Chestiunea

Responsabilitatea fiscal-bugetară în epoca Marii Uniri: O filosofie și mai multe cifre

Consiliul Superior Economic al României publica, în vara anului 1939, o serie de studii realizate de referenți ai Oficiului de Studii al Consiliului – în… Mai mult

30.11.2018

La obiect

PIB-ul României şi Marea Unire

În urma Marii Uniri din 1918, Produsul Intern Brut al României a crescut cu aproape 63%, de la 8,83 miliarde dolari, media perioadei 1911 –… Mai mult

30.11.2018

Chestiunea

Acord spectaculos pentru asfaltatori și juriști: Guvernul modifică legislația salarială într-o industrie de miliarde. Construcțiile

  O inedită și oarecum bizară decizie a luat joi, 29 noiembrie guvernul, referitoare la maniera în care gestionează salarizarea în economie: Angajaţii din sectorul… Mai mult

29.11.2018

Analiză

Sectorul de transport – oportunitatea insuficient exploatată pentru echilibrarea contului curent

România s-a situat anul trecut pe locul 5 între statele membre UE, în ceea ce priveşte ritmul de creştere a transportului de mărfuri, potrivit datelor… Mai mult

27.11.2018

Cronicile

Agricultura României, comparații în context european. Avans în cantitate pe o structură relativ deficitară

de Marin Pana , 25.11.2018

âRomânia a ocupat anul trecut locul opt între statele membre UE ca producţie agricolă (17,5 miliarde euro sau 4% din total) şi locul al treilea la ritmul de creştere a producţiei în raport cu anul precedent (+13,2%), după Estonia (+18,2%, dar la o valoare situată sub pragul de un miliard de euro) şi imediat în spatele Irlandei (+13,2%).

De reţinut, spre deosebire de cele două state care s-au plasat înaintea nostră ca ritm de creştere, rezultatul nostru a fost cel mai bun din UE la avansul producţiei vegetale, dar s-a situat sub media Uniunii la ritmul de dezvoltare a zootehniei (+8,8% faţă de +10,3%), ceea ce ne individualizează ca profil agricol în structura de producţie.

Toate celelalte state din topul european care au obţinut ritmuri de creştere per total cu două cifre au realizat performanţe mai bune la producţia animalieră faţă de media europeană.

Ceea ce arată că suntem pe o cale bună dar în afara practicii europene de a pune accentul pe dezvoltarea zootehniei sau măcar pe o dezvoltare echilibrată în raport cu producţia vegetală ( Marea Britanie şi Danemarca).

În mod evident, avem o abordare net diferită faţă de Polonia (ţara cu nivelul de dezvoltare şi cu structura economiei cea mai apropiată de a noastră, la care ne raportăm şi ca mărime), care a avansat cu un ritm cam de două ori şi jumătate mai mare în zootehnie raportat la producţia vegetală. Şi exact pe dos faţă de Germania ( unde scorul a fost de 2,8% la 15,3%).

Cheia este valoarea adăugată mai mare pe zona de zootehnie şi posibilităţile mai bune de dezvoltare a unor afaceri conexe profitabile în sectorul industriei alimentare. De aceea, producţia vegetală românească ar fi fost bine să se regăsească mult mai clar şi în producţia animalieră decât să alimenteze la export lanţurile de producţie prin care carnea obţinută de alte ţări cu cereale româneşti este valorificată superior în supermarketuri după apare la import.

De reţinut şi faptul că producţia agricolă totală a UE, situată la 432,6 miliarde euro a fost împărţită în proporţie de 56% ( sau 244,1 miliarde euro) ca şi consum intermediar, în timp ce numai 44% ( sau 188,5 miliarde euro) au mai rămas pe post de valoare adăugată brută.

Combinaţia UE dintre creşterea rezultatului total de 6,2% şi de numai 1,8% la consumul intermediar a dus la un avans de 12,4% al valorii adăugate brute. Ceea ce ar trebui să ne dea de gândit la nivel naţional, deoarece e bună şi creşterea producţiei în general, dar ceea ce se vede până la urmă în PIB este valoarea adăugată brută.

