Analiză

Marea problemă a bugetului: Cum am mâncat în 2017 banii de fonduri europene

Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor, România a primit în primele trei trimestre din 2017 de la bugetul UE doar 3,05 miliarde euro, din care… Mai mult

19.11.2017

Chestiunea

Pe noi culmi de progres şi civilizaţie: creșterea oficială a PIB – 8,8%. Consecinţe

Estimarea-semnal anunțată de Institutul Național de Statistică pentru trimestrul III 2016 arată un nivel record la creşterii economice, de 8,8% pe seria brută şi 8,6%… Mai mult

15.11.2017

Chestiunea

Noua fiscalitate: Normalitate = reintrarea guvernului în legalitate + conectarea la realitate

cursdeguvernare.ro își asumă – nu fără tristețe și fără amară ironie – ilustrația de mai sus, ca esență a temei grave și mai mult decât… Mai mult

14.11.2017

Analiză

O anomalie care și-a atins potențialul: Depopularea nu mai ajută prea mult la creșterea PIB/Locuitor

Datele publicate de Eurostat referitoare la evoluţia PIB/locuitor în perioada 2005 – 2015 arată că ritmul de creştere al acestui indicator esenţial pentru nivelul de… Mai mult

12.11.2017

10 ani de Europa: Salariul real, puterea de cumpărare și avantajele apartenenței la UE

de Marin Pana 29.12.2016

salariu

Puterea de cumpărare a românilor a revenit la nivelul de referință stabilit pentru luna octombrie 1990 odată cu intrarea în Uniunea Europeană. De la un nivel de 93,5% în octombrie 2006, acest indicator a urcat la 109,6% în octombrie 2007, pentru a trece pragul de 160% în octombrie 2016.

Așadar, în cei zece ani de la primirea statutului de cetățeni ai UE, salariile reale ale românilor au crescut cu circa 70%.

Denumit și salariu real, el face raportul dintre creșterea salariilor și creșterea prețurilor, pentru a avea o imagine corectă a capacității de a achiziționa bunuri și servicii.

Luna octombrie 1990 a fost stabilită ca referință dintr-un motiv evident, este ultima lună de dinaintea liberalizării prețurilor, care s-a produs la 1 noiembrie 1990, și dintr-unul mai puțin evident, este luna considerată de statistica oficială ca fiind reprezentativă pentru un anumit an calendaristic, motiv pentru care INS are și o evidență dedicată.

tabel1

Majorarea veniturilor angajaților români s-a făcut, desigur, și pe baza creșterii productivității muncii, dar datele statistice arată că cea mai mare parte a creșterii puterii de cumpărare s-a făcut ”prin simpatie”.

Adică prin tendința de apropiere a unor venituri foarte mici pentru munca depusă din perspectiva practicii europene de uzanțele Uniunii și, foarte probabil, pentru a creea o anumită capacitate de absorbție a produselor provenite din import. România fiind și o piață de desfacere cu un important potențial, provenit din populația relativ numeroasă dar și din nivelul foarte mic de plecare a puterii de cumpărare.

Concret, la o majorare de circa 70% a salariului real, creșterea cumulată a productivității muncii ( în industrie, pentru că acolo se pot face calcule solide, care dau tendința generală din economie) pe ultimii zece ani a fost de doar aproximativ 30%. Restul de 40% îl putem considera un fel de primă de instalare în familia țărilor UE.

E foarte greu de estimat ce s-ar fi întâmplat dacă am fi ratat momentul 2007 și apoi nu am mai fi prins trenul comunitar din cauza crizei dar, cu siguranță, nu am fi avut acum nici pe departe aceeași putere de cumpărare iar cursul de schimb euro/leu nu ar fi beneficiat de tendința de stabilitate indusă de dezvoltarea investițiilor provenite din țările UE.

