La obiect

Modificări la schemele de ajutor de stat pentru companii: guvernul relaxează condițiile pentru a lărgi baza de aplicabilitate

Ministerul Finanțelor Publice modifică schemele de ajutor de stat 807/2014 și 332/2014, în urma consultării cu mediul privat, reiese dintr-un proiect de hotărâre publicat miercuri.… Mai mult

11.09.2019

Chestiunea

Cum faci să crești salariile în an electoral: ghidul polonez

Polonia e în plină campanie electorală, iar guvernul polonez se pregătește pentru o schimbare de paradigmă, premierul Meteusz Morawiecki anunțând ”sfârșitul erei forței de muncă… Mai mult

11.09.2019

La obiect

Optimizare fiscală mondială: Luxemburg și Olanda se află pe traseele a 7 trilioane de dolari de false investiții străine directe – studiu FMI

Falsele investiții străine directe (ISD) din lume se ridică la circa 15 trilioane de dolari, iar dintre acestea aproape jumătate doar trec, de fapt, prin… Mai mult

11.09.2019

Evenimentul

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi.… Mai mult

10.09.2019

Cronicile

Avertisment la Parlamentul European: Investițiile Chinei în infrastructura portuară strategică din UE

de Iulian Soare , 25.3.2018

Investițiile Chinei în porturi din străinătate

Prezența maritimă a Chinei în UE a crescut în ultimul timp într-un ritm fără precedent, ca urmare a investițiilor în infrastructură portuară strategică, arată o analiză a Serviciului de Cercetare al Parlamentului European.

Raportul avertizează că experiențele din anii anteriori ale unor țări de pe alte continente ar trebui să reprezinte o lecție privind colaborarea asimetrică promovată de China.

Beijingul a lansat în 2013 inițiativa Maritime Silk Road Initiative și a reușit să facă progrese uriașe, devenind un competitor în creștere accelerată, reușind să obțină controlul pe termen lung al unor porturi din întreaga lume.

Procesul de achiziții s-a intensificat după fuzionarea, în 2016, a două mari companii de stat – China Shipping și China Ocean Shipping Company (COSCO), iar fondurile uriașe puse la bătaie au declanșat o adevărată competiție între porturile UE cu poziții geostrategice pentru atragerea investițiilor chineze.

Problema concretă și riscurile aferente

În afara principalului investitor, China Ocean Shipping Company (COSCO), pe ruta nordică (Polar Silk Road), a apărut o altă companie – China Merchants Group – care a înaintat propuneri de finanțare a Portului Klapeida (Lituania) și a mai multor porturi din Norvegia și Islanda.

Intrarea pe piața UE a companiei de stat China Communications Construction Company (CCCC) a schimbat natura competiției  din acest sector, mai arată analiza.

În 2017, CCCC a câștigat un concurs de idei pentru dezvoltarea unui perimetru din portul Hamburg, cu propunerea construirii unui nou terminal automat de containere, ceea a provocat reacția nervoasă a jucătorilor locali.

COSCO, însă, care deține pachetul majoritar la Pireus, a avut succes la Rotterdam și a reușit să mai cumpere acțiuni la porturi importante din Belgia sau Franța.

În contextul investițiilor ce urmăresc stabilirea unor conexiuni intermodale dintre porturile UE și rețeaua de cale ferată de pe traseul Silk Road Economic Belt (SREB), există riscul ca Beijingul să retraseze alte rute comerciale, în folosul său, ce ar putea afecta rutele clasice, avertizează raportul.

Analiza oferă și un exemplu – după ce COSCO s-a concentrat pe portul Piraeus, ca poartă maritimă principală pentru a pătrunde pe piața din Europa Centrală și de Est, compania a vândut acțiunile pe care le deținea în portul Napoli, în 2016.

Efectul a fost scăderea drastică a tranzitului de containere în portul italian.

Portul Constanța – vizitat de un reprezentant al COSCO

În 2014, fostul premier Victor Ponta, un promotor al relațiilor cu China și al colaborării cu aceasta în domeniul infrastructurii, declara că Portul Constanța are nevoie de o strategie de dezvoltare printr-un parteneriat cu un mare port din China sau din alt stat asiatic, dar şi cu porturi vestice.

De la acest stadiu, lucrurile n-au mai evoluat, la fel ca și alte proiecte de investiții în care se dorea implicarea Chinei.

Asta până anul trecut: când directorul portului Constanţa şi cel al portului Ningbo-Zhoushan (unul dintre cele maia mari porturi din lume) au semnat un acord prin care colaborarea va începe cu schimbul de informații despre fluxurile de mărfuri pe relaţia Asia-Europa şi invers.

