Inegalitatea devastatoare a veniturilor: peste cea de la aderare și cea mai mare din Uniune. Inegalitatea în UE28

de Marin Pana | 9.1.2017 .

societateOarecum paradoxal, inegalitatea distribuției veniturilor în România s-a diminuat în perioada de criză pentru a reveni în 2015 la o valoare mai mare decât cea de la aderarea în Uniunea Europeană. Cu alte cuvinte, beneficiile reluării creșterii economice și a revenirii PIB peste nivelul din 2008 au fost adjudecate preponderent de o parte mică a populației, ceea ce explică în bună parte tensiunile sociale în creștere.

Procentajul din veniturile totale care revine părții de 20% din populație cu cele mai ridicate venituri raportat la procentajul din veniturile totale care revine părții de 20% din populație cu cele mai mici venituri (veniturile trebuie înțelese ca venit echivalent disponibil) a fost în primul an de apartenență la UE

de 8,1. Simplificat, cei mai bogați români au câștigat cam de opt ori mai mult decât cei săraci compatrioți.

Cum a evoluat raportul dintre bogați și săraci

De reținut, 2007 a fost și primul an când s-a calculat după metodologia europeană acest indicator, pentru a se asigura comparabilitatea cu alte state. Indicatorul a scăzut până la 6,1 în 2010, atunci când s-au manifestat cel mai intens efectele crizei economice, după care a revenit, din ce în ce mai repede spre niveluri mai înalte. Astfel încât, în 2015, a ajuns la 8,3, mai mult decât în 2007 și cea mai mare valoare din întreaga Uniune.

tabel1

Dacă ne poziționăm în context european, se poate observa cum lucrurile sunt și mai grave decât s-ar părea la prima vedere. În pofida raportului devastator al veniturilor, motiv clar de afectare a coeziunii sociale, România NU este țara în care cei mai bogați iau cea mai mare parte a beneficiilor ci țara în care cei mai săraci primesc cel mai puțin din rezultatele activității economice.

Lituania are un procentaj de 44,4% al părții alocate bogaților față de 42,3% în cazul nostru, valoare care este, oricum, mult peste media de 38,8% a UE. La polul opus, suntem, din păcate, lanterna roșie a UE, cu un procentaj de numai 5,1% din venituri care revin cincimii cele mai sărace din populație.

Situațiile medii și extreme în UE din perspectiva inegalității veniturilor :

tabel2

Dacă se face trimiterea la cele 57% nivel de trai în România față de media UE și se poziționează valorile menționate mai sus față de media națională, se obține o configurație socială în care o cincime dintre români, cu veniturile cele mai mari, se află la circa 120% din media UE iar o altă cincime trăiește la nivelul de aproximativ 14,5% din aceeași medie.

Cum stăm față de alte state din Uniune

Datele prezentate mai jos succint pentru câteva state, potrivit raportărilor Eurostat pentru 2007, 2010 și 2015, în ideea de a ne compara cu țările din regiune apropiate ca nivel de dezvoltare și cu marile democrații occidentale. Se vede destul de clar că ne situăm mult în afara practicii europene, fie ea centrală, fie ea de vest. În plus, stăm mai rău cu inegalitatea veniturilor și decât vecinii ceva mai săraci de la sud de Dunăre.

tabel3

Ca model de urmat am avea, precum și în alte cazuri legate de economie, tot modelul polonez. Model care a evoluat independent de criză și s-a ajustat sistematic spre practica din Germania, unde aproape și ajuns anul trecut. Pe filieră latină, însă, noi semănăm mai mult cu Spania sau Italia (desigur pe alte paliere de redistribuire a rezultatelor economice, în pofida trecutului socialist la noi și capitalist la ei), țări în care inegalitățile au sporit în ultimii ani.

Cât despre moderația și constanța ceho-slovacă, este foarte greu de presupus că am putea ajunge vreodată la asemnea valori ale raportului de venituri între cetățenii cei mai bogați și cei mai nevoiași. De altfel, doar un fel de a spune, din perspectiva românească, în care, dacă facem abstracție de regiunea București-Ilfov, celelalte regiuni au oameni cam la fel de bogați precum cei mai săraci 20% dintre cehi.

Paradoxul: Inegalitatea a scăzut în timpul guvernărilor de dreapta și a crescut sub cele de stânga

Șansele de europenizare a redistribuirii rezultatelor economice sunt minime deoarece nici din perspectivă politică nu se întrevede nici o corelare cu ideologia promovată în teorie. La noi, pe parcursul celor zece ani de apartenență la UE, (din varii motive) inegalitatea a scăzut pe timpul guvernărilor așa-zise de dreapta și a crescut înapoi exact în perioada cu guvernare declarată a fi de stânga.

