Un număr record de 23 de țări NATO (din 32 de membri ai Alianței) vor atinge în 2024 ținta de 2% de cheltuieli pentru apărare, potrivit celor mai recente statistici NATO publicate luni seara.
România se află în grupul celor 23, cu cheltuieli estimate la 2,2% din PIB, dar aproape jumătate din acești bani (43,3%, mai exact) se duc pe cheltuieli de personal.
În martie 2022, CSAT a decis ca alocările pentru Apărare să crească, de la 2 la 2,5%.
Estimările privind cheltuielile de apărare în 2024 în toate cele 32 state membre NATO i-au fost prezentate luni președintelui Joe Biden de Jens Stoltenberg.
Secretarul general al Alianței s-a aflat luni la Washington pentru pregătirea summit-ului NATO de luna viitoare.
Cum își gestionează România cei 2,2% din PIB pentru Apărare
Previziunile NATO arată că România va cheltui în 2024 cam 2,2% din PIB pentru Apărare. Principalele categorii de cheltuieli (ca procent din cheltuielile totale de apărare) sunt:
- 43,3% cheltuieli de personal
- 15% operațiuni, întreținere echipamente și alte cheltuieli
- 10,9% cheltuieli cu infrastructura
- 30,8% echipamente majore, inclusiv cheltuieli de cercetare/dezvoltare
În graficul de mai jos se observă modul în care fiecare dintre aliați își administrează cheltuielile de apărare.
Din punct de vedere al cheltuielilor de personal, zece alte state membre NATO au cheltuieli mai mari decât România.
Cel mai mare procent al cheltuielilor de personal este înregistrat de Portugalia, cu 58,6 % din suma alocată Apărării. Cel mai puțin cheltuiește Suedia cu personalul – 15,8% din suma alocată Apărării.
În ceea ce privește echipamentele si cheltuielile de cercetare-dezvoltare, se observă că țările nordice și Germania sunt aproape de – firește – procentele alocate de SUA.
Alocările în toate statele membre: Polonia conduce detașat: 4,12% din PIB
„În toată Europa și America, aliații NATO își măresc, în acest an, cheltuielile pentru apărare cu 18%”, a anunțat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Casa Albă, alături de președintele american Joe Biden. „Aceasta este cea mai mare creștere din ultimele decenii”.
Faptul că 23 de țări îndeplinesc obiectivul – care a fost stabilit în urmă cu 10 ani (după anexarea Crimeii de către Rusia) – ”demonstrează că aliații își intensifică cu adevărat partea lor de responsabilitate în a ne protej toți, în alianța NATO”, spune Jens Stoltenberg.
NATO dorește să evidențieze cheltuielile de apărare ca răspuns pentru criticii americani, în special din partea Partidului Republican, care cer o împărțire ”mai echitabilă” a sarcinilor între cele două maluri ale Atlanticului.
Polonia se află în fruntea topului cu 4,12 % din PIB alocați Apărării, urmată de Estonia (3,43 la sută), SUA (3,38 la sută), Letonia (3,15 la sută) și Grecia (3,08 la sută).
Canada, Belgia, Luxemburg, Slovenia și Spania sunt printre statele cu cele mai mici cheltuieli de apărare.
(Citiți și: ”Analiză / Forțele armate ale României în contextul agresivității Rusiei: o comparație cu alte armate europene și cu politica de recrutare de combatanți”)
***
Un răspuns
Document oficial NATO. Pe perioada 2014- 2023.
https://www.nato.int/cps/en/natohq/news_223304.htm
Descărcați tabelele și vedeți că doar in 2020 , Romania a cheltuit 2,1% PIB pentru apărare.
In 2023, un mediocru
1,6 % și din care 59,6 % au fost cheltuieli de personal .
De înțeles de ce umflarea anuală a bugetului MApN cu „credite de angajament” , e pura minciuna contabila.
Creditele ( când sunt efectiv cheltuiți banii) devin conform metodologiei Eurostat, noua datorie publică a statului.
Și cum excelam (primul loc în absolut) ca cel mai mare deficit al bugetului general consolidat în procente PIB și pe ani consecutivi , e clar de ce nu se ajunge la 2% ( sau peste) cheltuieli efective la apărare.
Oricum dormim liniștiți. „Ne apără NATO” repetat pina la vomă pe toate ecranele. In cel mai rău caz, conform declarației publice a unui fost ministru (de carton): ne vom obișnui cu rușii la Dunăre.
Cu așa politicieni, generali , nu poți avea rezultate diverse. Și nici în viitor nu vom avea. Procedura comunitară pentru deficit excesiv e in curs.