La obiect

Paradoxurile salariului minim românesc în context european

Potrivit datelor prezentate de Eurostat, salariul minim brut din România a ajuns în ianuarie 2020 la suma de 466 euro, peste cele din Bulgaria (312… Mai mult

04.02.2020

La obiect

Guvernele României au redus cu 17% acumulările cetățenilor în pensiile private, prin reducerea contribuției

Din cauza nerespectării legii 411/2004, a fondurilor de pensii administrate privat, românii au acumulat, în contul lor personal de Pilon 2, sume cu 17% mai… Mai mult

03.02.2020

Chestiunea

România – cel mai ridicat risc de sărăcie pentru persoanele care lucrează

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România conduce în topul european al riscului de sărăcie pentru persoanele care lucrează, cu un procentaj calculat pentru anul 2018… Mai mult

03.02.2020

Analiză

Pilonul II: randamentele reale și riscul valutar. Măsuri de întreprins rapid

Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR) a anunțat un randament cumulat din 2008 încoace pentru sumnele intrate la pilonul II de pensii de… Mai mult

02.02.2020

Cronicile

Agricultura României, comparații în context european. Avans în cantitate pe o structură relativ deficitară

de Marin Pana , 25.11.2018

âRomânia a ocupat anul trecut locul opt între statele membre UE ca producţie agricolă (17,5 miliarde euro sau 4% din total) şi locul al treilea la ritmul de creştere a producţiei în raport cu anul precedent (+13,2%), după Estonia (+18,2%, dar la o valoare situată sub pragul de un miliard de euro) şi imediat în spatele Irlandei (+13,2%).

De reţinut, spre deosebire de cele două state care s-au plasat înaintea nostră ca ritm de creştere, rezultatul nostru a fost cel mai bun din UE la avansul producţiei vegetale, dar s-a situat sub media Uniunii la ritmul de dezvoltare a zootehniei (+8,8% faţă de +10,3%), ceea ce ne individualizează ca profil agricol în structura de producţie.

Toate celelalte state din topul european care au obţinut ritmuri de creştere per total cu două cifre au realizat performanţe mai bune la producţia animalieră faţă de media europeană.

Ceea ce arată că suntem pe o cale bună dar în afara practicii europene de a pune accentul pe dezvoltarea zootehniei sau măcar pe o dezvoltare echilibrată în raport cu producţia vegetală ( Marea Britanie şi Danemarca).

În mod evident, avem o abordare net diferită faţă de Polonia (ţara cu nivelul de dezvoltare şi cu structura economiei cea mai apropiată de a noastră, la care ne raportăm şi ca mărime), care a avansat cu un ritm cam de două ori şi jumătate mai mare în zootehnie raportat la producţia vegetală. Şi exact pe dos faţă de Germania ( unde scorul a fost de 2,8% la 15,3%).

Cheia este valoarea adăugată mai mare pe zona de zootehnie şi posibilităţile mai bune de dezvoltare a unor afaceri conexe profitabile în sectorul industriei alimentare. De aceea, producţia vegetală românească ar fi fost bine să se regăsească mult mai clar şi în producţia animalieră decât să alimenteze la export lanţurile de producţie prin care carnea obţinută de alte ţări cu cereale româneşti este valorificată superior în supermarketuri după apare la import.

De reţinut şi faptul că producţia agricolă totală a UE, situată la 432,6 miliarde euro a fost împărţită în proporţie de 56% ( sau 244,1 miliarde euro) ca şi consum intermediar, în timp ce numai 44% ( sau 188,5 miliarde euro) au mai rămas pe post de valoare adăugată brută.

Combinaţia UE dintre creşterea rezultatului total de 6,2% şi de numai 1,8% la consumul intermediar a dus la un avans de 12,4% al valorii adăugate brute. Ceea ce ar trebui să ne dea de gândit la nivel naţional, deoarece e bună şi creşterea producţiei în general, dar ceea ce se vede până la urmă în PIB este valoarea adăugată brută.