“Prezentul protocol confirmă faptul că noi căutăm noi oportunităţi şi parteneri de afaceri pentru dezvoltarea infrastucturii portuare şi că ne gândim la soluţii pentru a dezvolta noi relaţii comerciale cu partenerii chinezi”, declara în august 2017 directorul general al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime (CNAPM) Constanţa, Dan Nicolae Tivilichi.

Ulterior, în octombrie, a avut loc Forumul de cooperare economică în industrie şi logistică China (Ningbo) – România, la care au participat și 51 de oameni de afaceri chinezi, reprezentând 39 de firme chineze.

Printre participanții din Ningbo s-a numărat și un reprezentant de vârf al COSCO, cea mai activă companie din operațiunea Maritime Silk Road.

”Metoda chinezească” și harta aferentă

Maritime Silk Road face parte din cel mai mare program dezvoltat în lume, estimat la 4.000 – 8.000 de miliarde de dolari – One Belt, One Road (OBOR), care va lega China de restul Asiei, de Africa și Europa. Conține toate tipurile de infrastructură – aeroporturi, porturi, cale ferată, conduce de petrol sau gaze etc:

Sursa: visualcapitalist.com

Analiza realizată pentru PE atrage atenția asupra unei modalități folosite de chinezi pentru a ajunge să preia controlul unor porturi din Asia, Africa etc. – după ce se oferă să investească, atunci când datoriile cresc, se ajunge la transformarea datoriilor în acțiuni.

Exemplu – Datoria Sri Lanka a urcat la 1,5 miliarde dolari, în 2010, când portul Hambantota a fost finalizat. Suma s-a adăugat celor corespunzătoare altor datorii, pentru alte proiecte de infrastructură dezvoltate cu China.

În 2017, în cadrul unui proces de convertre a datoriei în acțiuni, portul a fost dat în folosința chinezilor pentru 99 de ani.

Un alt proiect, China-Pakistan Economic Corridor, dezvoltat cu banii unor bănci chineze, cu o dobândă de 13%, a dus la datorii uriașe și astfel s-a ajuns la un acord pentru operarea timp de 40 de ani a portului Gwadar.

Dacă Pakistanul intră în default, China va putea prelua numeroase obiective, de la mine de cărbune, la conducte de petrol.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.3.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

CRONICILE de sâmbătă dimineața

Redacţia

cursdeguvernare.ro adună, în fiecare sâmbătă dimineață, cele câteva titluri pe care le-a prezentat, de-a lungul săptămânii, din publicația (exclusiv print) CRONICILE Curs de guvernare (LINK de prezentare AICI). Articolele din CRONICI,… Mai mult

Europa

Ecuația politico-militară a Occidentului mai câștigă niște necunoscute. Emanciparea strategică a aliaților SUA

Octavian Manea

Textul de mai jos este un scurt rezumat al unei analize apărute în nr. 97 al ”CRONICILOR Curs de Guvernare”, la secțiunea ”Cronicile altora ”.… Mai mult

Stiri

Petrov / Traian Băsescu a fost colaborator al Securității – verdict al Curții de Apel București

Razvan Diaconu

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au constatat, vineri, că fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, a fost colaborator al Securităţii. Decizia nu este definitivă, Traian… Mai mult

Stiri

Premierul își pregătește vizita în SUA – Proiect de modificare a Legii offshore în favoarea investitorilor

Adrian N Ionescu

Chiar înaintea plecării premierului Viorica Dăncilă în SUA, Ministerul Energiei a pus în dezbatere publică un proiect de lege care ar fi menit să facă… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis intră oficial în cursa pentru obținerea unui al doilea mandat de președinte

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis și-a depus vineri candidatura pentru al doilea mandat la Cotroceni, având 2,2 milioane de semnături de susținere. Klaus Iohannis este al patrulea… Mai mult

Stiri

Dan Barna și-a depus candidatura pentru alegerile prezidențiale

Vladimir Ionescu

Dan Barna și-a depus, vineri, la Biroul Electoral Central, candidatura pentru alegerile prezidențiale. Alianța a depus în susținerea candidaturii aproape 400.000 de semnături. Candidatul Alianței… Mai mult

Europa

Germania pregătește un summit UE – China, cu participarea liderilor UE 27

Iulian Soare

Ambasadorul Germaniei pe lângă UE, Michael Clauß, și-a informat colegii din COREPER, în marja reuniunii de joi în care s-a decis susținerea Laurei Kodruța Koveși… Mai mult