Atenţie la cursul de schimb! Influența asupra bugetului, politicii salariale și creșterii economice reale

de Marin Pana | 27.3.2017 .

Tot eşafodajul de indicatori previzionaţi de Comisia Naţională de Prognoză, aflată în subordinea Guvernului, se sprijină pe prezmuţia unei întăriri a cursului leului faţă de euro pe parcursul a patru ani, din 2017 şi până în 2020. Astfel, cursul mediu ar trebui să fie undeva în apropierea nivelurilor de 4,46 lei/euro în 2017, de 4,44 lei/euro în 2018 şi 4,42 lei/euro în 2019 şi 2020.

Din păcate, datele privind evoluţia trimestrială a cursului de schimb consemnate în ultimii ani nu sunt deloc încurajatoare în privinţa posibilităţii de a reuşi această performanţă.

Practica a arătat în 2015 şi 2016 o medie anuală a euro faţă de leu similară cu cea din primele două trimestre. În absenţa unei aprecieri semnificative a leului în trimestrul al doilea al anului, precum cea din 2014, sunt slabe şanse să încheiem anul cu cei 4,46 lei/euro prognozaţi (vezi tabelul).

Influența cursului pe PIB și impactul semnificativ asupra convergenței

Dacă, dimpotrivă, leul s-ar duce spre 4,60 lei/euro în trimestru al doilea al anului în curs (de altfel, o variaţie minoră, de numai un procent în plus faţă de situaţia actuală), atunci rezultatul PIB exprimat în moneda unică europeană pentru 2017 nu ar mai fi de 182,8 miliarde euro (vezi tabelul) ci de 178,8 miliarde euro, la un posibil curs mediu de 4,56 lei/euro.

Ideea nu este de a vă alarma inutil, de altfel, asemenea variaţii de curs sunt cu totul obişnuite în ţările occidentale. În schimb, economiile lor sunt mult mai stabile, pot prelua şocuri şi au de unde să compenseze.

Pentru România, însă, un minus de circa patru miliarde de euro la un PIB relativ modest nu ar fi de joacă.

Problema e că toată strategia noastră de creştere se bazează pe un ritm al avansului economic cu mult mai mare exprimat în euro decât în termeni reali. Mai precis, se poate vedea cum în datele pe care se bazează distribuirea beneficiilor salariale, de pensii, de reduceri de taxe etc., există un plus important de trei procente în 2017 şi 2018, dacă se face conversia în euro.

Plus diminuat apoi, dar rămas destul de semnificativ în 2019 şi 2020, care ar trebui să ne ducă la un avans economic cumulat de aproape 36% pe patru ani ( esenţial pentru reducerea decalajelor faţă de Occident) şi nu de doar 24%, dacă e să facem calculul în lei, ajustat în preţurile perioadelor de bază.

Şi aşa, prevederile de creştere salarială pe perioada 2017 – 2020 sunt cu peste cinci procente mai mari faţă de avansul economic, cu o creştere cumulată de peste 40% a salariului mediu brut nemaiîntâlnită din vremea cincinalului 1975-1980 ( când fostul dictator a ţinut morţiş să majoreze salariile după cum promisese, în pofida pagubelor cutremurului din 1977, după care a fost obligat să se împrumute şi să crească preţurile).

… Și salariile

Or, deja aceste date de creştere a salariilor se arată a fi depăşite de realitatea începutului de an, chiar înainte de alte majorări anunţate şi/sau solicitate de categorii tot mai largi. Deşi media salarială prevăzută pentru 2017 era 3.131 lei brut şi 2.274 lei net, pentru prima lună a anului statistica oficială a anunţat un brut de 3.168 lei şi un net de 2.300 lei.

Dacă ar fi să luăm în serios soliditatea şi coerenţa datelor CNP, s-ar putea pune întrebarea în care dintre următoarele luni ale anului vor mai scădea salariile pentru ca media câştigurilor avută în vedere la fundamentarea bugetului pe 2017 să mai poată fi păstrată.

Și să nu uităm: marii investitori în România vin din zona Euro, îşi ţin contabilitatea la nivel de grup şi gândesc în euro. În absenţa câştigurilor de productivitate (-0,4% pe 2016 productivitatea muncii anunţată oficial la finele săptămânii trecute în buletinul statistic nr.1/2017 al BNR), nu prea ar avea de unde să dea salarii mai mari decât în lei şi nu în euro dacă vor să rămână competitivi. Cu implicaţia aferentă pentru evoluţia cursului de schimb euro/leu.

Publicat la data de 27.3.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Manual: Cum gestionezi slab cea mai bună creștere economică din UE. Execuția bugetară la 6 luni

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele semestrului I din 2017 un deficit de circa 6,3 miliarde lei, sumă echivalentă cu 0,77% din PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Producția agricolă 2016 – efectul asupra PIB = ZERO, ponderea în PIB s-a dus sub 4%

Producția agricolă a României a crescut în 2016 cu 2,5% față de anul precedent, potrivit datelor comunicate de INS. Producția vegetală, care reprezintă 63,3%...Citeste mai departe »

Marin Pana

Strategia România – UE 2020: cum evoluăm noi altfel decât media UE

Prin strategia Europa 2020 (adoptată de Consiliul European în iunie 2010) , au fost stabilite ţinte la cinci indicatori apreciaţi ca fiind semnificativi pentru...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stânga incoerentă / Inegalitatea distribuirii veniturilor compromite perspectivele României

România a aderat la Uniunea Europeană cu cea mai mare inegalitate a veniturilor populaţiei dintre statele membre şi se menţine pe locul doi, potrivit...Citeste mai departe »

Marin Pana

Calitatea locului de muncă: Țara din UE în care munca nu te scoate din sărăcie

„Dacă munceşti nu mai ai timp să faci bani” potrivit unei zicale româneşti tot mai populare, confirmată de datele publicate de Eurostat. Care ne...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Nicio majoritate nu poate face orice. Cazul Poloniei

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Persistă încă, la noi și în întreaga noastră regiune (vezi Polonia, Ungaria etc.), fiind vorba de țări care au redescoperit libertatea votului...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română