3 miliarde de euro anual – prinși între autostrăzi și pietruiri de drumuri/ Şoferii plătesc pentru șosele 20 de cenţi pe litru. Plus rovigneta. Plus plata înainte

de Victor Bratu | 28.4.2014 .

O cifră din ultima statistică INS: aproape 40% din drumurile României (33.543 de km) sunt drumuri pietruite sau din pământ.

Structura drumurilor din România este greu de explicat în condiţiile în care, anual, şoferii contibuie direct la bugetul de stat cu 2,3 miliarde de euro, bani care au ca destinaţie oficială construcţia şi întreţinerea drumurilor, la care se adaugă încă circa 600 de milioane de euro – rezultați din noua supraacciză pe combustibili. Și, poate, alte sute de milioane, fonduri europene.

Banii dați direct de șoferi pentru drumuri : 3 miliarde de euro – plata înainte

Conform structurii de preţ aprobate de guvern, de la 1ianuarie 2012, preţul la pompă al combustibilului este format astfel:

  • Preţ de producător, aproximativ 370 euro/tonă
  • Acciza, 467 euro/ tonă
  • Taxa de drum, 125 euro/ tonă
  • Taxa de solidaritate, 13 euro/ tonă

Însumate cele de mai sus rezultă 975 euro/tonă, la care se adaugă TVA 24%.

Un calcul simplu arată că statul încasează pentru un litru de combustibil de 2 ori şi jumătate mai mult decât producătorul.

Revenind la banii pe care şoferii îi plătesc direct pentru a călători pe drumurile ţării, aceştia sunt colectaţi la buget din:

  • Taxa de drum inclusă în preţul combustibilului– 125 euro/tona. La un consum anual de 5,8 milioane de tone (sursa-statistica INS), veniturile bugetare din aceasta taxă înseamnă 825 milioane euro (adică 13,4 cenţi la litru)
  • Rovigneta – fără de care nu se poate ieși din localitate (la care se adaugă, acolo unde e cazul, taxe de pod și de autostradă) etc. (considerate venituri din exploatare ale CNADNR)- 1,5 miliarde de euro (sursa buget CNADNR pe 2013, aprobat prin HG). În interiorul acestor venituri de exploatare, încasările din rovigneta sunt cifrate la 191 milioane de euro (sursa- AECOM, consultantul pentru Masterplan).

Totalul acestor taxe este de 2,3 miliarde de euro anual.

La acești bani se adaugă, de la 1 aprilie,  şi acciza suplimentară de 7 eurocenţi/litru : 600 milioane de euro (sursa Ministerul de finanţe).

Este de menționat și faptul că toate aceste plăți (taxele de drum, rovigneta, acciza suplimentară) sunt făcute în mod direct de către șoferi – la alimentarea cu combustibil, înainte de-a folosi drumurile.

Bani pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere sunt alocaţi şi de Uniunea Europeană.

Potrivit datelor Ministerului Fondurilor Europene, în perioada 2007-2013, prin Programul Operaţional Sectorial Transport (POS T) au fost absorbiţi 876 milioane de euro, adică aproape de 3 ori mai puţin decât plătesc şoferii într-un an.

Dilema kilometrilor de autostradă: câţi s-au finalizat în 2013? Posibile explicaţii

Asupra kilometrilor de autostradă finalizaţi în România în 2013 planează o nelămurire:

  • Conform statisticii INS, dată publicităţii pe 25 aprilie, lungimea autostrăzilor în anul 2013 a înregistrat o creştere cu 94 de km faţă de anul 2012.
  • Ministrul Transporturilor, Dan Şova, anunţa pe 8 aprilie, la Parlament, că anul trecut au fost finalizaţi 116 km de autostradă.
  • O altă cifră se găseşte în statisticile CNADNR, care anunţă că anul 2013 a fost unul foarte bun la acest capitol, fiind „deschişi circulaţiei 108 km”.

