vineri

28 ianuarie, 2022

Banca Mondială / Trend nou – ”orașele magnet”: numărul românilor care doresc să emigreze, mai mic decât al celor care vor să se mute în altă localitate din țară

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

23 iulie, 2017

Aproximativ 3,6 milioane de români cu rezidența în țară intenționează să se mute în următorii cinci ani, potrivit unui sondaj prezentat în raportul „Orașe-magnet, Migrație și navetism în România”, realizat de Banca Mondială.

Dintre cei 3,6 milioane, 2,5 milioane se gândesc să migreze într-un alt oraș din România, iar circa 1,1 milioane, să plece în străinătate, ceea ce înseamnă o inversare a dinamicii de până acum.

Principalele concluzii ale sondajului:

  • s-a inversat dinamica – numărul celor care doresc să se mute într-o altă localitate din țară îl depășește pe cel al românilor care doresc să emigreze
  • marea majoritate a celor care intenționează schimbarea domiciliului sunt tineri – vârsta medie este de 35 de ani.
  • 75% din respondenții care au în vedere să se mute în următorii 5 ani nu au copii, iar din cei 25% care au copii, majoritatea au doar un singur copil
  • în general, persoanele care iau în calcul această posibilitate au un nivel de studii mai ridicat, venituri mai mari și sunt, cei mai mulți, angajați în sectorul privat
  • cei mai predispuși să plece din actuala localitate de domiciliu sunt intervievații din zonele puțin dezvoltate (precum Sud-Muntenia și Nord-Est)
  • din cei care doresc să se mute, 66,5% din respondenți au afirmat că ar prefera să ajungă într-o altă localitate România, în timp ce 31,3% au menționat că ar prefera să se mute în străinătate
  • locuitorii din vestul României preferă, spre deosebire de cei din restul țării, plecarea în străinătate
  • locuitorii zonelor mai apropiate de București sunt mai predispuși să se mute în interiorul țării
  • locuitorii din mediul urban și cei cu un nivel de studii mai ridicat preferă să emigreze
  • respondenții cu un nivel de studii mai redus și locuitorii din zona rurală sunt mai predispuși să se mute în interiorul țării
  • bărbații preferă să emigreze, iar femeile intenționează să se mute în interiorul țării.
  • 71,4% din respondenți doresc să se stabilească în zone urbane
  • cei mai mulți doresc să se mute în București, Cluj-Napoca, Timișoara și Brașov (15,23%  – în București, 11,37% – Cluj-Napoca, 9,14% – Timișoara).
  • preferințele arată puțin diferit față de intenții – o parte din cei care și-au propus să se mute în Capitală în următorii 5 ani ar alege Bucureștiul în mod normal. La întrebarea „În ce oraș, diferit de cel în care locuiți în prezent, v-ar plăcea cel mai mult să locuiți?”, 15,32% au menționat Cluj-Napoca, 14,46% București și 11,88% Timișoara.
Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Sondajul din analiza Băncii Mondiale, citată de Agerpres, a fost realizat pe eșantion reprezentativ de 1.250 de persoane din România, utilizând o metodă de eșantionare aleatorie care a ținut seama de distribuția teritorială a populației, de structura demografică și de distribuția pe sexe și pe zone urbane/rurale.

Migrația internă și externă, până acum


Raportul cuprinde și o analiză a migrației din 1990 și până acum, ale cărei concluzii principalii sunt:

  • 6,18 milioane de cetățeni români (30,7% din totalul populației stabile) și-au schimbat reședința în țară cel puțin o dată în timpul vieții. Numărul este ușor mai mic decât cel raportat cu ocazia recensământului din 2002 (6,73 milioane, 31%).
  • aproximativ 3 milioane de români au migrat în afara țării după 1990
  • cele mai multe fluxuri migratorii din România se desfășoară pe distanțe mari – aproape 51% dintre migranți s-au mutat în alt județ decât cel în care s-au născut sau în care obișnuiau să locuiască și doar 49% s-au mutat într-o altă localitate din același județ. Acest lucru indică faptul că migrația pe termen lung este mai intensă în zonele unde naveta este limitată de distanță, explicând astfel și colapsul demografic care se înregistrează în multe zone rurale izolate din România”, se arată în raport.
  • între anii 2001 și 2011, perioada de creștere economică rapidă a României, 65,5% dintre migranți proveneau din zone urbane – s-au mutat, în principal, din localități și orașe mai mici către orașe mari și din orașele mari spre suburbii. În zonele urbane funcționale ale orașelor Cluj-Napoca, Brașov, Timișoara și Iași, peste 75% din migranți au provenit din zone urbane.
  • în aceeași perioadă, o parte covârșitoare a migranților (66,3%) a fost reprezentată de tineri (sub 35 de ani). Orașele care s-au bucurat de cel mai mare succes în atragerea tinerilor au fost în principal centrele universitare importante din țară — Cluj-Napoca (80,1%), Iași (74,4%), Timișoara (70,2%), București (69,5%), Sibiu (68,4%), Craiova (67,6%).
  • între 2001 și 2011, 56,6% dintre persoane au migrat din motive personale, 19,4% din motive educaționale și 11,1% din motive profesionale
  • din numărul total al migranților, 42,9% sunt bărbați și 57,1% femei, acestea din urmă prezentând nu numai un grad mai mare de mobilitate, ci și o mai mare disponibilitate de a migra pe termen lung
  • majoritatea migranților către cele 40 de reședințe de județ, mai precis 34% dintre ei, au studii secundare de nivel superior (liceale și postliceale), fiind urmați de cei cu studii primare (25,9%), terțiare — universitare și postuniversitare (23%) și studii secundare de nivel inferior — gimnaziale (15,8%).


Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

 ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium) va...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar:

rrr