Inegalitatea devastatoare a veniturilor: peste cea de la aderare și cea mai mare din Uniune. Inegalitatea în UE28

de Marin Pana | 9.1.2017 .

societateOarecum paradoxal, inegalitatea distribuției veniturilor în România s-a diminuat în perioada de criză pentru a reveni în 2015 la o valoare mai mare decât cea de la aderarea în Uniunea Europeană. Cu alte cuvinte, beneficiile reluării creșterii economice și a revenirii PIB peste nivelul din 2008 au fost adjudecate preponderent de o parte mică a populației, ceea ce explică în bună parte tensiunile sociale în creștere.

Procentajul din veniturile totale care revine părții de 20% din populație cu cele mai ridicate venituri raportat la procentajul din veniturile totale care revine părții de 20% din populație cu cele mai mici venituri (veniturile trebuie înțelese ca venit echivalent disponibil) a fost în primul an de apartenență la UE

de 8,1. Simplificat, cei mai bogați români au câștigat cam de opt ori mai mult decât cei săraci compatrioți.

Cum a evoluat raportul dintre bogați și săraci

De reținut, 2007 a fost și primul an când s-a calculat după metodologia europeană acest indicator, pentru a se asigura comparabilitatea cu alte state. Indicatorul a scăzut până la 6,1 în 2010, atunci când s-au manifestat cel mai intens efectele crizei economice, după care a revenit, din ce în ce mai repede spre niveluri mai înalte. Astfel încât, în 2015, a ajuns la 8,3, mai mult decât în 2007 și cea mai mare valoare din întreaga Uniune.

tabel1

Dacă ne poziționăm în context european, se poate observa cum lucrurile sunt și mai grave decât s-ar părea la prima vedere. În pofida raportului devastator al veniturilor, motiv clar de afectare a coeziunii sociale, România NU este țara în care cei mai bogați iau cea mai mare parte a beneficiilor ci țara în care cei mai săraci primesc cel mai puțin din rezultatele activității economice.

Lituania are un procentaj de 44,4% al părții alocate bogaților față de 42,3% în cazul nostru, valoare care este, oricum, mult peste media de 38,8% a UE. La polul opus, suntem, din păcate, lanterna roșie a UE, cu un procentaj de numai 5,1% din venituri care revin cincimii cele mai sărace din populație.

Situațiile medii și extreme în UE din perspectiva inegalității veniturilor :

tabel2

Dacă se face trimiterea la cele 57% nivel de trai în România față de media UE și se poziționează valorile menționate mai sus față de media națională, se obține o configurație socială în care o cincime dintre români, cu veniturile cele mai mari, se află la circa 120% din media UE iar o altă cincime trăiește la nivelul de aproximativ 14,5% din aceeași medie.

Cum stăm față de alte state din Uniune

Datele prezentate mai jos succint pentru câteva state, potrivit raportărilor Eurostat pentru 2007, 2010 și 2015, în ideea de a ne compara cu țările din regiune apropiate ca nivel de dezvoltare și cu marile democrații occidentale. Se vede destul de clar că ne situăm mult în afara practicii europene, fie ea centrală, fie ea de vest. În plus, stăm mai rău cu inegalitatea veniturilor și decât vecinii ceva mai săraci de la sud de Dunăre.

tabel3

Ca model de urmat am avea, precum și în alte cazuri legate de economie, tot modelul polonez. Model care a evoluat independent de criză și s-a ajustat sistematic spre practica din Germania, unde aproape și ajuns anul trecut. Pe filieră latină, însă, noi semănăm mai mult cu Spania sau Italia (desigur pe alte paliere de redistribuire a rezultatelor economice, în pofida trecutului socialist la noi și capitalist la ei), țări în care inegalitățile au sporit în ultimii ani.

Cât despre moderația și constanța ceho-slovacă, este foarte greu de presupus că am putea ajunge vreodată la asemnea valori ale raportului de venituri între cetățenii cei mai bogați și cei mai nevoiași. De altfel, doar un fel de a spune, din perspectiva românească, în care, dacă facem abstracție de regiunea București-Ilfov, celelalte regiuni au oameni cam la fel de bogați precum cei mai săraci 20% dintre cehi.

Paradoxul: Inegalitatea a scăzut în timpul guvernărilor de dreapta și a crescut sub cele de stânga

Șansele de europenizare a redistribuirii rezultatelor economice sunt minime deoarece nici din perspectivă politică nu se întrevede nici o corelare cu ideologia promovată în teorie. La noi, pe parcursul celor zece ani de apartenență la UE, (din varii motive) inegalitatea a scăzut pe timpul guvernărilor așa-zise de dreapta și a crescut înapoi exact în perioada cu guvernare declarată a fi de stânga.

Problema este că până să ajungem cu convergența nivelului de trai la 60% sau la 75% din media UE, trebuie să facem cumva să nu mai avem devastatorul raport între cei mai bogați și cei mai săraci la un nivel aproape dublu față de bunele practici europene. Inclusiv pentru adoptarea euro, deoarece nu putem intra în Eurozonă cu un asemenea decalaj de nivel de trai între cetățeni de tip sud-american.

Publicat la data de 9.1.2017 .

Un raspuns

  1. Klopo_Tare
    11.1.2017, 3:40 pm

    Aparentul paradox al scăderii inegalității la guvernările de dreapta: creează un climat economic care stimulează munca, rezultatul este diminuarea inegalităților. Vine stânga, cheltuiește pe ajutoare economice pentru amărâți, aceștia se mulțumesc cu ele și cei care lucrează câștigă mai mult decât asistații sociali. Q.E.D.!

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Pulverizarea clasei mijlocii: Inegalitatea socială exagerată scoate România din cifrele UE. Știați că?…

România a apărut din nou la coada UE din perspectiva ratei de risc la sărăcie şi excludere socială, cu 38,8% din populaţie ( aproape...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stabilitatea economică a României: alarmele anului 2017, așa cum se văd din indicatorii europeni

România începe să prezinte tot mai multe semnale de avertizare pentru analiza economică pe termen scurt fundamentată de Eurostat, cu valori situate semnificativ în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avansul salariului real – o listă a anomaliilor: Administrația urcă cu 44% peste Sănătate, Industria prelucrătoare coboară la sub 90% din media pe economie

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna august 2017 a fost de 3.290 de lei cu 1,2% mai mare faţă de luna...Citeste mai departe »

Marin Pana

Peste 1 miliard de euro lunar: atât a ajuns deficitul comercial prin supraturarea consumului

Pe fondul celor mai reduse exporturi din ultimele şapte luni, deficitul comercial lunar a depăşit din nou pragul de un miliard de euro în...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română