversat dinamica – numărul celor care doresc să se mute într-o altă localitate din țară îl depășește pe cel al românilor care doresc să emigreze
  • marea majoritate a celor care intenționează schimbarea domiciliului sunt tineri – vârsta medie este de 35 de ani.
  • 75% din respondenții care au în vedere să se mute în următorii 5 ani nu au copii, iar din cei 25% care au copii, majoritatea au doar un singur copil
  • în general, persoanele care iau în calcul această posibilitate au un nivel de studii mai ridicat, venituri mai mari și sunt, cei mai mulți, angajați în sectorul privat
  • cei mai predispuși să plece din actuala localitate de domiciliu sunt intervievații din zonele puțin dezvoltate (precum Sud-Muntenia și Nord-Est)
  • din cei care doresc să se mute, 66,5% din respondenți au afirmat că ar prefera să ajungă într-o altă localitate România, în timp ce 31,3% au menționat că ar prefera să se mute în străinătate
  • locuitorii din vestul României preferă, spre deosebire de cei din restul țării, plecarea în străinătate
  • locuitorii zonelor mai apropiate de București sunt mai predispuși să se mute în interiorul țării
  • locuitorii din mediul urban și cei cu un nivel de studii mai ridicat preferă să emigreze
  • respondenții cu un nivel de studii mai redus și locuitorii din zona rurală sunt mai predispuși să se mute în interiorul țării
  • bărbații preferă să emigreze, iar femeile intenționează să se mute în interiorul țării.
  • 71,4% din respondenți doresc să se stabilească în zone urbane
  • cei mai mulți doresc să se mute în București, Cluj-Napoca, Timișoara și Brașov (15,23%  – în București, 11,37% – Cluj-Napoca, 9,14% – Timișoara).
  • preferințele arată puțin diferit față de intenții – o parte din cei care și-au propus să se mute în Capitală în următorii 5 ani ar alege Bucureștiul în mod normal. La întrebarea “În ce oraș, diferit de cel în care locuiți în prezent, v-ar plăcea cel mai mult să locuiți?”, 15,32% au menționat Cluj-Napoca, 14,46% București și 11,88% Timișoara.

Sondajul din analiza Băncii Mondiale, citată de Agerpres, a fost realizat pe eșantion reprezentativ de 1.250 de persoane din România, utilizând o metodă de eșantionare aleatorie care a ținut seama de distribuția teritorială a populației, de structura demografică și de distribuția pe sexe și pe zone urbane/rurale.

Migrația internă și externă, până acum

Raportul cuprinde și o analiză a migrației din 1990 și până acum, ale cărei concluzii principalii sunt:

  • 6,18 milioane de cetățeni români (30,7% din totalul populației stabile) și-au schimbat reședința în țară cel puțin o dată în timpul vieții. Numărul este ușor mai mic decât cel raportat cu ocazia recensământului din 2002 (6,73 milioane, 31%).
  • aproximativ 3 milioane de români au migrat în afara țării după 1990
  • cele mai multe fluxuri migratorii din România se desfășoară pe distanțe mari – aproape 51% dintre migranți s-au mutat în alt județ decât cel în care s-au născut sau în care obișnuiau să locuiască și doar 49% s-au mutat într-o altă localitate din același județ. Acest lucru indică faptul că migrația pe termen lung este mai intensă în zonele unde naveta este limitată de distanță, explicând astfel și colapsul demografic care se înregistrează în multe zone rurale izolate din România”, se arată în raport.
  • între anii 2001 și 2011, perioada de creștere economică rapidă a României, 65,5% dintre migranți proveneau din zone urbane – s-au mutat, în principal, din localități și orașe mai mici către orașe mari și din orașele mari spre suburbii. În zonele urbane funcționale ale orașelor Cluj-Napoca, Brașov, Timișoara și Iași, peste 75% din migranți au provenit din zone urbane.
  • în aceeași perioadă, o parte covârșitoare a migranților (66,3%) a fost reprezentată de tineri (sub 35 de ani). Orașele care s-au bucurat de cel mai mare succes în atragerea tinerilor au fost în principal centrele universitare importante din țară — Cluj-Napoca (80,1%), Iași (74,4%), Timișoara (70,2%), București (69,5%), Sibiu (68,4%), Craiova (67,6%).
  • între 2001 și 2011, 56,6% dintre persoane au migrat din motive personale, 19,4% din motive educaționale și 11,1% din motive profesionale
  • din numărul total al migranților, 42,9% sunt bărbați și 57,1% femei, acestea din urmă prezentând nu numai un grad mai mare de mobilitate, ci și o mai mare disponibilitate de a migra pe termen lung
  • majoritatea migranților către cele 40 de reședințe de județ, mai precis 34% dintre ei, au studii secundare de nivel superior (liceale și postliceale), fiind urmați de cei cu studii primare (25,9%), terțiare — universitare și postuniversitare (23%) și studii secundare de nivel inferior — gimnaziale (15,8%).
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.7.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Reacția președinției după anunțul declanșării procedurii de revocare a șefei DNA: Evaluarea Președintelui României diferă de cea a ministrului Justiției

Vladimir Ionescu

“Președintele României s-a declarat, în repetate rânduri, mulțumit de activitate DNA, punct de vedere pe care și-l menține în continuare”, precizează un comunicat al Administrației… Mai mult

Stiri

Austria dă în judecată Comisia Europeană din cauza centralei nucleare de la Paks, Ungaria

Iulian Soare

Austria a depus joi o plângere la Curtea Europeană de Justiție împotriva aprobării acordate de UE asupra extinderii centralei nucleare de la Paks, Ungaria, anunță… Mai mult

Stiri

Guvernul a adoptat măsura tranzitorie de plafonare a contribuţiilor sociale aferente concediilor maternale și medicale

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat, joi, ordonanța de urgență prin care rectifică regimul plății contribuțiilor sociale pentru concediile maternale şi medicale, astfel încât nivelul să fie plafonat,… Mai mult

Stiri

DNA București a cerut filialei Prahova a PSD chitanțe legate de europarlamentarele din 2014

Vladimir Ionescu

Procurori anticorupție de la DNA central au cerut organizației PSD Prahova zeci de chitanţe legate de alegerile europarlamentare din 2014, relatează Mediafax. Informația a fost… Mai mult

Stiri

Bugetul Capitalei: 111 de milioane de euro pentru spitale și 231 milioane euro pentru infrastructură și fluidizarea traficului

Vladimir Ionescu

Consiliul General al Municipiului București a aprobat joi proiectul de buget al PMB, care prevede aproximativ patru miliarde de lei pentru funcționarea instituției și societăților… Mai mult

Stiri

Procurorul general: Activitatea DNA este eficientă, nu există niciun motiv pentru demiterea Codruței Kovesi

Vladimir Ionescu

Activitatea DNA este una eficentă și nu există niciun motiv întemeiat pentru revocarea din funcție a Laurei Codruța Kovesi, a declarat procurorul general al României,… Mai mult

Stiri

România va cere Comisiei Europene amânarea respectării cerinţelor de mediu pentru termocentralele pe cărbune

Razvan Diaconu

România va cere Comisiei Europene prelungirea, de la 2021 la 2024, a termenului până la care termocentralele pe cărbune se pot conforma noilor cerinţe europene de… Mai mult