Atenţie la cursul de schimb! Influența asupra bugetului, politicii salariale și creșterii economice reale

de Marin Pana | 27.3.2017 .

Tot eşafodajul de indicatori previzionaţi de Comisia Naţională de Prognoză, aflată în subordinea Guvernului, se sprijină pe prezmuţia unei întăriri a cursului leului faţă de euro pe parcursul a patru ani, din 2017 şi până în 2020. Astfel, cursul mediu ar trebui să fie undeva în apropierea nivelurilor de 4,46 lei/euro în 2017, de 4,44 lei/euro în 2018 şi 4,42 lei/euro în 2019 şi 2020.

Din păcate, datele privind evoluţia trimestrială a cursului de schimb consemnate în ultimii ani nu sunt deloc încurajatoare în privinţa posibilităţii de a reuşi această performanţă.

Practica a arătat în 2015 şi 2016 o medie anuală a euro faţă de leu similară cu cea din primele două trimestre. În absenţa unei aprecieri semnificative a leului în trimestrul al doilea al anului, precum cea din 2014, sunt slabe şanse să încheiem anul cu cei 4,46 lei/euro prognozaţi (vezi tabelul).

Influența cursului pe PIB și impactul semnificativ asupra convergenței

Dacă, dimpotrivă, leul s-ar duce spre 4,60 lei/euro în trimestru al doilea al anului în curs (de altfel, o variaţie minoră, de numai un procent în plus faţă de situaţia actuală), atunci rezultatul PIB exprimat în moneda unică europeană pentru 2017 nu ar mai fi de 182,8 miliarde euro (vezi tabelul) ci de 178,8 miliarde euro, la un posibil curs mediu de 4,56 lei/euro.

Ideea nu este de a vă alarma inutil, de altfel, asemenea variaţii de curs sunt cu totul obişnuite în ţările occidentale. În schimb, economiile lor sunt mult mai stabile, pot prelua şocuri şi au de unde să compenseze.

Pentru România, însă, un minus de circa patru miliarde de euro la un PIB relativ modest nu ar fi de joacă.

Problema e că toată strategia noastră de creştere se bazează pe un ritm al avansului economic cu mult mai mare exprimat în euro decât în termeni reali. Mai precis, se poate vedea cum în datele pe care se bazează distribuirea beneficiilor salariale, de pensii, de reduceri de taxe etc., există un plus important de trei procente în 2017 şi 2018, dacă se face conversia în euro.

Plus diminuat apoi, dar rămas destul de semnificativ în 2019 şi 2020, care ar trebui să ne ducă la un avans economic cumulat de aproape 36% pe patru ani ( esenţial pentru reducerea decalajelor faţă de Occident) şi nu de doar 24%, dacă e să facem calculul în lei, ajustat în preţurile perioadelor de bază.

Şi aşa, prevederile de creştere salarială pe perioada 2017 – 2020 sunt cu peste cinci procente mai mari faţă de avansul economic, cu o creştere cumulată de peste 40% a salariului mediu brut nemaiîntâlnită din vremea cincinalului 1975-1980 ( când fostul dictator a ţinut morţiş să majoreze salariile după cum promisese, în pofida pagubelor cutremurului din 1977, după care a fost obligat să se împrumute şi să crească preţurile).

… Și salariile

Or, deja aceste date de creştere a salariilor se arată a fi depăşite de realitatea începutului de an, chiar înainte de alte majorări anunţate şi/sau solicitate de categorii tot mai largi. Deşi media salarială prevăzută pentru 2017 era 3.131 lei brut şi 2.274 lei net, pentru prima lună a anului statistica oficială a anunţat un brut de 3.168 lei şi un net de 2.300 lei.

Dacă ar fi să luăm în serios soliditatea şi coerenţa datelor CNP, s-ar putea pune întrebarea în care dintre următoarele luni ale anului vor mai scădea salariile pentru ca media câştigurilor avută în vedere la fundamentarea bugetului pe 2017 să mai poată fi păstrată.

Și să nu uităm: marii investitori în România vin din zona Euro, îşi ţin contabilitatea la nivel de grup şi gândesc în euro. În absenţa câştigurilor de productivitate (-0,4% pe 2016 productivitatea muncii anunţată oficial la finele săptămânii trecute în buletinul statistic nr.1/2017 al BNR), nu prea ar avea de unde să dea salarii mai mari decât în lei şi nu în euro dacă vor să rămână competitivi. Cu implicaţia aferentă pentru evoluţia cursului de schimb euro/leu.

Publicat la data de 27.3.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România – pe tobogan la venituri publice ca pondere în PIB: Cum consumi mai mult și trăiești mai prost

România s-a poziţionat în UE drept ţara cu cele mai mici venituri publice raportate la PIB iar în 2017 vom înregistra un nou record...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cea mai bizară, abruptă și mare creștere a costului muncii în UE: specificul trist al României

România s-a situat pe primul loc în UE la creşterea costului muncii în trimestrul doi 2017, la mare distanţă de următoarele state din clasament,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Prognoză caldă: creștere economică de minim 5% până în 2021, când salariul mediu ar urma să fie 700 de euro. ”Cuiele”: cursul euro și inflația

Creşterea economică a României ar urma să se păstreze mult peste pragul de 5% până în anul 2020 iar avansul în euro al PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Ratarea unei șanse istorice: execuția bugetară de la care pleacă rectificarea. Cum am blocat consolidarea

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele primelor şapte luni din 2017 un deficit de 5,14 miliarde lei, sumă echivalentă cu 0,63% din PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creșterea pe S1 și lista ei de probleme: nu puteţi produce voi pe cât de repede cheltuim noi

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 5,7% pe primul semestru din acest an față de aceeași perioadă...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Germany First”. Paradoxal, ce ar însemna un guvern Merkel IV fragil?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Când Donald Trump și-a anunțat, în discursul inaugural, Doctrina care-i poartă numele, sub semnul unui teribil de populist slogan America First, am...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română