Ce e mai important, însă, pentru situația la zi, seria decalajelor între creșterea salariilor și creșterea productivității relevă o problemă majoră. Dincolo de bonusul de zece procente din anul aderării, se poate evidenția destul de clar faptul că extravaganțele din 2008 și 2009 au fost anulate aproape integral în 2010, iar perechile 2011 cu 2012 și 2013 cu 2014, cu plusuri și minusuri similare, se anihilează reciproc.

În acest context, majorările încă neajustate din 2015 și, mai ales, recordul absolut din 2016, când vedem o creștere de peste 13% salariului real în condițiile diminuării de circa un punct procentual a productivității muncii, apar destul de bizare. Îmbunătățirea stabilității economice la nivelul de 13 indicatori europeni din 14 îndepliniți și aducerea inflației sub control s-au făcut sub efectul reglajelor continue între productivitate și puterea de cumpărare.

După zece ani de UE, ar fi trebuit deja să învățăm ceea ce în lb. engleză se formulează astfel : ”there ain’t no such thing as a free meal” ( ”nu există masă pe gratis”, într-o traducere seacă). Ori, putere de cumpărare semnificativ majorată fără creștere de productivitate e mai greu de găsit pe undeva prin Europa, cu excepția binecunoscută a Greciei, căreia i-a venit nota de plată.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 29.12.2016

4 comentarii

  1. EU - 74 - RON
    30.12.2016, 6:31 pm

    Motto: ,,Cînd doi se ceartă, al treilea ,,naşte” un articol.”

    (cu rezerva ,,păcatului” de a fi, în cazul de faţă cel mai probabil, neadevărat; autorul derulează de ceva timp un ,,serial” de ,,10 ani în UE” şi este de luat în calcul probabilitatea ca el să fi avut deja articolul ,,în plan”).

    http://cursdeguvernare.ro/puterea-de-cumparare-cu-60-mai-mare-decat-in-1990-inegalitatea-distribuirii.html

    _______________________________________________________

    Personal, m-am ,,lins pe buze”.

    Nu mai nasc o discuţie ,,cît era profitabilitatea investiţiilor în Ro datorită costului scăzut de muncă a.î. să considerăm 40% primă de instalare în familia țărilor UE?”
    ________________________________________________________

    Aşa că: ,,Pîine şi nu Circ, Cifre şi nu …Altceva”. În orice caz, felicitări şi stimă d-le Marin.
    _________________________________________________________

    LA MULŢI ANI cu sănătate şi putere de muncă tuturor redactorilor (bineînţeles că şi celui -şef), jurnaliştilor, publiciştilor, contributorilor, colaboratorilor, angajaţilor CdG!.

    SĂ TRĂIŢI, CĂ NE TREBUIŢI!(chiar şi-aşaaa…mai cu una, mai cu alta, mai de-un fel, mai de alt fel, vorba ceea – oamenii nu sunt traşi la, pe vechi, indigou sau, ca în ziua de azi, scoşi la copiator; au diferite vederi, preferinţe şi dorinţe, nevoi, pofte şi standarde; dar decît Scînteia, ~ Tineretului de pe vremuri… sau doar cu ,,fîşiuţele de lumină” Săptămîna, Flacăra sau Lumea de altădată…Oho! e bine aşa..).

  2. Caliman Eugen-consultant dezvoltare economica
    31.12.2016, 10:33 am

    1.Marile avantaje au fost inventariate de autor, dar scapate “micile” avantaje:pierderea economiei si industriei nationale in beneficiul tarilor bogate, lipsa a 5 milioane de locuri de munca, vinzarea terenului agricol catre straini, pentru a deveni colonie agrara (a tarilor industrializate), exodul unui sfert din populatia tarii, catre 100 de miliarde de Euro datorie externa, peste 3 milioane de locuri de munca cu salariul minim pe economie, dezchilibru regional (cronic)de dezvoltare, “crestere economica?” de 4 la suta in 2016, contra a 3 miliarde Euro datorie externa, etc.Si un dezavantaj mititel:nu mai putem sa ne refacem economic, din lipsa fortei de munca emigrate.Acest dezavantaj este insa compensat de dezvoltarea economica a tarilor bogate, fericite ca nu platesc nimic pentru calificarea emigrantilor romani.
    2.Insa cel mai mare avantaj al integrarii consta in faptul ca romanii nu mai vad nici o posibilitate “de bine” pentru ei in tara, fiind decisi sa o paraseasca cit pot de repede.
    3.Un lucru la fel de bun, este ca guvernantii nostri si ai UE fac totul pentru a “imbunatati” aceste avantaje!

