Inegalitatea devastatoare a veniturilor: peste cea de la aderare și cea mai mare din Uniune. Inegalitatea în UE28

de Marin Pana | 9.1.2017 .

societateOarecum paradoxal, inegalitatea distribuției veniturilor în România s-a diminuat în perioada de criză pentru a reveni în 2015 la o valoare mai mare decât cea de la aderarea în Uniunea Europeană. Cu alte cuvinte, beneficiile reluării creșterii economice și a revenirii PIB peste nivelul din 2008 au fost adjudecate preponderent de o parte mică a populației, ceea ce explică în bună parte tensiunile sociale în creștere.

Procentajul din veniturile totale care revine părții de 20% din populație cu cele mai ridicate venituri raportat la procentajul din veniturile totale care revine părții de 20% din populație cu cele mai mici venituri (veniturile trebuie înțelese ca venit echivalent disponibil) a fost în primul an de apartenență la UE

de 8,1. Simplificat, cei mai bogați români au câștigat cam de opt ori mai mult decât cei săraci compatrioți.

Cum a evoluat raportul dintre bogați și săraci

De reținut, 2007 a fost și primul an când s-a calculat după metodologia europeană acest indicator, pentru a se asigura comparabilitatea cu alte state. Indicatorul a scăzut până la 6,1 în 2010, atunci când s-au manifestat cel mai intens efectele crizei economice, după care a revenit, din ce în ce mai repede spre niveluri mai înalte. Astfel încât, în 2015, a ajuns la 8,3, mai mult decât în 2007 și cea mai mare valoare din întreaga Uniune.

tabel1

Dacă ne poziționăm în context european, se poate observa cum lucrurile sunt și mai grave decât s-ar părea la prima vedere. În pofida raportului devastator al veniturilor, motiv clar de afectare a coeziunii sociale, România NU este țara în care cei mai bogați iau cea mai mare parte a beneficiilor ci țara în care cei mai săraci primesc cel mai puțin din rezultatele activității economice.

Lituania are un procentaj de 44,4% al părții alocate bogaților față de 42,3% în cazul nostru, valoare care este, oricum, mult peste media de 38,8% a UE. La polul opus, suntem, din păcate, lanterna roșie a UE, cu un procentaj de numai 5,1% din venituri care revin cincimii cele mai sărace din populație.

Situațiile medii și extreme în UE din perspectiva inegalității veniturilor :

tabel2

Dacă se face trimiterea la cele 57% nivel de trai în România față de media UE și se poziționează valorile menționate mai sus față de media națională, se obține o configurație socială în care o cincime dintre români, cu veniturile cele mai mari, se află la circa 120% din media UE iar o altă cincime trăiește la nivelul de aproximativ 14,5% din aceeași medie.

Cum stăm față de alte state din Uniune

Datele prezentate mai jos succint pentru câteva state, potrivit raportărilor Eurostat pentru 2007, 2010 și 2015, în ideea de a ne compara cu țările din regiune apropiate ca nivel de dezvoltare și cu marile democrații occidentale. Se vede destul de clar că ne situăm mult în afara practicii europene, fie ea centrală, fie ea de vest. În plus, stăm mai rău cu inegalitatea veniturilor și decât vecinii ceva mai săraci de la sud de Dunăre.

tabel3

Ca model de urmat am avea, precum și în alte cazuri legate de economie, tot modelul polonez. Model care a evoluat independent de criză și s-a ajustat sistematic spre practica din Germania, unde aproape și ajuns anul trecut. Pe filieră latină, însă, noi semănăm mai mult cu Spania sau Italia (desigur pe alte paliere de redistribuire a rezultatelor economice, în pofida trecutului socialist la noi și capitalist la ei), țări în care inegalitățile au sporit în ultimii ani.

Cât despre moderația și constanța ceho-slovacă, este foarte greu de presupus că am putea ajunge vreodată la asemnea valori ale raportului de venituri între cetățenii cei mai bogați și cei mai nevoiași. De altfel, doar un fel de a spune, din perspectiva românească, în care, dacă facem abstracție de regiunea București-Ilfov, celelalte regiuni au oameni cam la fel de bogați precum cei mai săraci 20% dintre cehi.

Paradoxul: Inegalitatea a scăzut în timpul guvernărilor de dreapta și a crescut sub cele de stânga

Șansele de europenizare a redistribuirii rezultatelor economice sunt minime deoarece nici din perspectivă politică nu se întrevede nici o corelare cu ideologia promovată în teorie. La noi, pe parcursul celor zece ani de apartenență la UE, (din varii motive) inegalitatea a scăzut pe timpul guvernărilor așa-zise de dreapta și a crescut înapoi exact în perioada cu guvernare declarată a fi de stânga.

Problema este că până să ajungem cu convergența nivelului de trai la 60% sau la 75% din media UE, trebuie să facem cumva să nu mai avem devastatorul raport între cei mai bogați și cei mai săraci la un nivel aproape dublu față de bunele practici europene. Inclusiv pentru adoptarea euro, deoarece nu putem intra în Eurozonă cu un asemenea decalaj de nivel de trai între cetățeni de tip sud-american.

Publicat la data de 9.1.2017 .

Un raspuns

  1. Klopo_Tare
    11.1.2017, 3:40 pm

    Aparentul paradox al scăderii inegalității la guvernările de dreapta: creează un climat economic care stimulează munca, rezultatul este diminuarea inegalităților. Vine stânga, cheltuiește pe ajutoare economice pentru amărâți, aceștia se mulțumesc cu ele și cei care lucrează câștigă mai mult decât asistații sociali. Q.E.D.!

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Tomografia sistemului de Sănătate: Aparatura medicală în România – ”decât mult și fără rost, mai bine puțin și prost”

România este statul membru UE în care se regăsesc cele mai puține și cel mai prost utilizate aparate de imagistică medicală, potrivit datelor publicate...Citeste mai departe »

Marin Pana

O analiză: Ce înseamnă, de fapt, Brexitul. Atât pentru economia UE cât și pentru britanici

Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, prescurtat Brexit, va duce la scăderea PIB-ului UE cu circa o șesime dar va mări semnificativ excedentul balanței...Citeste mai departe »

Marin Pana

Salariul mediu brut a trecut de 3000 de lei: dispunerea câștigurilor pe domenii de activitate

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna noiembrie 2016 a depășit pragul psihologic de 3.000 de lei cu cinci lei, după ce...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenție la industrie! Și mai ușor cu redistribuirea unei creșteri prezumate – să ne uităm la Germania

Într-o perioadă în care toată atenția s-a concentrat publică s-a canalizat asupra redistribuirii beneficiilor unei creșteri economice robuste, prezumate a veni de la sine,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Premieră istorică: ponderea salariului a depășit 60% din venituri. Unde s-au dus banii economisiți la alimente

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2016 arată că veniturile românilor au ajuns la nivelul de 1.125 lei lunar pe persoană și 2.927...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Inaugurarea erei Trump: un discurs pentru neliniștea noastră. S-ar bate oare acest președinte pentru noi?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 20 ianuarie 2017. S-a intrat oficial în era Trump, deschisă de votul americanilor din 8 noiembrie 2016 și făcută posibilă de un...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română