Experienţa ultimilor ani arată că ritmul în care sunt finalizate lucrările la autostrăzi este influenţat de câţiva factori:

  • Calitatea analizelor efectuate înainte de demararea lucrărilor. Studiu de caz- tronsonul de autostradă Deva-Lugoj, care trebuie deviat în zona comunei Brănişca din cauză că traseul se suprapune cu un cimitir despre care autorităţile afirmă că funcţionează ilegal.
  • Calitatea contractelor încheiate. Studiu de caz- Bechtel, unde s-a reziliat contractul atribuit firmei americane. Acest contract, conform ministrului Dan Şova, este şi la această dată de negăsit.
  • Proceduri greoaie. Studiu de caz- autostrada Timişoara Lugoj. Licitaţia a fost lansată în aprilie 2012, ofertele au fost analizate vreme de 9 luni, contestaţiile au fost soluţionate în alte 10 luni, contractul fiind semnat în octombrie 2013.
  • Deficienţe în prioritizare. Studiu de caz- tronsonul Gilău-Nădăşelu al autostrăzii Cluj-Napoca- Tg.Mureş. Licitaţie lansată în ianuarie 2012, contractul semnat în aprilie 2013 iar după mai mult de jumătate de an CNADNR a anunţat că lucrările se suspendă din lipsă de finanţare.
  • Calitatea constructorilor selectaţi. Studiu de caz- Romstrade, care a câştigat lucrările la un lot al autostrăzii Nădlac-Arad. Contractul a fost reziliat după ce DNA a descoperit că patronul societăţii a deturnat o parte din banii alocaţi.

Suplimentar, la acest ultim punct şi câteva date extrase dintr-un raport al Curţii de Conturi din 2013: La auditul suplimentar pentru cheltuielile declarate către Comisia Europeană în 2011, Curtea de Conturi a verificat 13 proceduri, la 12 dintre ele constatând deficienţe.

Pentru abateri au fost aplicate corecţii financiare totale de peste 15 milioane de euro. Cea mai mare corecţie financiară, de 14.187 mii de euro, a fost decisă de Curtea de Conturi în cazul contractului de lucrări pentru reabilitarea DN6, Alexandria-Craiova.

Miza pietruirilor de drumuri – lucrările nu pot fi verificate

Conform statisticilor comparate ale INS, lungimea totală a drumurilor pietruite sau din pământ din România scade cu aproximativ 500 de km pe an.

  • În 2009, reţeaua naţională de drumuri însuma 81.713 km, din care 43,2% (35.300 km) erau din pământ sau pietruite.
  • În 2013, aceeaşi reţea de drumuri creştea la 84.887 km, din care 39,5% (33.543 km) sunt din pământ sau pietruite.

Păstrând acest ritm mediu anual de creştere, înseamnă că România va avea toate drumurile asfaltate peste 67 de ani, adică în 2080.

Până atunci însă, guvernele României vor mai aloca, aşa cum au făcut-o absolut toate guvernele de după 1989, bani pentru pietruiri de drumuri.

Aceste alocări se fac prin hotărâri de guvern, de cele mai multe ori din fondurile aflate la dispoziţia guvernului. De cele mai multe ori, aceste alocări se fac în funcţie de ciclul electoral.

O precizare foarte importantă- cantitatea de pietriş împrăştiat pe drum este imposibil de stabilit cu exactitate. La fel şi lucrările efectuate, majoritatea fiind clasificate drept “lucrări ascunse” după recepţia lucrării.

Neregulile la această categorie de lucrări sunt descoperite din întâmplare şi numai dacă cei care întocmesc situaţiile de lucrări sunt “neglijenţi”.

Un exemplu: în 2011, Curtea de Conturi a descoperit la o lucrare de pietruire a unui drum din judeţul Botoşani că, în acte, maşinile cu o capacitate de 30 de tone erau trecute cu încărcături de 48 de tone.

