Asociaţia Naţională a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR) susţine combaterea evaziunii fiscale, dar consideră că felul în care se desfăşoară campania anti-fraudă a ANAF va avea efecte negative asupra mediului de afaceri și asupra încasărilor la bugetul de stat, adăugând că suspendarea activității unor firme pentru nereguli în gestiunea internă este abuzivă.
”Scopul unei campanii anti-fraudă este combaterea evaziunii fiscale, crearea unui mediu sănătos de afaceri şi creşterea încasărilor la bugetul de stat, nu lichidarea unui numar cât mai mare de firme (…) Deşi susţinem combaterea evaziunii fiscale, considerăm că modul în care s-a desfăşurat campania ANAF până în prezent, prin suspendarea activităţii unor societăţi comerciale pentru nereguli în gestiunea internă sau lipsa unor elemente de birocraţie, va avea consecinţe dezastruoase asupra economiei şi asupra încasărilor la bugetul de stat, obţinându-se efectul invers celui dorit”, se arată într-un comunicat de presă al ANCMMR, citat de Mediafax.
Asociaţia consideră că legislaţia actuală – OUG nr. 91/2014, care modifică şi completează OUG nr.OUG nr. 28/1999- are ”prevederi abuzive şi necesită modificări majore”, după cum abuzive sunt şi ”sancţiunile aplicate de ANAF pentru nereguli găsite în gestiunea internă a unei societăţi, cum ar fi plusuri sau minusuri în gestiune sau lipsa unor elemente de documentaţie internă”, întrucât aceste nereguli ”nu constituie neaparat dovezi ale evaziunii fiscale”.
”Diferenţele de bani în plus sau în minus în casa de marcat, pot proveni din diverse alte surse, sau din greşeli de calcul. Desigur că aceste diferenţe pot proveni şi din evaziunea fiscală, însă acest lucru trebuie probat(… )Atâta timp cât nu influenţează baza de impozitare, neregularităţile sub forma de plusuri sau minusuri în gestiune nu reprezintă o dovadă a evaziunii, ci chestiuni legate de gestiunea şi disciplina economică a fiecărui agent economic în parte”, remarcă ANCMMR.
Asociaţia arată că ANAF ar trebui să ”sancţioneze nereguli legate de fiscalitate, nu de disciplină financiară”,o instituţie cu atribuţii de sancţionare a disciplinei financiare fiind ”similară cu cea a miliţiei economice, din perioada comunistă, cu deosebirea că sancţionează firme private, nu de stat”.
”Atragem atenţia asupra faptului că suspendarea activităţii unui agent economic pentru o perioadă cuprinsă între o lună şi trei luni are consecinţe deosebit de grave, şi nu în puţine cazuri duce la închiderea definitivă a unităţii, rezultând în încasări reduse pentru buget şi pierderea de locuri de muncă, precum şi la descurajarea persoanelor care şi-ar dori să deschidă o afacere nouă”, remarcă asociaţia.
ANCMMR propune ca ”suspendarea activităţii agentilor economici să se facă numai în cazuri grave, cum ar fi unităţile care pun în pericol sănătatea publică” şi ca ”amenzile date pentru evaziune fiscală să fie proporţionale cu fapta şi stabilite la un nivel optim, astfel încât să descurajeze evaziunea, dar să nu ducă la falimentul firmelor”.
”Recomandăm ca la redactarea noilor reglementări, să fie consultaţi oameni din mediul privat, reprezentanţi atât ai IMM-urilor cât şi ai companiilor mari, care cunosc cu exactitate problemele practice cu care se confruntă o companie din domeniul privat, şi care, prin experienţa lor practică, sunt în măsură să ajute la redactarea unei legislaţii rezonabile”, se mai spune în comunicat.
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) i-a prezentat premierului Victor Ponta o situaţie în care este arătat că pentru 232 de firme a fost suspendată activitatea, din aproximativ un milion de societăţi.
Victor Ponta a anunţat, marţi, că activitatea unei firme va fi suspendată de ANAF doar dacă diferenţa de bani găsită în plus sau minus va fi de 300 lei sau 500 lei, iar decizia de suspendare va putea fi revocată în aceeaşi zi dacă este achitată o amendă reprezentând de 10 ori suma constatată ca fiind neînscrisă în contabilitate.
Anunţul a fost făcut după ce, în ultimele zile, în presă au fost relatate cazuri în care inspectorii Direcţiei Antifraudă a ANAF au închis numeroase magazine şi localuri inclusiv pentru sume derizorii provenite din „bacşiş” sau sume nefacturate de 1-5 lei, patronii unităţilor acuzând inspectorii ANAF de exces de zel.
Preşedintele ANAF, Gelu Ştefan Diaconu, a fost invitat la următoarea şedinţă a Comisiei de Buget-Finanţe a Senatului pentru a explica de ce nu pune în aplicare titluri executorii de 315 milioane de euro şi „închide cofetării pentru 5 lei”.
