10 ani de Europa: Salariul real, puterea de cumpărare și avantajele apartenenței la UE

de Marin Pana | 29.12.2016 .

salariu

Puterea de cumpărare a românilor a revenit la nivelul de referință stabilit pentru luna octombrie 1990 odată cu intrarea în Uniunea Europeană. De la un nivel de 93,5% în octombrie 2006, acest indicator a urcat la 109,6% în octombrie 2007, pentru a trece pragul de 160% în octombrie 2016.

Așadar, în cei zece ani de la primirea statutului de cetățeni ai UE, salariile reale ale românilor au crescut cu circa 70%.

Denumit și salariu real, el face raportul dintre creșterea salariilor și creșterea prețurilor, pentru a avea o imagine corectă a capacității de a achiziționa bunuri și servicii.

Luna octombrie 1990 a fost stabilită ca referință dintr-un motiv evident, este ultima lună de dinaintea liberalizării prețurilor, care s-a produs la 1 noiembrie 1990, și dintr-unul mai puțin evident, este luna considerată de statistica oficială ca fiind reprezentativă pentru un anumit an calendaristic, motiv pentru care INS are și o evidență dedicată.

tabel1

Majorarea veniturilor angajaților români s-a făcut, desigur, și pe baza creșterii productivității muncii, dar datele statistice arată că cea mai mare parte a creșterii puterii de cumpărare s-a făcut ”prin simpatie”.

Adică prin tendința de apropiere a unor venituri foarte mici pentru munca depusă din perspectiva practicii europene de uzanțele Uniunii și, foarte probabil, pentru a creea o anumită capacitate de absorbție a produselor provenite din import. România fiind și o piață de desfacere cu un important potențial, provenit din populația relativ numeroasă dar și din nivelul foarte mic de plecare a puterii de cumpărare.

Concret, la o majorare de circa 70% a salariului real, creșterea cumulată a productivității muncii ( în industrie, pentru că acolo se pot face calcule solide, care dau tendința generală din economie) pe ultimii zece ani a fost de doar aproximativ 30%. Restul de 40% îl putem considera un fel de primă de instalare în familia țărilor UE.

E foarte greu de estimat ce s-ar fi întâmplat dacă am fi ratat momentul 2007 și apoi nu am mai fi prins trenul comunitar din cauza crizei dar, cu siguranță, nu am fi avut acum nici pe departe aceeași putere de cumpărare iar cursul de schimb euro/leu nu ar fi beneficiat de tendința de stabilitate indusă de dezvoltarea investițiilor provenite din țările UE.

Ce e mai important, însă, pentru situația la zi, seria decalajelor între creșterea salariilor și creșterea productivității relevă o problemă majoră. Dincolo de bonusul de zece procente din anul aderării, se poate evidenția destul de clar faptul că extravaganțele din 2008 și 2009 au fost anulate aproape integral în 2010, iar perechile 2011 cu 2012 și 2013 cu 2014, cu plusuri și minusuri similare, se anihilează reciproc.

În acest context, majorările încă neajustate din 2015 și, mai ales, recordul absolut din 2016, când vedem o creștere de peste 13% salariului real în condițiile diminuării de circa un punct procentual a productivității muncii, apar destul de bizare. Îmbunătățirea stabilității economice la nivelul de 13 indicatori europeni din 14 îndepliniți și aducerea inflației sub control s-au făcut sub efectul reglajelor continue între productivitate și puterea de cumpărare.

După zece ani de UE, ar fi trebuit deja să învățăm ceea ce în lb. engleză se formulează astfel : ”there ain’t no such thing as a free meal” ( ”nu există masă pe gratis”, într-o traducere seacă). Ori, putere de cumpărare semnificativ majorată fără creștere de productivitate e mai greu de găsit pe undeva prin Europa, cu excepția binecunoscută a Greciei, căreia i-a venit nota de plată.

Publicat la data de 29.12.2016 .

4 comentarii

  1. EU - 74 - RON
    30.12.2016, 6:31 pm

    Motto: ,,Cînd doi se ceartă, al treilea ,,naşte” un articol.”

    (cu rezerva ,,păcatului” de a fi, în cazul de faţă cel mai probabil, neadevărat; autorul derulează de ceva timp un ,,serial” de ,,10 ani în UE” şi este de luat în calcul probabilitatea ca el să fi avut deja articolul ,,în plan”).

    http://cursdeguvernare.ro/puterea-de-cumparare-cu-60-mai-mare-decat-in-1990-inegalitatea-distribuirii.html

    _______________________________________________________

    Personal, m-am ,,lins pe buze”.