Din calculele făcute pe baza datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale transmise la Comisia Europeană, consumul intermediar, deşi în curs de îmbunătăţire anul trecut (de la circa 58% în 2015 şi 2016 la 57% în 2017), a rămas peste proporţia medie consemnată la nivelul UE, ceea ce a limitat creşterea rezultatului la 7,5%, adică sub media europeană de 12,4% amintită mai sus, deşi am fost în topul creşterilor de producţie.

Sunt aspecte ceva mai tehnice dar care au consecinţe în privinţa creşterii uşoare anul trecut ( dar continue, cu aproape triplare faţă de 2014) a deficitului din comerţul cu produse agricole în raport cu ţările UE şi reducerea (deşi marginală) a excedentului în raport cu ţările non-UE faţă de anul anterior. Rezultatele preliminate de MADR pe 2017 au fost de -1,87 miliarde euro ( export de 4,26 miliarde euro la import de 6,13 miliarde euro pe relaţia UE) şi +0,95 miliarde euro pe relaţia non-UE (2,17 miliarde euro export şi 1,23 miliarde euro import).

Simplificat, nu am reuşit să acoperim din excedentul pe non-UE decât jumătate din deficitul pe zona UE deoarece, deşi am evoluat relativ bine în termeni cantitativi, am avut de pierdut ca structură de dezvoltare relativ la evoluţiile din alte state UE. Asta pe fondul creşterii puterii de cumpărare şi a deteriorării de competitivitate faţă de acestea, în ceea ce se cheamă acum industrie agricolă ( ”agricultural industry” în original, în comunicatul Eurostat).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.11.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

UDMR nu susţine modificarea legislaţiei penale prin Ordonanţă de Urgenţă

Razvan Diaconu

UDMR nu susţine modificarea legislaţiei penale prin Ordonanţă de Urgenţă, declară la RFI liderul senatorilor Uniunii, Cseke Attila (foto). Premierul Viorica Dăncilă a anunţat că… Mai mult

Stiri

24 și 31 decembrie, zile libere acordate bugetarilor de către Guvern

Vladimir Ionescu

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat joi, la începutul şedinţei de Guvern, că angajaţii din sectorul bugetar vor avea două zile libere în plus de sărbători,… Mai mult

Stiri

Titluri de stat pentru populaţie: Ministerul Finanţelor a prelungit cu o săptămână perioada de subscriere

Adrian N Ionescu

Ministerul Finanțelor Publice a prelungit cu o săptămână perioada de subscriere a titlurilor de stat în „Centenar”, cu valoarea nominală de un leu, dobândă de… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis a atacat la CCR, a doua oară în 2018, modificările la legea educației

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a atacat la Curtea Constituțională, pentru a doua oară în 2018, legea de aprobare a Ordonanței de urgență nr. 96/2016 pentru modificarea… Mai mult

Stiri

Noi completuri de 5 la Curtea Supremă. Cristina Tarcea: A început un asalt și asupra completurilor de 3 judecători

Vladimir Ionescu

O nouă tragere la sorți a completurilor de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a avut loc joi, în urma deciziei… Mai mult

Europa

S-a ”rezolvat” unul dintre dosarele președinției române a Consiliului – Nou termen de adoptare a bugetului multianual UE: ”toamna 2019”

Victor Bratu

La summit-ul Consiliului European care se organizează joi și vineri, liderii UE se vor confrunta cu ceea ce este de obicei una dintre cele mai… Mai mult

Stiri

Patronatele și sindicatele din bănci au încheiat primul contract colectiv de muncă

Vladimir Ionescu

Reprezentanţii Federației Patronale a Serviciilor Financiare din România (FinBan) și cei ai Federației Sindicatelor din Asigurări și Bănci (FSAB) au semnat primul contract colectiv de… Mai mult