3 miliarde de euro anual – prinși între autostrăzi și pietruiri de drumuri/ Şoferii plătesc pentru șosele 20 de cenţi pe litru. Plus rovigneta. Plus plata înainte

de Victor Bratu | 28.4.2014 .

O cifră din ultima statistică INS: aproape 40% din drumurile României (33.543 de km) sunt drumuri pietruite sau din pământ.

Structura drumurilor din România este greu de explicat în condiţiile în care, anual, şoferii contibuie direct la bugetul de stat cu 2,3 miliarde de euro, bani care au ca destinaţie oficială construcţia şi întreţinerea drumurilor, la care se adaugă încă circa 600 de milioane de euro – rezultați din noua supraacciză pe combustibili. Și, poate, alte sute de milioane, fonduri europene.

Banii dați direct de șoferi pentru drumuri : 3 miliarde de euro – plata înainte

Conform structurii de preţ aprobate de guvern, de la 1ianuarie 2012, preţul la pompă al combustibilului este format astfel:

  • Preţ de producător, aproximativ 370 euro/tonă
  • Acciza, 467 euro/ tonă
  • Taxa de drum, 125 euro/ tonă
  • Taxa de solidaritate, 13 euro/ tonă

Însumate cele de mai sus rezultă 975 euro/tonă, la care se adaugă TVA 24%.

Un calcul simplu arată că statul încasează pentru un litru de combustibil de 2 ori şi jumătate mai mult decât producătorul.

Revenind la banii pe care şoferii îi plătesc direct pentru a călători pe drumurile ţării, aceştia sunt colectaţi la buget din:

  • Taxa de drum inclusă în preţul combustibilului– 125 euro/tona. La un consum anual de 5,8 milioane de tone (sursa-statistica INS), veniturile bugetare din aceasta taxă înseamnă 825 milioane euro (adică 13,4 cenţi la litru)
  • Rovigneta – fără de care nu se poate ieși din localitate (la care se adaugă, acolo unde e cazul, taxe de pod și de autostradă) etc. (considerate venituri din exploatare ale CNADNR)- 1,5 miliarde de euro (sursa buget CNADNR pe 2013, aprobat prin HG). În interiorul acestor venituri de exploatare, încasările din rovigneta sunt cifrate la 191 milioane de euro (sursa- AECOM, consultantul pentru Masterplan).

Totalul acestor taxe este de 2,3 miliarde de euro anual.

La acești bani se adaugă, de la 1 aprilie,  şi acciza suplimentară de 7 eurocenţi/litru : 600 milioane de euro (sursa Ministerul de finanţe).

Este de menționat și faptul că toate aceste plăți (taxele de drum, rovigneta, acciza suplimentară) sunt făcute în mod direct de către șoferi – la alimentarea cu combustibil, înainte de-a folosi drumurile.

Bani pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere sunt alocaţi şi de Uniunea Europeană.

Potrivit datelor Ministerului Fondurilor Europene, în perioada 2007-2013, prin Programul Operaţional Sectorial Transport (POS T) au fost absorbiţi 876 milioane de euro, adică aproape de 3 ori mai puţin decât plătesc şoferii într-un an.

Dilema kilometrilor de autostradă: câţi s-au finalizat în 2013? Posibile explicaţii

Asupra kilometrilor de autostradă finalizaţi în România în 2013 planează o nelămurire:

  • Conform statisticii INS, dată publicităţii pe 25 aprilie, lungimea autostrăzilor în anul 2013 a înregistrat o creştere cu 94 de km faţă de anul 2012.
  • Ministrul Transporturilor, Dan Şova, anunţa pe 8 aprilie, la Parlament, că anul trecut au fost finalizaţi 116 km de autostradă.
  • O altă cifră se găseşte în statisticile CNADNR, care anunţă că anul 2013 a fost unul foarte bun la acest capitol, fiind „deschişi circulaţiei 108 km”.

