fbpx

La obiect

Inflația anuală a urcat la 3,75% – influențe negative conjuncturale pe toată linia

Inflația anuală a urcat la 3,75% conform datelor publicate de INS, după ce prețurile s-au majorat în luna aprilie 2021 cu 0,53% iar efectul de… Mai mult

11.06.2021

La obiect

Falanga noastră din Bruxelles. Incredibil de slaba reprezentare a României în instituțiile UE

„Nu există niciun cetățean român care să ocupe o funcție de conducere în calitate de director general, în timp ce prezența cetățenilor români în alte… Mai mult

09.06.2021

Analiză

Joe Biden vine în Europa – lunga listă a defectelor de reparat în relația transatlantică

Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, începe miercuri, în Europa, primul său turneu în străinătate – o săptămână plină, cu vizite în Marea Britanie,… Mai mult

09.06.2021

La obiect

Deficitul comercial trece de 7 Miliarde de euro (3% din PIB) după doar 4 luni din an. Peste un miliard deficit vine numai din alimente

Deficitul comercial pe aprilie 2021 s-a redus la 1,73 miliarde euro, potrivit datelor comunicate de INS. Semnificativ sub valoarea record din luna precedentă (2,25 miliarde… Mai mult

09.06.2021

În zona euro? O listă de consecințe micro și macro

de Alexandra Pele , 25.11.2018

Creşterile salariale nu vor mai putea depăşi creşterea productivităţii, cursul nu va mai putea fi “ajustat” pentru a impulsiona competitivitatea economiei locale, care va trebui să fie “sincronizată” celei din zona euro, având în vedere că deciziile de politică monetară se vor lua la Frankfurt, iar Banca Centrală Europeană (BCE) ţine cont de o medie a zonei euro, nu de particularităţile statelor care compun blocul monetar:

E lista de consecințe prezentată de Valentin Lazea (foto), economist-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), în cadrul seminarului EU-COFILE, organizat de BNR, Alpha Bank şi Asociaţia Română a Băncilor (ARB).

“Salariile reale au crescut în perioada 2009-2017 cu circa 45%. Productivitatea muncii a crescut cu vreo 27%. Costul unitar al forţei de muncă, respectiv costurile totale pe care le au angajatorii cu salariile, a crescut cu 14%. Taxarea asupra muncii a scăzut foarte mult. Antreprenorul a plătit mai multe salarii, dar mai puţine contribuţii şi taxe. Am putea spune că s-au împuşcat trei iepuri cu un singur glonte, dar aceste glonte s-ar putea dovedi unul otrăvit deoarece s-a realizat pe spinarea devalizării bugetului”, a explicat Valentin Lazea.

Creşterea costului unitar al forţei de muncă trebuie limitată la maximum 12% pe trei ani cumulat. Creșterea mult mai accelerată (decât în UE) a productivității muncii va permite o creștere ceva mai mare (decât în UE) a salariilor, precum şi o apreciere nominală (în etapa pre-adoptare a euro), respectiv o apreciere reală (post-adoptare a euro), reiese din prezentarea economistului-şef BNR, o astfel de evoluţie fiind consemnată în Slovacia.

În ceea ce priveşte cursul, Lazea a arătat că deprecierea leului a creat un plus de competitivitate, dar, în opinia sa, tentaţia de a cere deprecierea leului pentru sprijinirea exporturilor este mai redusă în România decât era, spre exemplu, în Italia, după cel de-Al Doilea Război Mondial şi până la intrarea statului în zona euro.

“S-au învăţat 50 de ani cu o cârjă, o propteală destul de mare pentru competitivitatea lor. Tentaţia de a cere există şi în România (…) Ea trebuie eradicată din minţile tuturor”, a explicat economistul-şef al băncii centrale.

În perioada 2009-2017, leul a pierdut în jur de opt procente în faţa euro. Odată ce România va face pasul către antecamera zonei euro şi va intra în ERM 2, deprecierea nu va putea să depăşească 2,25% faţă de paritatea centrală, stabilită la intrare.

Soluţia este creşterea competitivităţii externe a produselor şi serviciilor româneşti, însă aceasta implică reforme structurale şi investiţii în educaţie, infrastructură şi cercetare şi dezvoltare.