  3. SCARLAT NICOLAE
    2.1.2017, 8:55 am

    Domnule Caliman articolul este despre SALARIUL REAL ȘI PUTEREA DE CUMPĂRARE . Doar pentru asta ar trebui criticat sau lăudat .

  4. El Condor
    3.1.2017, 5:25 am

    Analiza “cresterii” a fost facuta pentru cap – coada perioada (adica aceleasi preturi ale produselor , serviciilor etc la inceputul perioadei casi cele de la sfarsitulei),sau s-a tinut cont de creterea reala a acestora pe segmente de perioade , fie si numai a celor de sfarsit fata de cele de inceput ? Daca s-a facut pentru preturi mentinute (ceea ce ar fi ireal), analiza este partinica pentru “investitorii straini” ; daca este facuta pe real “segment”, atinci este un mare beneficiu pentru investitorii amintiti si un dezastru pentru tara, netinandu-se cont de factorul “locuitor bastinas” producator de bunuri si servicii , caz in care dl. Caliman Eugen are dreptate.

Lăsați un comentariu


Europa

Austria / Extrema dreapta intră la guvernare și ar putea obține portofolii-cheie: Internele, Apărarea și Externele

Iulian Soare

Liderul conservator Sebastian Kurz a ajuns sâmbătă la un acord cu Partidul Libertăţii (FPO), formațiune extremistă, pentru formarea coaliției guvernamentale. Dacă acordul va fi aplicat,… Mai mult

Stiri

Grayling AcTrend 2017: România, lider detașat în topul modificărilor legislative, în Europa Centrală și de Est

Vladimir Ionescu

România se află, pentru al patrulea an consecutiv, pe primul loc în topul regional al modificărilor legislative, cu peste un sfert (280 legi) din totalul… Mai mult

Stiri

Cum explică CNAIR “bilanțul zero” pe 2017: Neconformităţile constatate pe mai multe loturi de autostradă, fac imposibilă recepţionarea lor

Vladimir Ionescu

Neconformităţile constatate pe mai multe loturi de autostradă aflate în execuţie au făcut imposibilă recepţionarea lor anul acesta, explică reprezentanţii Companiei Naţionale de Administrare a… Mai mult

Stiri

Ministrul Finanțelor: Există riscul depășirii deficitului din cauza impozitului pe venit rămas la administrațiile locale

Vladimir Ionescu

Dacă suma totală colectată din impozitul pe venit este consistentă și rămâne integral la nivel local, există riscul depăşirii deficitului bugetar, a avertizat vineri seară… Mai mult

Stiri

Ziua in care România se desparte de ultimul său rege, Mihai I

Vladimir Ionescu

Regele Mihai I, ultimul suveran al României, este înmormântat sâmbătă, la Curtea de Argeș. UPDATE ora 20.30: Înmormântarea Regelui Mihai, ultimul monarh al României, s-a încheiat.… Mai mult

Stiri

Cătălin Ivan: În România sunt 384 de firme cu acțiuni la purtător, toate lucrează cu statul. Peste 40 miliarde euro transferați din România către firme offshore

Razvan Diaconu

Europarlamentarul Cătălin Ivan a declarat vineri, la Iaşi, că în România sunt 384 de firme cu acţiuni la purtător, fapt care le conferă proprietarilor confortul… Mai mult

Stiri

Cotele defalcate din impozitul pe venit se transferă integral bugetelor locale. Proiectul de Buget 2018, adoptat în comisiile de Buget

Razvan Diaconu

Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe au adoptat vineri, un amendament la proiectul legii bugetului de stat pe anul 2018, în baza căruia cotele defalcate din… Mai mult