Experienţa ultimilor ani arată că ritmul în care sunt finalizate lucrările la autostrăzi este influenţat de câţiva factori:

  • Calitatea analizelor efectuate înainte de demararea lucrărilor. Studiu de caz- tronsonul de autostradă Deva-Lugoj, care trebuie deviat în zona comunei Brănişca din cauză că traseul se suprapune cu un cimitir despre care autorităţile afirmă că funcţionează ilegal.
  • Calitatea contractelor încheiate. Studiu de caz- Bechtel, unde s-a reziliat contractul atribuit firmei americane. Acest contract, conform ministrului Dan Şova, este şi la această dată de negăsit.
  • Proceduri greoaie. Studiu de caz- autostrada Timişoara Lugoj. Licitaţia a fost lansată în aprilie 2012, ofertele au fost analizate vreme de 9 luni, contestaţiile au fost soluţionate în alte 10 luni, contractul fiind semnat în octombrie 2013.
  • Deficienţe în prioritizare. Studiu de caz- tronsonul Gilău-Nădăşelu al autostrăzii Cluj-Napoca- Tg.Mureş. Licitaţie lansată în ianuarie 2012, contractul semnat în aprilie 2013 iar după mai mult de jumătate de an CNADNR a anunţat că lucrările se suspendă din lipsă de finanţare.
  • Calitatea constructorilor selectaţi. Studiu de caz- Romstrade, care a câştigat lucrările la un lot al autostrăzii Nădlac-Arad. Contractul a fost reziliat după ce DNA a descoperit că patronul societăţii a deturnat o parte din banii alocaţi.

Suplimentar, la acest ultim punct şi câteva date extrase dintr-un raport al Curţii de Conturi din 2013: La auditul suplimentar pentru cheltuielile declarate către Comisia Europeană în 2011, Curtea de Conturi a verificat 13 proceduri, la 12 dintre ele constatând deficienţe.

Pentru abateri au fost aplicate corecţii financiare totale de peste 15 milioane de euro. Cea mai mare corecţie financiară, de 14.187 mii de euro, a fost decisă de Curtea de Conturi în cazul contractului de lucrări pentru reabilitarea DN6, Alexandria-Craiova.

Miza pietruirilor de drumuri – lucrările nu pot fi verificate

Conform statisticilor comparate ale INS, lungimea totală a drumurilor pietruite sau din pământ din România scade cu aproximativ 500 de km pe an.

  • În 2009, reţeaua naţională de drumuri însuma 81.713 km, din care 43,2% (35.300 km) erau din pământ sau pietruite.
  • În 2013, aceeaşi reţea de drumuri creştea la 84.887 km, din care 39,5% (33.543 km) sunt din pământ sau pietruite.

Păstrând acest ritm mediu anual de creştere, înseamnă că România va avea toate drumurile asfaltate peste 67 de ani, adică în 2080.

Până atunci însă, guvernele României vor mai aloca, aşa cum au făcut-o absolut toate guvernele de după 1989, bani pentru pietruiri de drumuri.

Aceste alocări se fac prin hotărâri de guvern, de cele mai multe ori din fondurile aflate la dispoziţia guvernului. De cele mai multe ori, aceste alocări se fac în funcţie de ciclul electoral.

O precizare foarte importantă- cantitatea de pietriş împrăştiat pe drum este imposibil de stabilit cu exactitate. La fel şi lucrările efectuate, majoritatea fiind clasificate drept “lucrări ascunse” după recepţia lucrării.

Neregulile la această categorie de lucrări sunt descoperite din întâmplare şi numai dacă cei care întocmesc situaţiile de lucrări sunt “neglijenţi”.

Un exemplu: în 2011, Curtea de Conturi a descoperit la o lucrare de pietruire a unui drum din judeţul Botoşani că, în acte, maşinile cu o capacitate de 30 de tone erau trecute cu încărcături de 48 de tone.

