fbpx Modifică Setările

Analiză

Ce și cât înseamnă, de fapt, majorarea cu 10% a punctului de pensie

Creșterea de 10% a punctului de pensie începând cu luna septembrie de la 1.265 lei la 1.391 lei ar echivala la nivel bugetar cu o… Mai mult

03.08.2020

La obiect

Cea mai mare economia a lumii a intrat oficial în recesiune. Scădere de 32,9% de PIB în trimestrul al doilea din 2020

Economia americană a înregistrat cel mai abrupt declin trimestrial de la cel de-Al Doilea Război Mondiale încoace, de la lansarea acestui set de date. Nici… Mai mult

30.07.2020

La obiect

Stadiul celor 85 de proiecte fazate de România pentru a nu pierde finanțarea europeană

România mai are trei ani și jumătate la dispoziție pentru a finaliza cele 85 de proiecte fazate din fonduri europene, aferente exercițiului bugetar 2014-2020, valoarea… Mai mult

29.07.2020

La obiect

Vaccinul împotriva coronavirus – noua miză supremă în jocul geopolitic, egală cu tehnologia militară

Cine primește primul vaccinul contra coronavirusului? Lăsând retorica deoparte, răspunsul ține de geopolitică și de bani. O analiză Politico arată că goana după vaccin nu… Mai mult

29.07.2020

În zona euro? O listă de consecințe micro și macro

de Alexandra Pele , 25.11.2018

Creşterile salariale nu vor mai putea depăşi creşterea productivităţii, cursul nu va mai putea fi “ajustat” pentru a impulsiona competitivitatea economiei locale, care va trebui să fie “sincronizată” celei din zona euro, având în vedere că deciziile de politică monetară se vor lua la Frankfurt, iar Banca Centrală Europeană (BCE) ţine cont de o medie a zonei euro, nu de particularităţile statelor care compun blocul monetar:

E lista de consecințe prezentată de Valentin Lazea (foto), economist-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), în cadrul seminarului EU-COFILE, organizat de BNR, Alpha Bank şi Asociaţia Română a Băncilor (ARB).

“Salariile reale au crescut în perioada 2009-2017 cu circa 45%. Productivitatea muncii a crescut cu vreo 27%. Costul unitar al forţei de muncă, respectiv costurile totale pe care le au angajatorii cu salariile, a crescut cu 14%. Taxarea asupra muncii a scăzut foarte mult. Antreprenorul a plătit mai multe salarii, dar mai puţine contribuţii şi taxe. Am putea spune că s-au împuşcat trei iepuri cu un singur glonte, dar aceste glonte s-ar putea dovedi unul otrăvit deoarece s-a realizat pe spinarea devalizării bugetului”, a explicat Valentin Lazea.

Creşterea costului unitar al forţei de muncă trebuie limitată la maximum 12% pe trei ani cumulat. Creșterea mult mai accelerată (decât în UE) a productivității muncii va permite o creștere ceva mai mare (decât în UE) a salariilor, precum şi o apreciere nominală (în etapa pre-adoptare a euro), respectiv o apreciere reală (post-adoptare a euro), reiese din prezentarea economistului-şef BNR, o astfel de evoluţie fiind consemnată în Slovacia.

În ceea ce priveşte cursul, Lazea a arătat că deprecierea leului a creat un plus de competitivitate, dar, în opinia sa, tentaţia de a cere deprecierea leului pentru sprijinirea exporturilor este mai redusă în România decât era, spre exemplu, în Italia, după cel de-Al Doilea Război Mondial şi până la intrarea statului în zona euro.

“S-au învăţat 50 de ani cu o cârjă, o propteală destul de mare pentru competitivitatea lor. Tentaţia de a cere există şi în România (…) Ea trebuie eradicată din minţile tuturor”, a explicat economistul-şef al băncii centrale.

În perioada 2009-2017, leul a pierdut în jur de opt procente în faţa euro. Odată ce România va face pasul către antecamera zonei euro şi va intra în ERM 2, deprecierea nu va putea să depăşească 2,25% faţă de paritatea centrală, stabilită la intrare.

Soluţia este creşterea competitivităţii externe a produselor şi serviciilor româneşti, însă aceasta implică reforme structurale şi investiţii în educaţie, infrastructură şi cercetare şi dezvoltare.

La nivel macro, renunţarea la pârghia cursului va implica necesitatea unei balanţe de plăţi echilibrate. Deficitele externe nu se vor mai putea rezolva prin deprecierea leului. Pentru corectarea acestora e nevoie tot de reforme structurale adresate sectoarelor care generează deficitele, cum ar fi agricultura sau turismul.

