Prețul luptei cu inflația: Stagnare și recesiune. Consumul nu poate redresa singur economia occidentală – cum stau statele UE la creșterea economică

Politicile europene de luptă cu inflația au împins economia comunitară spre ultima și cea mai drastică soluție: stagnarea și chiar pasul spre recesiune al zonei euro.
În zona euro, PIB-ul ajustat sezonier a scăzut în T3/2023 cu 0,1% și a stagnat la nivelul general al UE, comparativ cu trimestrul anterior, potrivit datelor publicate joi de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. În cel de al doilea trimestru din acest an, PIB-ul crescuse cu doar 0,1% atât în zona euro, cât și în UE.

Comparativ cu același trimestru al anului trecut, în T3/2023 PIB-ul a stagnat și în zona euro și în UE, după creșterile de 0,6% în zona euro și 0,5% în UE în T2/2023.

Cel mai mare avans al PIB-ului din UE a fost înregistrat în Malta (+2,4%), urmată de Polonia (+1,5%) și Cipru (+1,1%).

Cele mai mari scăderi au fost observate în Irlanda (-1,9%), Estonia (-1,3%) și Finlanda (-0,9%).

Contribuția pe elemente la creșterea PIB: consumul nu poate compensa scăderile de la industrie

Cheltuielile de consum final al gospodăriilor au avut contribuții pozitive la creșterea PIB atât în zona euro, cât și în UE (+0,2 puncte procentuale). Contribuția consumului guvernamnetal a fost pozitivă pentru ambele zone (+0,1 pp). Ambele, însă, nu au reușit să compenseze scăderile generale de la industrie.

Contribuțiile investițiilor (formării brute de capital fix) au fost neglijabile pentru zona euro și pentru UE.

Contribuțiile din soldul schimburilor comerciale au fost neglijabile pentru zona euro și pozitive pentru UE (+0,2 pp). Contribuțiile din variația stocurilor au fost negative pentru ambele zone (-0,3 pp în zona euro și -0,5 pp pentru UE).

Statele Europei Centrale și de Est (ECE): Revenirea consumului și investițiile susțin creșterea economică

În al treilea trimestru, consumul privat a crescut în Croația, Polonia și Serbia; cu toate acestea, a rămas stagnant în Slovenia și a scăzut în Cehia, Ungaria și Slovacia.

Majoritatea țărilor central și est-europene au înregistrat o îmbunătățire a creșterii consumului populației față de prima jumătate a anului, fie printr-o accelerare, fie printr-o scădere mai mică. Aceasta reflectă creșterea pozitivă a salariilor reale și condițiile mai strânse de pe piața muncii în cursul anului 2023.

În ceea ce privește creșterea investițiilor, toate țările au înregistrat o activitate investițională crescută, cu excepția Ungariei, unde aceasta a scăzut cu aproape 15% față de anul trecut. Alte țări din ECE au înregistrat o creștere pozitivă a investițiilor, susținută de intrările de fonduri UE, în special din cadrul financiar multinațional 2014-2020.

Economiștii anticipează o redresare economică în 2024, în special în Cehia și Ungaria, care înregistrează o recesiune în 2023.

Contracția producției industriale din Germania poate duce zona euro în recesiune

Producția industrială din Germania și Italia a scăzut la începutul ultimului trimestru al anului la fel ca și în Franța și Spania, indicând o posibilă continuare a recesiunii în zona euro.

În cea mai mare economie europeană producția a scăzut cu 0,4% în octombrie față de luna precedentă, până la cel mai scăzut nivel din august 2020, a anunțat joi biroul federal de statistică. În Italia, producția a scăzut cu 0,2% față de septembrie, relatează Bloomberg.

Împreună cu datele negative comunicate mai devreme de Franța și Spania se evidențiază slăbicunea economiilor din întreaga regiune.

Consumul nu poate opri intrarea zonei euro în recesiune

Datele Eurostat privind PIB-ul în T3 arată că consumul populației s-a păstrat la un nivel bun, însă o nouă contracție în ultimul trimestru înseamnă intrarea zonei euro în recesiune. Sondajele recente semnalează că scăderea sectorului serviciilor și cel industrial din zona euro continuă și în ultimul trimestrul al anului.

Contracția producției industriale în Germania arată că economia încă se străduie să elimine impactul crizei energetice și al scăderii cererii globale.

Întreprinderile industriale – coloana verterbrală a Germaniei – sunt afectate în special de scumpirea energiei, ratele înalte ale dobânzilor și cererea globală slabă. Mai multe mari companii au trceut la reducerea costurilor, de exemplu mare concern BASF a anunțat că își reduce investițiile cu 15% în următorii patru ani.

Cele mai noi date arată scăderea comenzilor noi din ijndustria prelucrătoarem dimuând șansele unei redresări mai rapide. Dificultatea de a întocmi bugetul pentru 2024, afectează de asemenea perspectivele Germaniei.

Alte țări din regiune se descurcă doar cu puțin mai bine. Scăderea de 0,3% a producției industriale a Franței s-a datorat reducerii sectorului energetic. Dar industria, excluzând sectorul energetic, a crescut în octombrie cu 0,1% față de septembrie.

Joi, viceguvernatorul Băncii Naționale a Franței, Agnes Benassy-Quere, a insistat că, deși creșterea economică în țară este slabă, banca nu anticipează o recesiune. „Scenariul central este că este că asistăm într-adevăr la o aterizare lină a economiilor globale și europene”, a spus ea.

Scăderea în Italia cu 0,2% a producției industriale a fost mai mică decât contracția de 0,4% anticipată de economiști.

***