Din calculele făcute pe baza datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale transmise la Comisia Europeană, consumul intermediar, deşi în curs de îmbunătăţire anul trecut (de la circa 58% în 2015 şi 2016 la 57% în 2017), a rămas peste proporţia medie consemnată la nivelul UE, ceea ce a limitat creşterea rezultatului la 7,5%, adică sub media europeană de 12,4% amintită mai sus, deşi am fost în topul creşterilor de producţie.

Sunt aspecte ceva mai tehnice dar care au consecinţe în privinţa creşterii uşoare anul trecut ( dar continue, cu aproape triplare faţă de 2014) a deficitului din comerţul cu produse agricole în raport cu ţările UE şi reducerea (deşi marginală) a excedentului în raport cu ţările non-UE faţă de anul anterior. Rezultatele preliminate de MADR pe 2017 au fost de -1,87 miliarde euro ( export de 4,26 miliarde euro la import de 6,13 miliarde euro pe relaţia UE) şi +0,95 miliarde euro pe relaţia non-UE (2,17 miliarde euro export şi 1,23 miliarde euro import).

Simplificat, nu am reuşit să acoperim din excedentul pe non-UE decât jumătate din deficitul pe zona UE deoarece, deşi am evoluat relativ bine în termeni cantitativi, am avut de pierdut ca structură de dezvoltare relativ la evoluţiile din alte state UE. Asta pe fondul creşterii puterii de cumpărare şi a deteriorării de competitivitate faţă de acestea, în ceea ce se cheamă acum industrie agricolă ( ”agricultural industry” în original, în comunicatul Eurostat).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.11.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Josep Borrell: UE trebuie să-și dezvolte puterea de a rezolva crizele internaționale

Iulian Soare

Statele Uniunii Europene trebuie să fie dispuse să intervină solidar în soluţionarea crizelor internaţionale sau vor risca să prelungească paralizia propriilor lor politici externe, potrivit… Mai mult

Stiri

PSD îl cheamă ”acasă” pe Victor Ponta, chiar pe scena Convenției Naționale a Pro România

Adrian N Ionescu

Președintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, Gabriela Firea și alți lideri ai fostului partid de guvernămînt s-au declarat favorabili unei alianțe cu Pro România, pe… Mai mult

Europa

Marea Britanie pregătește interzicerea importului de forță de muncă ieftină

Vladimir Ionescu

Marea Britanie va opri accesul forței de muncă ieftine și slab calificate din afara țării și va cere ca toți muncitorii străini calificați, care doresc… Mai mult

Europa

Taxarea giganților digitali: UE ar putea accepta ca țările membre să-și stabilească propriile taxe, până la un acord OECD

Iulian Soare

UE este pe cale să accepte ca țările membre să stabilească sisteme proprii de taxare a serviciilor giganților digitali, dacă nu se va ajunge la… Mai mult

Stiri

Raport Ministerul Muncii: Necesar de încă 3 milioane de salariați până în 2025

Vladimir Ionescu

Prognoza cererii de forţă de muncă în anul 2025 faţă de anul 2017 arată România va avea nevoie de circa 3 milioane de angajaţi în… Mai mult

Stiri

Avocatul Poporului atacă la CCR ordonanţa modificărilor din Sănătate

Vladimir Ionescu

Avocatul Poporului, Renate Weber (foto), a anunţat că va ataca la Curtea Constituțională OUG de modificare a legii privind reforma în sănătate, care permite accesul… Mai mult

Stiri

Emmanuel Macron – de acord cu negocierile de aderare la UE ale țărilor din Balcani: „Dar va funcționa UE cu 33 de membri, dacă nu reușește acum cu 27?”

Adrian N Ionescu

Președintele Franței, Emmanuel Macron, s-a declarat de acord să se înceapă negocierile de aderare la Uniunea Europeană cu Macedonia de Nord și Albania, dacă în… Mai mult