La obiect

Producţia industrială – startul slab din 2019 reclamă prudenţă în distribuirea de venituri

În anul 2018, comparativ cu anul 2017, producţia industrială a fost mai mare cu 3,5% ca serie brută, potrivit datelor publicate de INS. Totodată, industria… Mai mult

14.05.2019

Analiză

Deficitul comercial se adâncește spre valorile din timpul crizei: creştere cu o treime faţă de anul trecut

Deficitul comercial la nivelul lunii martie 2019 a fost de 1.232,1 milioane euro, cu circa 16% mai mare decât în aceeaşi lună a anului precedent.… Mai mult

14.05.2019

La obiect

Semne de oboseală în industrie: Ritmul comenzilor noi – la cel mai scăzut nivel din iunie 2017

Comenzile noi în industria prelucrătoare au evoluat sub potențial pentru a treia lună consecutiv, confirmând astfel slăbiciunile sectorului, altfel spus „maturitatea ciclului investițional post-criză”, potrivit… Mai mult

13.05.2019

Chestiunea

Sistemul cu 15 ani de învățământ obligatoriu: lipsesc doar infrastructura, banii de investiții și posibilitatea de-a funcționa

Potrivit reformei elaborate de ministrul Ecaterina Andronescu, românii vor fi obligați să urmeze 15 ani în sistemul de educație, trei fiind învățământ preșcolar și ceilalți… Mai mult

13.05.2019

Cronicile

Agricultura României, comparații în context european. Avans în cantitate pe o structură relativ deficitară

de Marin Pana , 25.11.2018

âRomânia a ocupat anul trecut locul opt între statele membre UE ca producţie agricolă (17,5 miliarde euro sau 4% din total) şi locul al treilea la ritmul de creştere a producţiei în raport cu anul precedent (+13,2%), după Estonia (+18,2%, dar la o valoare situată sub pragul de un miliard de euro) şi imediat în spatele Irlandei (+13,2%).

De reţinut, spre deosebire de cele două state care s-au plasat înaintea nostră ca ritm de creştere, rezultatul nostru a fost cel mai bun din UE la avansul producţiei vegetale, dar s-a situat sub media Uniunii la ritmul de dezvoltare a zootehniei (+8,8% faţă de +10,3%), ceea ce ne individualizează ca profil agricol în structura de producţie.

Toate celelalte state din topul european care au obţinut ritmuri de creştere per total cu două cifre au realizat performanţe mai bune la producţia animalieră faţă de media europeană.

Ceea ce arată că suntem pe o cale bună dar în afara practicii europene de a pune accentul pe dezvoltarea zootehniei sau măcar pe o dezvoltare echilibrată în raport cu producţia vegetală ( Marea Britanie şi Danemarca).

În mod evident, avem o abordare net diferită faţă de Polonia (ţara cu nivelul de dezvoltare şi cu structura economiei cea mai apropiată de a noastră, la care ne raportăm şi ca mărime), care a avansat cu un ritm cam de două ori şi jumătate mai mare în zootehnie raportat la producţia vegetală. Şi exact pe dos faţă de Germania ( unde scorul a fost de 2,8% la 15,3%).

Cheia este valoarea adăugată mai mare pe zona de zootehnie şi posibilităţile mai bune de dezvoltare a unor afaceri conexe profitabile în sectorul industriei alimentare. De aceea, producţia vegetală românească ar fi fost bine să se regăsească mult mai clar şi în producţia animalieră decât să alimenteze la export lanţurile de producţie prin care carnea obţinută de alte ţări cu cereale româneşti este valorificată superior în supermarketuri după apare la import.

De reţinut şi faptul că producţia agricolă totală a UE, situată la 432,6 miliarde euro a fost împărţită în proporţie de 56% ( sau 244,1 miliarde euro) ca şi consum intermediar, în timp ce numai 44% ( sau 188,5 miliarde euro) au mai rămas pe post de valoare adăugată brută.

Combinaţia UE dintre creşterea rezultatului total de 6,2% şi de numai 1,8% la consumul intermediar a dus la un avans de 12,4% al valorii adăugate brute. Ceea ce ar trebui să ne dea de gândit la nivel naţional, deoarece e bună şi creşterea producţiei în general, dar ceea ce se vede până la urmă în PIB este valoarea adăugată brută.

