10 ani de Europa: Salariul real, puterea de cumpărare și avantajele apartenenței la UE

de Marin Pana | 29.12.2016 .

salariu

Puterea de cumpărare a românilor a revenit la nivelul de referință stabilit pentru luna octombrie 1990 odată cu intrarea în Uniunea Europeană. De la un nivel de 93,5% în octombrie 2006, acest indicator a urcat la 109,6% în octombrie 2007, pentru a trece pragul de 160% în octombrie 2016.

Așadar, în cei zece ani de la primirea statutului de cetățeni ai UE, salariile reale ale românilor au crescut cu circa 70%.

Denumit și salariu real, el face raportul dintre creșterea salariilor și creșterea prețurilor, pentru a avea o imagine corectă a capacității de a achiziționa bunuri și servicii.

Luna octombrie 1990 a fost stabilită ca referință dintr-un motiv evident, este ultima lună de dinaintea liberalizării prețurilor, care s-a produs la 1 noiembrie 1990, și dintr-unul mai puțin evident, este luna considerată de statistica oficială ca fiind reprezentativă pentru un anumit an calendaristic, motiv pentru care INS are și o evidență dedicată.

tabel1

Majorarea veniturilor angajaților români s-a făcut, desigur, și pe baza creșterii productivității muncii, dar datele statistice arată că cea mai mare parte a creșterii puterii de cumpărare s-a făcut ”prin simpatie”.

Adică prin tendința de apropiere a unor venituri foarte mici pentru munca depusă din perspectiva practicii europene de uzanțele Uniunii și, foarte probabil, pentru a creea o anumită capacitate de absorbție a produselor provenite din import. România fiind și o piață de desfacere cu un important potențial, provenit din populația relativ numeroasă dar și din nivelul foarte mic de plecare a puterii de cumpărare.

Concret, la o majorare de circa 70% a salariului real, creșterea cumulată a productivității muncii ( în industrie, pentru că acolo se pot face calcule solide, care dau tendința generală din economie) pe ultimii zece ani a fost de doar aproximativ 30%. Restul de 40% îl putem considera un fel de primă de instalare în familia țărilor UE.

E foarte greu de estimat ce s-ar fi întâmplat dacă am fi ratat momentul 2007 și apoi nu am mai fi prins trenul comunitar din cauza crizei dar, cu siguranță, nu am fi avut acum nici pe departe aceeași putere de cumpărare iar cursul de schimb euro/leu nu ar fi beneficiat de tendința de stabilitate indusă de dezvoltarea investițiilor provenite din țările UE.

Ce e mai important, însă, pentru situația la zi, seria decalajelor între creșterea salariilor și creșterea productivității relevă o problemă majoră. Dincolo de bonusul de zece procente din anul aderării, se poate evidenția destul de clar faptul că extravaganțele din 2008 și 2009 au fost anulate aproape integral în 2010, iar perechile 2011 cu 2012 și 2013 cu 2014, cu plusuri și minusuri similare, se anihilează reciproc.

În acest context, majorările încă neajustate din 2015 și, mai ales, recordul absolut din 2016, când vedem o creștere de peste 13% salariului real în condițiile diminuării de circa un punct procentual a productivității muncii, apar destul de bizare. Îmbunătățirea stabilității economice la nivelul de 13 indicatori europeni din 14 îndepliniți și aducerea inflației sub control s-au făcut sub efectul reglajelor continue între productivitate și puterea de cumpărare.

După zece ani de UE, ar fi trebuit deja să învățăm ceea ce în lb. engleză se formulează astfel : ”there ain’t no such thing as a free meal” ( ”nu există masă pe gratis”, într-o traducere seacă). Ori, putere de cumpărare semnificativ majorată fără creștere de productivitate e mai greu de găsit pe undeva prin Europa, cu excepția binecunoscută a Greciei, căreia i-a venit nota de plată.

Publicat la data de 29.12.2016 .

4 comentarii

  1. EU - 74 - RON
    30.12.2016, 6:31 pm

    Motto: ,,Cînd doi se ceartă, al treilea ,,naşte” un articol.”

    (cu rezerva ,,păcatului” de a fi, în cazul de faţă cel mai probabil, neadevărat; autorul derulează de ceva timp un ,,serial” de ,,10 ani în UE” şi este de luat în calcul probabilitatea ca el să fi avut deja articolul ,,în plan”).

    http://cursdeguvernare.ro/puterea-de-cumparare-cu-60-mai-mare-decat-in-1990-inegalitatea-distribuirii.html

    _______________________________________________________

    Personal, m-am ,,lins pe buze”.