La nivel macro, renunţarea la pârghia cursului va implica necesitatea unei balanţe de plăţi echilibrate. Deficitele externe nu se vor mai putea rezolva prin deprecierea leului. Pentru corectarea acestora e nevoie tot de reforme structurale adresate sectoarelor care generează deficitele, cum ar fi agricultura sau turismul.

În absenţa acestora, România va continua să acumuleze dezechilibre după aderarea la zona euro, iar în eventualitatea unei crize, nemaiavând instrumentul curs, va fi nevoită să apeleze la instrumentul devalorizării interne prin scăderea salariilor, situaţie cu care s-a confruntat Grecia.

Un alt instrument la care România va renunţa odată cu trecerea la euro este politica monetară “croită” exclusiv pe nevoile economiei locale.

“(în zona euro, n.r.) rata dobânzii e stabilită de BCE în acord cu obiectivele întregii zonei euro. BCE nu face dobânzi în funcţie de statul x, y sau z, ci în funcţie de media condiţiilor din cele 19 sau 20 de ţări. Dobânda-cheie nu o mai stabileşte BNR în funcţie de situaţia din România, ci Frankfurt în funcţie de o medie a zonei euro”, a spus Valentin Lazea.

În consecinţă, România trebuie să aibă condiţii macroeconomice similare atunci când cedează cele două prerogative (cursul şi politica monetară). “Trebuie să alergi în ritm şi în pluton cu celelalte ţări”, a adăugat el.

Lazea este de părere că există trei condiţii politice de aderare la euro: dezvoltarea economică sustenabilă a României presupuneri acorduri cu sindicate pentru creşteri salariale mai mici decât creşterile de productivitate; venituri bugetare de 35% din PIB (faţă de sub 30% în prezent) şi de consens politic în ceea ce priveşte stabilitatea macroeconomică şi implementarea reformelor structurale.

România ar urma să intre în ERM 2 în 2024, potrivit analizelor realizate de Comisia Naţională de fundamentare a Planului Naţional de aderare la zona euro, spun surse apropiate discuţiilor. O analiză în acest sens ar urma să fie publicată la finele anului. Cele trei scenarii de lucru sunt atingerea unor ţinte de PIB pe cap de locuitor de 65%, 70% sau 75% din media blocului monetar.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.11.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Viktor Orban, despre impozitul minim global: Toxic pentru economia Ungariei

Iulian Soare

Impozitele mai ridicate ar fi “toxice” pentru economia Ungariei orientată spre export, a afirmat vineri premierul Viktor Orban, comentând iniţiativa internaţională vizând un impozit minim… Mai mult

Europa

România și Bulgaria au primit acces la consultarea sistemul european de informații privind vizele

Iulian Soare

Comisia Europeană a decis vineri că, începând din iulie 2021, Bulgaria și România vor avea acces numai pentru citire în Sistemul de informații privind vizele,… Mai mult

Europa

AstraZeneca, obligată de instanță să livreze către UE dozele de vaccin anti-Covid asumate prin contract

Iulian Soare

Tribunalul de Primă Instanță din Bruxelles a decis vineri că AstraZeneca este obligată să livreze 50 milioane de doze ale vaccinului său anti-Covid către cele… Mai mult

Stiri

Bogdan Chiriţoiu a primit al treilea mandat de preşedinte la Consiliului Concurenţei

Vladimir Ionescu

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, vineri, decretul privind numirea lui Bogdan Chiriţoiu în funcţia de preşedinte al Consiliului Concurenței, anunță Administrația Prezidențială. Este al treilea… Mai mult

Stiri

Noi titluri de stat pentru populație din seria exclusivistă Fidelis

Adrian N Ionescu

Ministerul Finanțelor (MFP) lansează două noi emisiuni de titluri de stat pentru populație, din seria exclusivistă Fidelis, cu subscrieri minime de 5.000 de lei, respectiv… Mai mult

Stiri

VIDEO Gabriel Voicilă (PwC): E-guvernarea nu e posibilă dacă nu avem și funcționari pregătiți

Redacţia

 Lipsa competențelor digitale în administrația centrală și a funcționarilor pregătiți poate comprimite e-guvernarea, orice progres de digitalizare a statului român ține de funționari pregătiți,… Mai mult

Stiri

AHK România are un nou președinte – Andreas Lier, CEO BASF România

Vladimir Ionescu

Andreas Lier (foto), CEO BASF Romania, a fost ales de către Consiliul Director al AHK România în fruntea Camerei de Comerț germano-române, cea mai mare… Mai mult