fbpx

La obiect

Spitalul Piatra Neamț – doar una dintre bombele cu ceas din Sănătate

Un număr de 10 pacienți intubați au murit și șapte persoane au fost rănite în incendiul produs la secția Anestezie Terapie Intensivă (ATI) a Spitalului… Mai mult

15.11.2020

Analiză

Observații pe scăderea cu 5,1% a PIB pe primele 3 trimestre

Produsul Intern Brut pe al treilea trimestru din 2020 a consemnat o scădere de -6% atât în termeni reali cât și pe seria ajustată sezonier… Mai mult

15.11.2020

Europa

Comisia Europeană: În România există riscul ca școala online să agraveze inegalitățile deja accentuate. Observațiile de țară

“Există riscul ca din cauza trecerii la învățarea la distanță să se agraveze inegalitățile deja accentuate”, avertizează Comisia Europeană, în Monitorul educației și formării profesionale… Mai mult

12.11.2020

La obiect

GFK: România, statul UE cel mai lovit de pandemie în puterea de cumpărare. Disparitățile regionale

România a fost cel mai afectat stat de pandemie din UE la nivelul puterii de cumpărare a consumatorilor, potrivit unui studiu publicat la nivel european… Mai mult

11.11.2020

10 ani de Europa: Salariul real, puterea de cumpărare și avantajele apartenenței la UE

de Marin Pana 29.12.2016

salariu

Puterea de cumpărare a românilor a revenit la nivelul de referință stabilit pentru luna octombrie 1990 odată cu intrarea în Uniunea Europeană. De la un nivel de 93,5% în octombrie 2006, acest indicator a urcat la 109,6% în octombrie 2007, pentru a trece pragul de 160% în octombrie 2016.

Așadar, în cei zece ani de la primirea statutului de cetățeni ai UE, salariile reale ale românilor au crescut cu circa 70%.

Denumit și salariu real, el face raportul dintre creșterea salariilor și creșterea prețurilor, pentru a avea o imagine corectă a capacității de a achiziționa bunuri și servicii.

Luna octombrie 1990 a fost stabilită ca referință dintr-un motiv evident, este ultima lună de dinaintea liberalizării prețurilor, care s-a produs la 1 noiembrie 1990, și dintr-unul mai puțin evident, este luna considerată de statistica oficială ca fiind reprezentativă pentru un anumit an calendaristic, motiv pentru care INS are și o evidență dedicată.

tabel1

Majorarea veniturilor angajaților români s-a făcut, desigur, și pe baza creșterii productivității muncii, dar datele statistice arată că cea mai mare parte a creșterii puterii de cumpărare s-a făcut ”prin simpatie”.

Adică prin tendința de apropiere a unor venituri foarte mici pentru munca depusă din perspectiva practicii europene de uzanțele Uniunii și, foarte probabil, pentru a creea o anumită capacitate de absorbție a produselor provenite din import. România fiind și o piață de desfacere cu un important potențial, provenit din populația relativ numeroasă dar și din nivelul foarte mic de plecare a puterii de cumpărare.

Concret, la o majorare de circa 70% a salariului real, creșterea cumulată a productivității muncii ( în industrie, pentru că acolo se pot face calcule solide, care dau tendința generală din economie) pe ultimii zece ani a fost de doar aproximativ 30%. Restul de 40% îl putem considera un fel de primă de instalare în familia țărilor UE.

E foarte greu de estimat ce s-ar fi întâmplat dacă am fi ratat momentul 2007 și apoi nu am mai fi prins trenul comunitar din cauza crizei dar, cu siguranță, nu am fi avut acum nici pe departe aceeași putere de cumpărare iar cursul de schimb euro/leu nu ar fi beneficiat de tendința de stabilitate indusă de dezvoltarea investițiilor provenite din țările UE.

Ce e mai important, însă, pentru situația la zi, seria decalajelor între creșterea salariilor și creșterea productivității relevă o problemă majoră. Dincolo de bonusul de zece procente din anul aderării, se poate evidenția destul de clar faptul că extravaganțele din 2008 și 2009 au fost anulate aproape integral în 2010, iar perechile 2011 cu 2012 și 2013 cu 2014, cu plusuri și minusuri similare, se anihilează reciproc.

În acest context, majorările încă neajustate din 2015 și, mai ales, recordul absolut din 2016, când vedem o creștere de peste 13% salariului real în condițiile diminuării de circa un punct procentual a productivității muncii, apar destul de bizare. Îmbunătățirea stabilității economice la nivelul de 13 indicatori europeni din 14 îndepliniți și aducerea inflației sub control s-au făcut sub efectul reglajelor continue între productivitate și puterea de cumpărare.

După zece ani de UE, ar fi trebuit deja să învățăm ceea ce în lb. engleză se formulează astfel : ”there ain’t no such thing as a free meal” ( ”nu există masă pe gratis”, într-o traducere seacă). Ori, putere de cumpărare semnificativ majorată fără creștere de productivitate e mai greu de găsit pe undeva prin Europa, cu excepția binecunoscută a Greciei, căreia i-a venit nota de plată.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 29.12.2016

4 comentarii

  1. EU - 74 - RON
    30.12.2016, 6:31 pm

    Motto: ,,Cînd doi se ceartă, al treilea ,,naşte” un articol.”

    (cu rezerva ,,păcatului” de a fi, în cazul de faţă cel mai probabil, neadevărat; autorul derulează de ceva timp un ,,serial” de ,,10 ani în UE” şi este de luat în calcul probabilitatea ca el să fi avut deja articolul ,,în plan”).

    https://cursdeguvernare.ro/puterea-de-cumparare-cu-60-mai-mare-decat-in-1990-inegalitatea-distribuirii.html

    _______________________________________________________

    Personal, m-am ,,lins pe buze”.