În absenţa acestora, România va continua să acumuleze dezechilibre după aderarea la zona euro, iar în eventualitatea unei crize, nemaiavând instrumentul curs, va fi nevoită să apeleze la instrumentul devalorizării interne prin scăderea salariilor, situaţie cu care s-a confruntat Grecia.

Un alt instrument la care România va renunţa odată cu trecerea la euro este politica monetară “croită” exclusiv pe nevoile economiei locale.

“(în zona euro, n.r.) rata dobânzii e stabilită de BCE în acord cu obiectivele întregii zonei euro. BCE nu face dobânzi în funcţie de statul x, y sau z, ci în funcţie de media condiţiilor din cele 19 sau 20 de ţări. Dobânda-cheie nu o mai stabileşte BNR în funcţie de situaţia din România, ci Frankfurt în funcţie de o medie a zonei euro”, a spus Valentin Lazea.

În consecinţă, România trebuie să aibă condiţii macroeconomice similare atunci când cedează cele două prerogative (cursul şi politica monetară). “Trebuie să alergi în ritm şi în pluton cu celelalte ţări”, a adăugat el.

Lazea este de părere că există trei condiţii politice de aderare la euro: dezvoltarea economică sustenabilă a României presupuneri acorduri cu sindicate pentru creşteri salariale mai mici decât creşterile de productivitate; venituri bugetare de 35% din PIB (faţă de sub 30% în prezent) şi de consens politic în ceea ce priveşte stabilitatea macroeconomică şi implementarea reformelor structurale.

România ar urma să intre în ERM 2 în 2024, potrivit analizelor realizate de Comisia Naţională de fundamentare a Planului Naţional de aderare la zona euro, spun surse apropiate discuţiilor. O analiză în acest sens ar urma să fie publicată la finele anului. Cele trei scenarii de lucru sunt atingerea unor ţinte de PIB pe cap de locuitor de 65%, 70% sau 75% din media blocului monetar.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.11.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Rectificare bugetară: Deficitul – revizuit de la 6,7% din PIB la 8,6% din PIB. Economia va consemna o scădere de 3,8% din PIB în 2020

Alexandra Pele

A doua rectificare bugetară din acest an a fost construită pe o prognoză revizuită a evoluției economiei. Deficitul bugetar a fost majorat de la 6,7%… Mai mult

Europa

Franța își sporește prezența militară în Mediterana, cu scopul ”evaluării autonome” a acțiunilor Turciei

Iulian Soare

Franţa a trimis două nave ale Marinei militare şi două avioane de vânătoare Rafale în estul Mării Mediterane, a anunțat joi ministrul francez al Apărării,… Mai mult

Stiri

Gaze din Marea Neagră: Prima platformă de extracție a BSOG este pe jumătate gata – Gazoductul spre țărm, terminat în acest an

Adrian N Ionescu

Compania petrolieră Black Sea Oil&Gas (BSOG), concesionarul perimetrului XV Midia de gaze naturale din Marea Neagră, a realizat 33% din proiectul de investiție în exploatarea… Mai mult

Stiri

Belarus nu e Ucraina – șanse infime pentru succesul unei revoluții portocalii la Minsk

Razvan Diaconu

Scenele din Belarus cu protestatari care ridică baricade în stradă pentru a opri atacurilor poliției evocă o altă revoltă produsă în zona-tampon dintre Rusia și… Mai mult

Europa

Banca Internaţională de Investiţii, controlată de Rusia, împrumută Schaeffler AG, un lider german al piețelor europene, inclusiv în România

Adrian N Ionescu

Banca Internaţională de Investiţii (IIB) a aprobat un împrumut de 50 de milioane de euro grupului german Schaeffler AG, unul dintre producătorii proeminenți de componente… Mai mult

Stiri

Avertisment Administrația Porturilor Maritime: La Constanța e depozitat de 9 ori mai mult azotat de amoniu decât a explodat la Beirut

Vladimir Ionescu

Aproape 26.000 de tone de azotat de amoniu sunt depozitate în Portul Constanța, a anunțat joi  Administrația Porturilor Maritime, care a atras atenția că toți… Mai mult

Europa

Spania / Prăbușire a sectorului ce contribuie cu 12% la PIB: aproape 98% mai puțini turiști străini în iulie, față de anul trecut

Iulian Soare

Numărul de turiști străini în Spania a fost în iulie a fost similar celui din iunie, de 204.926, cu aproape 98%, comparativ cu aceeași lună… Mai mult