    Nu mai nasc o discuţie ,,cît era profitabilitatea investiţiilor în Ro datorită costului scăzut de muncă a.î. să considerăm 40% primă de instalare în familia țărilor UE?”
    ________________________________________________________

    Aşa că: ,,Pîine şi nu Circ, Cifre şi nu …Altceva”. În orice caz, felicitări şi stimă d-le Marin.
    _________________________________________________________

    LA MULŢI ANI cu sănătate şi putere de muncă tuturor redactorilor (bineînţeles că şi celui -şef), jurnaliştilor, publiciştilor, contributorilor, colaboratorilor, angajaţilor CdG!.

    SĂ TRĂIŢI, CĂ NE TREBUIŢI!(chiar şi-aşaaa…mai cu una, mai cu alta, mai de-un fel, mai de alt fel, vorba ceea – oamenii nu sunt traşi la, pe vechi, indigou sau, ca în ziua de azi, scoşi la copiator; au diferite vederi, preferinţe şi dorinţe, nevoi, pofte şi standarde; dar decît Scînteia, ~ Tineretului de pe vremuri… sau doar cu ,,fîşiuţele de lumină” Săptămîna, Flacăra sau Lumea de altădată…Oho! e bine aşa..).

  2. Caliman Eugen-consultant dezvoltare economica
    31.12.2016, 10:33 am

    1.Marile avantaje au fost inventariate de autor, dar scapate “micile” avantaje:pierderea economiei si industriei nationale in beneficiul tarilor bogate, lipsa a 5 milioane de locuri de munca, vinzarea terenului agricol catre straini, pentru a deveni colonie agrara (a tarilor industrializate), exodul unui sfert din populatia tarii, catre 100 de miliarde de Euro datorie externa, peste 3 milioane de locuri de munca cu salariul minim pe economie, dezchilibru regional (cronic)de dezvoltare, “crestere economica?” de 4 la suta in 2016, contra a 3 miliarde Euro datorie externa, etc.Si un dezavantaj mititel:nu mai putem sa ne refacem economic, din lipsa fortei de munca emigrate.Acest dezavantaj este insa compensat de dezvoltarea economica a tarilor bogate, fericite ca nu platesc nimic pentru calificarea emigrantilor romani.
    2.Insa cel mai mare avantaj al integrarii consta in faptul ca romanii nu mai vad nici o posibilitate “de bine” pentru ei in tara, fiind decisi sa o paraseasca cit pot de repede.
    3.Un lucru la fel de bun, este ca guvernantii nostri si ai UE fac totul pentru a “imbunatati” aceste avantaje!

  3. SCARLAT NICOLAE
    2.1.2017, 8:55 am

    Domnule Caliman articolul este despre SALARIUL REAL ȘI PUTEREA DE CUMPĂRARE . Doar pentru asta ar trebui criticat sau lăudat .

  4. El Condor
    3.1.2017, 5:25 am

    Analiza “cresterii” a fost facuta pentru cap – coada perioada (adica aceleasi preturi ale produselor , serviciilor etc la inceputul perioadei casi cele de la sfarsitulei),sau s-a tinut cont de creterea reala a acestora pe segmente de perioade , fie si numai a celor de sfarsit fata de cele de inceput ? Daca s-a facut pentru preturi mentinute (ceea ce ar fi ireal), analiza este partinica pentru “investitorii straini” ; daca este facuta pe real “segment”, atinci este un mare beneficiu pentru investitorii amintiti si un dezastru pentru tara, netinandu-se cont de factorul “locuitor bastinas” producator de bunuri si servicii , caz in care dl. Caliman Eugen are dreptate.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Stabilitatea economică a României: alarmele anului 2017, așa cum se văd din indicatorii europeni

România începe să prezinte tot mai multe semnale de avertizare pentru analiza economică pe termen scurt fundamentată de Eurostat, cu valori situate semnificativ în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avansul salariului real – o listă a anomaliilor: Administrația urcă cu 44% peste Sănătate, Industria prelucrătoare coboară la sub 90% din media pe economie

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna august 2017 a fost de 3.290 de lei cu 1,2% mai mare faţă de luna...Citeste mai departe »

Marin Pana

Peste 1 miliard de euro lunar: atât a ajuns deficitul comercial prin supraturarea consumului

Pe fondul celor mai reduse exporturi din ultimele şapte luni, deficitul comercial lunar a depăşit din nou pragul de un miliard de euro în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenţie la cursul de schimb, în țara care consumă din import!

Poate că ar fi util să vedem cum au evoluat în timp prognozele referitoare la cursul de schimb euro/leu efectuate de Comisia Naţională de...Citeste mai departe »

Marin Pana

Încă un paradox: Țara cu cea mai mare creștere a prosperității oficiale din care fug cei mai mulți oameni în timp de pace

Populaţia rezidentă a României a fost la 1 ianuarie 2017 de 19.638 mii persoane, în scădere cu 122 de mii de persoane faţă de...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română