O chestiune de detaliu: întârzierile costă

La capitolul infrastructură rutieră, cu lucrări aflată în mare întârziere faţă de termenele asumate în plan european, România riscă să piardă aproape 2 miliarde de euro finanţări nerambursabile dacă nu va finaliza până în 2015 câteva proiecte derulate pe bugetul european 2007-2013.

Mai precis, lucrările nu mai pot fi decontate de la Bruxelles, contractorii urmând să fie plătiţi exclusiv din Bugetul de stat (faţă de numai 15% din valoarea proiectului- cofinanţarea).

În pericol sunt finanţările pentru aproximativ 170 de km de autostradă:

  • Lotul 2 al autostrăzii Timişoara-Lugoj
  • 3 loturi ale autostrăzii Lugoj-Deva
  • 4 loturi ale autostrăzii Sebeş-Turda

Publicat la data de 28.4.2014 .

Un raspuns

  1. Spagania
    12.5.2014, 7:16 am

    Sa vedem si noi marii antreprenori romani cum isi valorifica banii si prin construirea de autosrazi. De ce sa plateasca tot romanul niste taxe de la buget adica sa aiba salarii de mizeri care arata cat de mizerabil se traieste in prezent cam la 25% cam cat era pe vremea comunismului. Sa se puna taxe si la intrarile pe autostrazi ca-n vest, sa vedem si noi cine la mai plateste guvernantilor sederea in acele scaune minunate.Deci nu suntem de acor du cota de participare a populatie la constructia de autostrazi deoarece nu se poate controla care este licitatia corecta si valoarea incomensurabila a km-etruluide autostrada.Vrajeala cu constructia de autostrazi nu tine, nu absoarbe multa forta de munca cu dupa cum se obserba niste masinatii ale unor excroci in materie pentru novici.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Buget 2017, după ce creșterea din 2016 s-a cheltuit pe consum – caracteristici care sar în ochi: Se mizează pe o creștere de 5,2% * Bugetul Apărării coboară în loc să urce. Scădere drastică la Dezvoltare * Până și la Educație scade * Cursul de calcul – 4,46 lei/euro – să vedem ce părere are BNR în lipsa creșterii productivității

Proiectul de buget pe anul 2017 este construit pe o creştere economică de 5,2% şi de peste 5% pe întreg orizontul 2018-2020, „semnificativ mai...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Draftul horror al noii lupte anticorupție: Grațiere pentru condamnați, amnistie mascată pentru anchetați. O mică listă de beneficiari celebri

După rezolvarea creșterilor salariale și modificarea Codului Fiscal, majoritatea parlamentară a intrat în cea de-a doa săptămână de guvernare : Modificarea legislației judiciare, îndeosebi...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Program de guvernare al Cabinetului Grindeanu: măsuri sociale imediate și investiții când se poate

Coaliția PSD-ALDE a depus la Parlament un program de guvernare. Din document transpare intenția actualei puteri de a controla o bună parte din economie...Citeste mai departe »

Victor Bratu

PSD a câștigat alegerile. Vom întâlni (cel puțin) 2.204 români fericiți

Schimbarea majorității parlamentare și schimbarea guvernului, care se produc de regulă o dată la 4 ani, produc efecte majore în administrația centrală și locală,...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Cât de corectă e taxarea în Europa: Numărul înțelegerilor fiscale dintre guverne și corporații a crescut în 2 ani cu 160%. România, menționată la capitolul ”prețuri de transfer”

Numărul înțelegerilor fiscale speciale încheiate de guvernele statelor membre ale UE și companii multinaționale sunt în creștere, în special în Luxemburg și Belgia, în...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.4973 lei
4.1880 lei
5.2215 lei

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Inaugurarea erei Trump: un discurs pentru neliniștea noastră. S-ar bate oare acest președinte pentru noi?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 20 ianuarie 2017. S-a intrat oficial în era Trump, deschisă de votul americanilor din 8 noiembrie 2016 și făcută posibilă de un...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română