    Nu mai nasc o discuţie ,,cît era profitabilitatea investiţiilor în Ro datorită costului scăzut de muncă a.î. să considerăm 40% primă de instalare în familia țărilor UE?”
    ________________________________________________________

    Aşa că: ,,Pîine şi nu Circ, Cifre şi nu …Altceva”. În orice caz, felicitări şi stimă d-le Marin.
    _________________________________________________________

    LA MULŢI ANI cu sănătate şi putere de muncă tuturor redactorilor (bineînţeles că şi celui -şef), jurnaliştilor, publiciştilor, contributorilor, colaboratorilor, angajaţilor CdG!.

    SĂ TRĂIŢI, CĂ NE TREBUIŢI!(chiar şi-aşaaa…mai cu una, mai cu alta, mai de-un fel, mai de alt fel, vorba ceea – oamenii nu sunt traşi la, pe vechi, indigou sau, ca în ziua de azi, scoşi la copiator; au diferite vederi, preferinţe şi dorinţe, nevoi, pofte şi standarde; dar decît Scînteia, ~ Tineretului de pe vremuri… sau doar cu ,,fîşiuţele de lumină” Săptămîna, Flacăra sau Lumea de altădată…Oho! e bine aşa..).

  2. Caliman Eugen-consultant dezvoltare economica
    31.12.2016, 10:33 am

    1.Marile avantaje au fost inventariate de autor, dar scapate “micile” avantaje:pierderea economiei si industriei nationale in beneficiul tarilor bogate, lipsa a 5 milioane de locuri de munca, vinzarea terenului agricol catre straini, pentru a deveni colonie agrara (a tarilor industrializate), exodul unui sfert din populatia tarii, catre 100 de miliarde de Euro datorie externa, peste 3 milioane de locuri de munca cu salariul minim pe economie, dezchilibru regional (cronic)de dezvoltare, “crestere economica?” de 4 la suta in 2016, contra a 3 miliarde Euro datorie externa, etc.Si un dezavantaj mititel:nu mai putem sa ne refacem economic, din lipsa fortei de munca emigrate.Acest dezavantaj este insa compensat de dezvoltarea economica a tarilor bogate, fericite ca nu platesc nimic pentru calificarea emigrantilor romani.
    2.Insa cel mai mare avantaj al integrarii consta in faptul ca romanii nu mai vad nici o posibilitate “de bine” pentru ei in tara, fiind decisi sa o paraseasca cit pot de repede.
    3.Un lucru la fel de bun, este ca guvernantii nostri si ai UE fac totul pentru a “imbunatati” aceste avantaje!

  3. SCARLAT NICOLAE
    2.1.2017, 8:55 am

    Domnule Caliman articolul este despre SALARIUL REAL ȘI PUTEREA DE CUMPĂRARE . Doar pentru asta ar trebui criticat sau lăudat .

  4. El Condor
    3.1.2017, 5:25 am

    Analiza “cresterii” a fost facuta pentru cap – coada perioada (adica aceleasi preturi ale produselor , serviciilor etc la inceputul perioadei casi cele de la sfarsitulei),sau s-a tinut cont de creterea reala a acestora pe segmente de perioade , fie si numai a celor de sfarsit fata de cele de inceput ? Daca s-a facut pentru preturi mentinute (ceea ce ar fi ireal), analiza este partinica pentru “investitorii straini” ; daca este facuta pe real “segment”, atinci este un mare beneficiu pentru investitorii amintiti si un dezastru pentru tara, netinandu-se cont de factorul “locuitor bastinas” producator de bunuri si servicii , caz in care dl. Caliman Eugen are dreptate.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Alarmă pe capitalul uman: Crește numărul tinerilor care nici nu se angajează și nici nu învață. O comparație cu țările UE

România figura , la nivelul anului 2016, pe locul patru în UE la proporţia tinerilor (20 – 34 de ani) care nici nu sunt...Citeste mai departe »

Marin Pana

Soluția (logică și echitabilă) de reașezare a fiscalității și stimulare a natalității

Problema echilibrării cheltuielilor cu veniturile bugetare ţine, dincolo de efectul brut al modificării unor taxe cu impact mare în cazul modificării cotelor, precum TVA...Citeste mai departe »

Marin Pana

Gestiunea dezastruoasă a unei creșteri economice spectaculoase: în loc de consolidare, îndatorare

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primul semestru al acestui an un deficit de 2.745 milioane euro, cu 40% mai mare...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avans rapid al inflației – o alimentează prețurile administrate

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în iulie 2017 o creştere prețurilor faţă de luna precedentă de 0,32%, cea mai mare valoare...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Obsesia guvernului pentru Pilonul II de pensii: o comparație a comisioanelor de administrare

Acuzațiile ministrului de Finanțe Ionuț Mișa la adresa administratorilor Pilonului II de pensii, formulate la finele săptămânii trecute configurează ideea că guvernul începe să...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Momentul ”exploziei” din Asia se apropie: Este posibilă schimbarea regimului din Coreea de Nord?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Problema nord-coreeană nu este, desigur, nouă. Amenințarea confruntării militare în Peninsula Coreeană persistă, cu fluctuațiile cunoscute de la un deceniu la altul,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română