Afganistanul a vândut 150.000 de tone (1,1 milioane de barili) de țiței din primetrul Amu Darya pentru peste 80 de milioane de dolari în ultimele 10 zile, investițiile Beijingului în exploatările petroliere începând să dea roade, scrie
Duminică, Humayun Afghan, purtătorul de cuvânt al Ministerului Minelor și Petrolului al talibanilor, a declarat că grupul a vândut 130.000 de tone de țiței pentru 71,6 milioane de dolari înainte de a scoate cu succes pe piață alte 20.000 de tone (146.000 de barili) de țiței în valoare de 10,5 milioane de dolari. Aceste vânzări marchează o inversare a balanței pentru una dintre cele mai volatile regiuni din Orientul Mijlociu, Afganistan importând anterior circa 50.000 de barili de petrol pe care îi consumă zilnic din țări vecine precum Iran și Uzbekistan.
Investiții chineze de 150 mil dolari pentru exploatarea petrolului în Afganistan
Totul a început în urmă cu un an, când compania chineză Xinjiang Central Asia Petroleum and Gas Co, sau CAPEIC, a semnat un contract pe 25 de ani cu autoritățile talibane din Afganistan. Contractul impune CAPEIC să investească 150 de milioane de dolari în primul an și în total 540 de milioane de dolari până în 2026. Până acum, investiția CAPEIC de 49 de milioane de dolari în Afganistan a contribuit la creșterea producției zilnice de țiței a țării la peste 1.100 de tone pe zi (8.000 de barili), un volum care ar putea crește semnificativ dacă firma chineză își va respecta contractul. Potrivit unui înalt oficial taliban, CAPEIC nu a îndeplinit obiectivul său de investiții din cauza estimărilor inexacte ale costurilor materialelor și a forței de muncă, împreună cu o întârziere de trei luni în aprobarea planului său financiar de către autoritățile afgane.
„Investițiile se vor suma așa cum prevede contractul”, a declarat oficialul taliban pentru VOA, sub condiția anonimatului, adăugând că trezoreria talibanilor a câștigat aproximativ 26 de milioane de dolari anul trecut din acest proiect.
Producția de petrol va crește la 15.000 barili pe zi
Întinzându-se în Afganistan și Tadjikistan, bazinul Amu Darya este estimat la 962 de milioane de barili de țiței și 1.500 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, conform unei evaluări din 2011 a U.S. Geological Survey. Pentru a valorifica acest potențial, CAPEIC intenționează să foreze 22 de puțuri suplimentare în 2024, cu scopul de a crește producția zilnică la peste 2.000 de tone, aproximativ 15.000 de barili pe zi.
Beijingul s-a instalat la Kabul încă de când Statele Unite s-au retras din Afganistan în 2021, după o prezență de 20 de ani. Diplomații chinezi s-au întâlnit cu omologii lor afgani aproape săptămânal de la înființarea unui guvern taliban la Kabul, analiștii occidentali făcând aluzie la un fel de „cooperare” emergentă. În ianuarie, președintele chinez Xi Jinping a primit acreditările diplomatice ale ambasadorului talibanilor la Beijing. Mișcarea i-a derutat deopotrivă pe inamic și pe prieten, deoarece nicio țară nu și-a declarat oficial recunoașterea guvernului taliban. Cu toate acestea, nu este clar dacă acțiunea Beijingului constituie o recunoaștere diplomatică.
„Deși atracția resurselor miniere și energetice [Afghanistanului] este puternică, există o atenție considerabilă a Chinei cu privire la situația securității interne, la fiabilitatea asigurărilor talibanilor cu privire la investițiile străine și la infrastructura slabă a Afganistanului”, a spus Andrew Scobell pentru VOA, cercetător la Institutul Păcii al Statelor Unite.
Influența Chinei crește în Asia
Între timp, alți analiști geopolitici au emis ipoteza că principala motivație a Beijingului în relațiile sale cu Afganistanul este diminuarea riscurilor pe fondul unui potențial vid de securitate, un motiv viabil având în vedere că cele două țări împart o graniță comună de 92 de kilometri. Anul trecut, Beijingul și Islamabad au convenit să includă Afganistanul în Coridorul Economic China-Pakistan. CPEC oferă un plan pentru cooperarea civilo-militară care urmărește îmbunătățirea conectivității participanților.
Nu există nicio îndoială că China vrea să își exercite puterea asupra Asiei Centrale din mai multe motive. În primul rând, regiunea este o componentă de bază a Inițiativei Belt and Road, o strategie globală de dezvoltare a infrastructurii adoptată de guvernul chinez în 2013 care presupune investiții în peste 150 de țări și organizații internaționale. În al doilea rând, la nivel regional, Beijingul ar dori ca Kabul să-l considere un aliat strategic în fața puterilor concurente precum Rusia și India, ambele având o oarecare influență asupra Afganistanului.
Îngrijorările SUA privind intențiile Chinei
La rândul său, guvernul SUA sunt îngrijorate de posibilitatea ca China să preia controlul asupra bazei aeriene Bagram din nordul Kabulului, pe care armata americană l-a folosit ca bază principală pe tot parcursul războiului afgan.
„Nu vedem Afganistanul ca un loc în care trebuie să concuram cu chinezii și rușii”, a declarat Thomas West, reprezentantul special al SUA pentru Afganistan.
Statele Unite și China au adoptat abordări diplomatice foarte diferite față de Afganistan. În timp ce Beijingul a ales calea de cooperare pentru investiții/securitate, SUA rămâne principalul donator umanitar al Afganistanului, oferind asistență umanitară de peste 2 miliarde de dolari de la preluarea puterii de către talibani.
***