    Nu mai nasc o discuţie ,,cît era profitabilitatea investiţiilor în Ro datorită costului scăzut de muncă a.î. să considerăm 40% primă de instalare în familia țărilor UE?”
    ________________________________________________________

    Aşa că: ,,Pîine şi nu Circ, Cifre şi nu …Altceva”. În orice caz, felicitări şi stimă d-le Marin.
    _________________________________________________________

    LA MULŢI ANI cu sănătate şi putere de muncă tuturor redactorilor (bineînţeles că şi celui -şef), jurnaliştilor, publiciştilor, contributorilor, colaboratorilor, angajaţilor CdG!.

    SĂ TRĂIŢI, CĂ NE TREBUIŢI!(chiar şi-aşaaa…mai cu una, mai cu alta, mai de-un fel, mai de alt fel, vorba ceea – oamenii nu sunt traşi la, pe vechi, indigou sau, ca în ziua de azi, scoşi la copiator; au diferite vederi, preferinţe şi dorinţe, nevoi, pofte şi standarde; dar decît Scînteia, ~ Tineretului de pe vremuri… sau doar cu ,,fîşiuţele de lumină” Săptămîna, Flacăra sau Lumea de altădată…Oho! e bine aşa..).

  2. Caliman Eugen-consultant dezvoltare economica
    31.12.2016, 10:33 am

    1.Marile avantaje au fost inventariate de autor, dar scapate “micile” avantaje:pierderea economiei si industriei nationale in beneficiul tarilor bogate, lipsa a 5 milioane de locuri de munca, vinzarea terenului agricol catre straini, pentru a deveni colonie agrara (a tarilor industrializate), exodul unui sfert din populatia tarii, catre 100 de miliarde de Euro datorie externa, peste 3 milioane de locuri de munca cu salariul minim pe economie, dezchilibru regional (cronic)de dezvoltare, “crestere economica?” de 4 la suta in 2016, contra a 3 miliarde Euro datorie externa, etc.Si un dezavantaj mititel:nu mai putem sa ne refacem economic, din lipsa fortei de munca emigrate.Acest dezavantaj este insa compensat de dezvoltarea economica a tarilor bogate, fericite ca nu platesc nimic pentru calificarea emigrantilor romani.
    2.Insa cel mai mare avantaj al integrarii consta in faptul ca romanii nu mai vad nici o posibilitate “de bine” pentru ei in tara, fiind decisi sa o paraseasca cit pot de repede.
    3.Un lucru la fel de bun, este ca guvernantii nostri si ai UE fac totul pentru a “imbunatati” aceste avantaje!

  3. SCARLAT NICOLAE
    2.1.2017, 8:55 am

    Domnule Caliman articolul este despre SALARIUL REAL ȘI PUTEREA DE CUMPĂRARE . Doar pentru asta ar trebui criticat sau lăudat .

  4. El Condor
    3.1.2017, 5:25 am

    Analiza “cresterii” a fost facuta pentru cap – coada perioada (adica aceleasi preturi ale produselor , serviciilor etc la inceputul perioadei casi cele de la sfarsitulei),sau s-a tinut cont de creterea reala a acestora pe segmente de perioade , fie si numai a celor de sfarsit fata de cele de inceput ? Daca s-a facut pentru preturi mentinute (ceea ce ar fi ireal), analiza este partinica pentru “investitorii straini” ; daca este facuta pe real “segment”, atinci este un mare beneficiu pentru investitorii amintiti si un dezastru pentru tara, netinandu-se cont de factorul “locuitor bastinas” producator de bunuri si servicii , caz in care dl. Caliman Eugen are dreptate.

Lăsați un comentariu


Stiri

Industria Chinei a revenit la nivelurile dinaintea pandemiei

Raluca Florescu

Activitatea industrială din China s-a situat în noiembrie la cel mai ridicat nivel din ultimii 3 ani, iar creșterea sectorului serviciilor a atins de asemenea… Mai mult

Europa

Prima solicitare de autorizare a unui vaccin anti-Covid: Moderna cere SUA și UE avizarea în regim de urgență

Iulian Soare

Compania americană Moderna a anunțat că a finalizat dosarul privind eficiența și siguranța vaccinului anti-Covid și că depune luni, la autoritățile de profil din UE… Mai mult

Stiri

România – excedent de producție energetică de peste 11%, mai ales din resurse eoliene

Adrian N Ionescu

Excedentul de capacitate de producție de energie electrică era, luni la ora 15.32, de peste 1000 de MW de energie electrică, și se datora producției… Mai mult

Stiri

Transportatorii vaccinurilor anti-Covid cer regim special de trafic pentru distribuție

Vladimir Ionescu

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) anunță că industria de transport rutier și logistică din România este pregătită pentru distribuirea vaccinului Anti-Covid 19… Mai mult

Stiri

Recep Tayyip Erdogan le cere musulmanilor unitate în fața “atacurilor împotriva valorilor islamice”

Iulian Soare

„În faţa atacurilor îndreptate asupra celor mai sacre valori ale  noastre, este datoria noastră să lăsăm deoparte diferenţele şi să ne unim forţele în numele… Mai mult

Europa

Cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani al emisiilor de gaze de seră în UE, în 2019

Adrian N Ionescu

Emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut cu 3,7% în 2019 față de 2018, în UE, chiar dacă produsul intern brut (PIB) a… Mai mult

Stiri

Ministrul de Finanțe: Termenul pentru depunerea cererilor de eşalonare a datoriilor ar putea fi prelungit până la 15 ianuarie

Raluca Florescu

Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a declarat că va propune în următoarea şedinţă de Guvern ca data limită până la care pot fi depuse cererile pentru… Mai mult