Evenimentul

Președintele a revocat-o pe șefa DNA

UPDATE 15.20: Prima reacție a lui Liviu Dragnea – Discuția despre suspendarea președintelui va continua Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, luni, că discuția despre… Mai mult

09.07.2018

Analiză

Repartizarea banilor de protecție socială: o evoluție. Mai puţin la familiile cu copii şi la şomeri, mai mult la pensionari

România a avut în anul 2016 venituri de protecţie socială care au însumat 116,14 miliarde lei dar cheltuielile privind protecţia socială s-au ridicat la doar… Mai mult

08.07.2018

Chestiunea

I-a venit rândul Codului Administrației: răspundere mică pentru aleșii locali, putere mai mare la înstrăinarea patrimoniului, privilegii

Camera Deputaților votează luni modificările la Codul administrativ al României, modificări care întăresc controlul politic asupra administrațiilor locale. Este de așteptat ca, în ciuda problemelor… Mai mult

08.07.2018

Evenimentul

Proiectul ”Totul într-o singură mână” continuă: Legea care aruncă Curtea de Conturi la picioarele Administrației – adoptată

Senatul a adoptat joi proiectul de modificare a Legii 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, un proiect ce conține amendamente care ar putea… Mai mult

05.07.2018

Avertisment la Parlamentul European: Investițiile Chinei în infrastructura portuară strategică din UE

de Iulian Soare , 25.3.2018

Investițiile Chinei în porturi din străinătate

Prezența maritimă a Chinei în UE a crescut în ultimul timp într-un ritm fără precedent, ca urmare a investițiilor în infrastructură portuară strategică, arată o analiză a Serviciului de Cercetare al Parlamentului European.

Raportul avertizează că experiențele din anii anteriori ale unor țări de pe alte continente ar trebui să reprezinte o lecție privind colaborarea asimetrică promovată de China.

Beijingul a lansat în 2013 inițiativa Maritime Silk Road Initiative și a reușit să facă progrese uriașe, devenind un competitor în creștere accelerată, reușind să obțină controlul pe termen lung al unor porturi din întreaga lume.

Procesul de achiziții s-a intensificat după fuzionarea, în 2016, a două mari companii de stat – China Shipping și China Ocean Shipping Company (COSCO), iar fondurile uriașe puse la bătaie au declanșat o adevărată competiție între porturile UE cu poziții geostrategice pentru atragerea investițiilor chineze.

Problema concretă și riscurile aferente

În afara principalului investitor, China Ocean Shipping Company (COSCO), pe ruta nordică (Polar Silk Road), a apărut o altă companie – China Merchants Group – care a înaintat propuneri de finanțare a Portului Klapeida (Lituania) și a mai multor porturi din Norvegia și Islanda.

Intrarea pe piața UE a companiei de stat China Communications Construction Company (CCCC) a schimbat natura competiției  din acest sector, mai arată analiza.

În 2017, CCCC a câștigat un concurs de idei pentru dezvoltarea unui perimetru din portul Hamburg, cu propunerea construirii unui nou terminal automat de containere, ceea a provocat reacția nervoasă a jucătorilor locali.

COSCO, însă, care deține pachetul majoritar la Pireus, a avut succes la Rotterdam și a reușit să mai cumpere acțiuni la porturi importante din Belgia sau Franța.

În contextul investițiilor ce urmăresc stabilirea unor conexiuni intermodale dintre porturile UE și rețeaua de cale ferată de pe traseul Silk Road Economic Belt (SREB), există riscul ca Beijingul să retraseze alte rute comerciale, în folosul său, ce ar putea afecta rutele clasice, avertizează raportul.

Analiza oferă și un exemplu – după ce COSCO s-a concentrat pe portul Piraeus, ca poartă maritimă principală pentru a pătrunde pe piața din Europa Centrală și de Est, compania a vândut acțiunile pe care le deținea în portul Napoli, în 2016.

Efectul a fost scăderea drastică a tranzitului de containere în portul italian.

Portul Constanța – vizitat de un reprezentant al COSCO

În 2014, fostul premier Victor Ponta, un promotor al relațiilor cu China și al colaborării cu aceasta în domeniul infrastructurii, declara că Portul Constanța are nevoie de o strategie de dezvoltare printr-un parteneriat cu un mare port din China sau din alt stat asiatic, dar şi cu porturi vestice.

De la acest stadiu, lucrurile n-au mai evoluat, la fel ca și alte proiecte de investiții în care se dorea implicarea Chinei.