Problema este că până să ajungem cu convergența nivelului de trai la 60% sau la 75% din media UE, trebuie să facem cumva să nu mai avem devastatorul raport între cei mai bogați și cei mai săraci la un nivel aproape dublu față de bunele practici europene. Inclusiv pentru adoptarea euro, deoarece nu putem intra în Eurozonă cu un asemenea decalaj de nivel de trai între cetățeni de tip sud-american.

Publicat la data de 9.1.2017 .

Un raspuns

  1. Klopo_Tare
    11.1.2017, 3:40 pm

    Aparentul paradox al scăderii inegalității la guvernările de dreapta: creează un climat economic care stimulează munca, rezultatul este diminuarea inegalităților. Vine stânga, cheltuiește pe ajutoare economice pentru amărâți, aceștia se mulțumesc cu ele și cei care lucrează câștigă mai mult decât asistații sociali. Q.E.D.!

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Economia României, pe locul 17 în UE. La un pas de mijlocul clasamentului, după un avans de peste 6% al PIB exprimat în euro

Economia României figurează pe locul 17 la nivelul Uniunii Europene, depășind de puțin pragul de 1% din economia UE, potrivit datelor publicate de Eurostat...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cât de prost e distribuit costul salarial în România – țara cu cea mai mare creștere a costurilor cu munca în 2016

România conduce detașat în topul creșterii costurilor cu forța de muncă la nivelul statelor UE, potrivit datelor pentru 2016 publicate de Eurostat. Cu o...Citeste mai departe »

Marin Pana

O analiză chiar de la bază: Activele şi pasivele gospodăriilor româneşti, în context european

România ocupă ultimul loc între statele atât în ceea ce priveşte activele cât şi pasivele gospodăriilor populaţiei raportate la PIB, potrivit celor mai recente...Citeste mai departe »

Marin Pana

4 din cele 8 regiuni ale României – încadrate în baremul european de sărăcie. Bucureştiul figurează peste Madrid şi Berlin

Numărul regiunilor de dezvoltare cu care România intră în topul 20 al celor mai sărace zone din Uniunea Europeană a rămas la patru anul...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stat tot mai slab, cu obligații tot mai mari: Microexcedentul bugetar de moment explicat pe scurt

Bugetul general consolidat a încheiat primele două luni din anul 2017 cu un microexcedent de 0,05% din PIB-ul estimat pentru anul în curs, conform...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5333 lei
4.1453 lei
5.3604 lei

OPINII & EDITORIAL

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Macron va fi Preşedintele Franţei, dar transformarea politicii în Europa continuă

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În absenţa unei „lebede negre” în următoarele două săptămâni, candidatul pro-european de centru, Emmanuel Macron, va fi ales pe 7 mai Preşedintele...Citeste mai departe »

Care e treaba cu disputa privind banii din pilonul II

Marin Pana

Aproape 7 milioane de români au acumulat până acum circa 7 miliarde de lei în cadrul aşa-numitului pilon II al sistemului de pensii, respectiv...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Cele două Turcii vor intra într-o lungă perioadă conflictuală. Dar este ceva și mai grav

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Rezultatul în sine al referendumului din Turcia nu este surprinzător. Eu m-aș fi așteptat la o diferență chiar mai mare decât 51,4%...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Zona euro – iluzii europene, iluzii românești

Radu Crăciun

Privind in trecut, inca refuz sa cred ca un proiect de complexitatea zonei euro a fost demarat ca un proiect politic. Adica, un proiect...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Start-up nation: un mare viciu de construcție

Andreea Paul

Cel mai mare viciu de construcție al programului START-UP NATION este acordarea fondurilor de la stat antreprenorilor debutanți în proporție de 100%, fără contribuții...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problema (mare, foarte mare) a Serviciilor secrete: Rezolvați-o odată!

Cristian Grosu

Problema Serviciilor secrete în România Nu ține doar de drepturile omului – așa cum știm/credem că se petrece în democrațiile consolidate, ci e una...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Trump-Merkel: O întâlnire transatlantică ratată şi o ridicolă „factură” a unei „datorii” care schimbă paradigma de securitate a Europei

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Zilele trecute, întâlnirea şefilor executivelor din cele mai importante două puteri ale lumii occidentale, Statele Unite şi Germania, ne-a lăsat un gust...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română