Din calculele făcute pe baza datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale transmise la Comisia Europeană, consumul intermediar, deşi în curs de îmbunătăţire anul trecut (de la circa 58% în 2015 şi 2016 la 57% în 2017), a rămas peste proporţia medie consemnată la nivelul UE, ceea ce a limitat creşterea rezultatului la 7,5%, adică sub media europeană de 12,4% amintită mai sus, deşi am fost în topul creşterilor de producţie.

Sunt aspecte ceva mai tehnice dar care au consecinţe în privinţa creşterii uşoare anul trecut ( dar continue, cu aproape triplare faţă de 2014) a deficitului din comerţul cu produse agricole în raport cu ţările UE şi reducerea (deşi marginală) a excedentului în raport cu ţările non-UE faţă de anul anterior. Rezultatele preliminate de MADR pe 2017 au fost de -1,87 miliarde euro ( export de 4,26 miliarde euro la import de 6,13 miliarde euro pe relaţia UE) şi +0,95 miliarde euro pe relaţia non-UE (2,17 miliarde euro export şi 1,23 miliarde euro import).

Simplificat, nu am reuşit să acoperim din excedentul pe non-UE decât jumătate din deficitul pe zona UE deoarece, deşi am evoluat relativ bine în termeni cantitativi, am avut de pierdut ca structură de dezvoltare relativ la evoluţiile din alte state UE. Asta pe fondul creşterii puterii de cumpărare şi a deteriorării de competitivitate faţă de acestea, în ceea ce se cheamă acum industrie agricolă ( ”agricultural industry” în original, în comunicatul Eurostat).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.11.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Primele exit-poll-uri în UE la europarlamentare: Le Pen câștigă în Franța – configurația posibilă a Parlamentului European

Alexandra Pele

Prezenţa la actualele alegeri europarlamentare este estimată între 49% şi 52%, cu mult peste cea din 2014, când scrutinul s-a încheiat cu o prezenţă de… Mai mult

Stiri

Liviu Dragnea, primele declaraţii după rezultatele exit-poll: Analiza pentru candidatul PSD-ALDE la prezidenţiale cred că trebuie făcută între Gabriela Firea și Tăriceanu

Razvan Diaconu

Primarul Capital Gabriela Firea sau preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, ar trebui să fie, în opinia liderului PSD, Liviu Dragnea, cele două opţiuni pe care… Mai mult

Stiri

Referendumul pentru Justiţie – la un pas de validare

Vladimir Ionescu

Circa 41,25% dintre alegători au ales să voteze la referendumul pe justiţie, potrivit datelor preliminare ale Biroului Electoral Central (BEC). Rezultatele nu conțin și opțiunile… Mai mult

Europa

VIDEO. Incidente la Bruxelles în ziua alegerilor europarlamentare. Poliţia a intervenit cu gaze lacrimogene împotriva “Vestelor Galbene”

Vladimir Ionescu

Poliția belgiană a folosit gaze lacrimogene și bastoane pentru a reprima un protest al mișcării “Vestelor Galbene”, care s-a desfășurat duminică în zona Gare du… Mai mult

Stiri

Aproape 600 de suspiciuni privind votul multiplu au fost raportate în primele ore de la deschiderea urnelor

Vladimir Ionescu

În primele şase ore de la deschiderea urnelor, angajații MAI au primit în mod direct și au efectuat verificări cu privire la 48 de sesizări… Mai mult

Stiri

VIDEO. Cozi de mii de oameni la secţiile de votare din diaspora. MAE: Alegerile de desfăşoară normal

Razvan Diaconu

Cozi de mii de persoane s-au format la mai multe secţii de vot din străinătate. Alegerile din diaspora se desfăşoară cu mari dificultăţi, numeroase mărturii… Mai mult

Stiri

BEC respinge solicitările de prelungire a orelor de vot în străinătate. În Bucureşti s-au anunţat proteste

Vladimir Ionescu

Biroul Electoral Central a respins solicitările de prelungire a scrutinului pentru secţiile de votare din diaspora. De asemenea, surse guvernamentale au precizat pentru Hotnews că… Mai mult