Asta până anul trecut: când directorul portului Constanţa şi cel al portului Ningbo-Zhoushan (unul dintre cele maia mari porturi din lume) au semnat un acord prin care colaborarea va începe cu schimbul de informații despre fluxurile de mărfuri pe relaţia Asia-Europa şi invers.

“Prezentul protocol confirmă faptul că noi căutăm noi oportunităţi şi parteneri de afaceri pentru dezvoltarea infrastucturii portuare şi că ne gândim la soluţii pentru a dezvolta noi relaţii comerciale cu partenerii chinezi”, declara în august 2017 directorul general al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime (CNAPM) Constanţa, Dan Nicolae Tivilichi.

Ulterior, în octombrie, a avut loc Forumul de cooperare economică în industrie şi logistică China (Ningbo) – România, la care au participat și 51 de oameni de afaceri chinezi, reprezentând 39 de firme chineze.

Printre participanții din Ningbo s-a numărat și un reprezentant de vârf al COSCO, cea mai activă companie din operațiunea Maritime Silk Road.

”Metoda chinezească” și harta aferentă

Maritime Silk Road face parte din cel mai mare program dezvoltat în lume, estimat la 4.000 – 8.000 de miliarde de dolari – One Belt, One Road (OBOR), care va lega China de restul Asiei, de Africa și Europa. Conține toate tipurile de infrastructură – aeroporturi, porturi, cale ferată, conduce de petrol sau gaze etc:

Sursa: visualcapitalist.com

Analiza realizată pentru PE atrage atenția asupra unei modalități folosite de chinezi pentru a ajunge să preia controlul unor porturi din Asia, Africa etc. – după ce se oferă să investească, atunci când datoriile cresc, se ajunge la transformarea datoriilor în acțiuni.

Exemplu – Datoria Sri Lanka a urcat la 1,5 miliarde dolari, în 2010, când portul Hambantota a fost finalizat. Suma s-a adăugat celor corespunzătoare altor datorii, pentru alte proiecte de infrastructură dezvoltate cu China.

În 2017, în cadrul unui proces de convertre a datoriei în acțiuni, portul a fost dat în folosința chinezilor pentru 99 de ani.

Un alt proiect, China-Pakistan Economic Corridor, dezvoltat cu banii unor bănci chineze, cu o dobândă de 13%, a dus la datorii uriașe și astfel s-a ajuns la un acord pentru operarea timp de 40 de ani a portului Gwadar.

Dacă Pakistanul intră în default, China va putea prelua numeroase obiective, de la mine de cărbune, la conducte de petrol.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.3.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

CCR declară neconstituționale modificările la Statutul aleșilor locali

Vladimir Ionescu

Cu unanimitate de voturi, CCR a decis marți că dispoziţiile Legii pentru modificarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali sunt neconstituționale. Sesizarea a fost formulată… Mai mult

Stiri

Garanţia pentru ambalajele reutilizabile: 0,5 lei/ambalaj, după data de 31 martie 2019

Razvan Diaconu

Guvernul a adoptat, marţi, o ordonanţă de urgenţă pentru gestionarea deşeurilor provenite din ambalaje. “Este un act normativ în concordanţă (…) cu reglementările europene în… Mai mult

Stiri

Plafonul pensiilor care beneficiază de compensarea de 90% la medicamente a crescut la 990 lei

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat un act normativ prin care a urcat la 990 de lei plafonul pensiilor pentru care se acordă o compensare de 90% la… Mai mult

Stiri

Premierul se întâlnește miercuri cu preşedintele Iohannis. O nouă şedinţă de Guvern va avea loc joi

Razvan Diaconu

Premierul Viorica Dăncilă se va întâni miercuri cu preşedintele Klaus Iohannis, a confirmat purtătorul de cuvânt al Guvernului la finalul şedinţei de marți a Executivului.… Mai mult

Stiri

Titularizare / Mai mult de jumătate dintre profesorii-candidați au obținut note sub pragul minim necesar

Mariana Bechir

Doar 47,40% dintre profesorii care au participat la concurs au obținut la proba scrisă note peste 7, pragul minim necesar pentru a putea spera la… Mai mult

Europa

Acord economic și comercial istoric între UE şi Japonia. Tarifele auto vor fi eliminate

Adrian N Ionescu

Liderii Uniunii Europene au semnat marți, cu Japonia, cel mai mare acord economic negociat de blocul comunitar. Se crează astfel o zonă de comerț deschis pentru… Mai mult

Europa

Cu ce se întoarce Vladimir Putin la Moscova după întâlnirea cu Donald Trump

Victor Bratu

Un val de critici se revarsă la adresa lui Donald Trump după întâlnirea președintelui american cu omologul său rus, Vladimir Putin, de luni, de la… Mai mult