O chestiune de detaliu: întârzierile costă

La capitolul infrastructură rutieră, cu lucrări aflată în mare întârziere faţă de termenele asumate în plan european, România riscă să piardă aproape 2 miliarde de euro finanţări nerambursabile dacă nu va finaliza până în 2015 câteva proiecte derulate pe bugetul european 2007-2013.

Mai precis, lucrările nu mai pot fi decontate de la Bruxelles, contractorii urmând să fie plătiţi exclusiv din Bugetul de stat (faţă de numai 15% din valoarea proiectului- cofinanţarea).

În pericol sunt finanţările pentru aproximativ 170 de km de autostradă:

  • Lotul 2 al autostrăzii Timişoara-Lugoj
  • 3 loturi ale autostrăzii Lugoj-Deva
  • 4 loturi ale autostrăzii Sebeş-Turda

Publicat la data de 28.4.2014 .

Un raspuns

  1. Spagania
    12.5.2014, 7:16 am

    Sa vedem si noi marii antreprenori romani cum isi valorifica banii si prin construirea de autosrazi. De ce sa plateasca tot romanul niste taxe de la buget adica sa aiba salarii de mizeri care arata cat de mizerabil se traieste in prezent cam la 25% cam cat era pe vremea comunismului. Sa se puna taxe si la intrarile pe autostrazi ca-n vest, sa vedem si noi cine la mai plateste guvernantilor sederea in acele scaune minunate.Deci nu suntem de acor du cota de participare a populatie la constructia de autostrazi deoarece nu se poate controla care este licitatia corecta si valoarea incomensurabila a km-etruluide autostrada.Vrajeala cu constructia de autostrazi nu tine, nu absoarbe multa forta de munca cu dupa cum se obserba niste masinatii ale unor excroci in materie pentru novici.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Drumuri care ocolesc România: Hărțile de calcul ale vitezei României în Europa cu mai multe viteze

În ciuda reacțiilor vehemente ale autorităților de la București privind Europea cu mai multe viteze, realitatea din teren (la propriu, chiar din teren) arată...Citeste mai departe »

Victor Bratu

România productivă și 8 din marile ei probleme

4 ore de discuții, 7 reprezentanți ai mediului de business, 2 analiști economici, 4 oficiali. 21 martie 2017 (Detalii – AICI_LINK) – an în...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Funcționarii publici – statut de salariați de rangul întâi: Rămân în funcții chiar dacă sunt condamnați cu suspendare, scapă de obligația transparenței, în caz că au probleme beneficiază de ”rotația cadrelor”. Șeful devine și mai șef

Modificările pe care Ministerul Dezvoltării le pregătește în statutul funcționarilor publici din România fac din acesti cetățeni adevărați favorizați ai societății. Proiectul pus în...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Statul angajator în România capitalistă: un altfel de raport asupra economiei private

Cine ține în viață economia, sistemele administrative, bugetele de toate felurile – de la cele de investiții la cele de pensii – și, în...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

România și vârful ciclului economic: Politici grele pentru o recesiune ușoară

Economiștii avertizează că România se apropie dacă nu cumva chiar a depășit deja vârful ciclului economic și că spațiul de operare prin politici anti-ciclice a...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5514 lei
4.1912 lei
5.2663 lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Andreea Paul / România și talentele: cum le atrage, cum le păstrează

Andreea Paul

A apărut recent Raportul global al competitivităţii talentelor, unde România se află pe locul 55 în lume și pe locul 32 în Europa, din 118...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Un scenariu: Statele Unite versus Coreea de Nord. Consecinţe în sistemul internaţional

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În aşteptarea Declaraţiei de la Roma, de peste câteva zile, care ne va sugera spre ce fel de Uniune Europeană ne îndreptăm,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce România e condamnată să improvizeze: România Neproductivă și delirul decidenților

Cristian Grosu

Nu e vorba de faptul că, de bine sau de rău, în fiecare seară vom avea ce arunca în oală – noi, salariați, antreprenori,...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română