„Putin simte slăbiciunea ca un animal, pentru că este un animal. El simte sângele, îşi simte puterea. Şi vă va mânca la cină cu tot cu UE, NATO, libertate şi democraţie”, avertizează preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-un interviu publicat luni de revista The economist şi preluat de News.ro.
Lovirea forţelor ruseşti din Crimeea este esenţială pentru reducerea atacurilor asupra Ucrainei, la fel ca şi apărarea oraşelor din estul ţării.
Ideea că Rusia a câştigat războiul este doar o „percepţie” şi, în realitate, Moscova încă suferă pierderi grele pe câmpul de luptă. În căutare de resurse şi de sprijin occidental, preşedintele Zelenski este de părere că centrul de greutate al războiului trebuie să se mute acum în Crimeea şi Marea Neagră.
Nu există semne reale că Rusia ar fi interesată de pace şi orice indiciu că Moscova doreşte să poarte negocieri înseamnă că Rusia a rămas fără arme şi soldaţi.
Zelenski, depăşit în popularitate de Zalujni, şeful Statului Major ucraiean
În toamnă, un interviu publicat tot în The Economist cu Valeri Zalujni, şeful Statului Major ucraiean, în care acesta estima că războiul a ajuns într-un impas, după aproape doi ani şi o contraofensivă ucraineană fără succese remarcabile, a stârnit nemulţumirea lui Zelenski, care şi-a arătat public dezacordul cu comandantul armatei ucrainene. De atunci, potrivit presei ucrainene, animozitatea dintre ei a devenit tot mai evidentă, însă în sondajele de opinie popularitatea lui Zalujni o depăşeşte pe cea a lui Zelenski.
Aşteptările prea mari pe care Zelenski le-a creat înaintea contraofensivei din 2023 au fost în parte ceea ce a dus la un sentiment de dezamăgire. În interviul acordat de Valeri Zalujni, comandantul forţelor ucrainene, publicaţiei The Economist în noiembrie 2023, acesta a recunoscut impasul de pe câmpul de luptă. Deşi a stârnit iniţial o reacţie furioasă din partea lui Zelenski, i-a oferit, de asemenea, ocazia de a-şi schimba mesajul.
Pentru a susţine acest război mocnit, nu doar Occidentul trebuie să se mobilizeze, ci, în primul rând, Ucraina însăşi. „Trebuie să luăm în considerare propria noastră forţă”, spune ZelenskI. În timp ce el este încă sigur că America va oferi, în cele din urmă, ajutor militar, Ucraina, spune el, îşi consolidează, de asemenea, propria producţie, în cazul în care proviziile occidentale vor fi insuficiente. A fost mesajul pe care l-a reluat şi în discursul de Anul Nou, sfidător şi sobru, care a fost net mai puţin optimist decât cuvintele sale din 31 decembrie 2022. Ca parte a acestui plan B, el cere guvernului american să acorde Ucrainei licenţe pentru a produce arme, de la sisteme de artilerie şi rachete până la apărare antiaeriană.
„Mobilizarea societăţii ucrainene şi a lumii” de la începutul războiului nu mai este prezentă astăzi, recunoaşte Zelenski. „Acest lucru trebuie să se schimbe”, spune el. Sondajele sugerează că reducerea vârstei de mobilizare de la 27 de ani, cât este în prezent, şi reducerea motivelor de exceptare de la serviciul militar nu sunt populare. Dar liderul Ucrainei insistă că nu există alternativă. „Mobilizarea nu este doar o chestiune de soldaţi care merg pe front. Este vorba despre noi toţi. Este vorba de mobilizarea tuturor eforturilor. Aceasta este singura modalitate de a ne proteja statul şi de a ne dezrobi pământul. Să fim sinceri, am trecut la politica internă”, spune Zelenski. Aceasta este o alegere pe care ucrainenii vor trebui să o facă. „Dacă vom continua să ne concentrăm pe politica internă, trebuie să convocăm alegeri. Să schimbăm legea, Constituţia. Dar uitaţi de acţiunile de contraofensivă şi de dezocupare”, arată el.
După aproape doi ani de război la scară largă, Zelenksi şi-a pierdut vibraţia tinerească. Dar el rămâne vehement că Ucraina nu poate da înapoi de la planul său de a învinge Rusia. „Cea mai importantă profesie pe care o poate face un ucrainean în acest moment este să fie în Ucraina, iar pentru partenerii noştri occidentali, este să fie alături de Ucraina. Dacă nu aveţi puterea, atunci fie plecaţi, fie vă daţi la o parte. Noi nu ne vom retrage”, promite liderul ucrainean.
Întrebarea este dacă maestrul-comunicator din 2022 poate convinge restul lumii să-i împărtăşească această convingere, notează The Economist.
„Putin vă va manca la cină cu tot cu UE, NATO, libertate şi democraţie”
Argumentul său central este că, prin susţinerea Ucrainei, Europa se protejează de agresiunea rusă. „Dându-ne bani sau oferindu-ne arme, vă susţineţi singuri. Vă salvaţi copiii voştri, nu pe ai noştri”, arată, sumbru, Zelenski. Dacă Rusiei i se permite să ia copiii ucraineni, „vor lua şi alţi copii”. Dacă Rusia încalcă drepturile ucrainenilor, „va încălca drepturile în lume”. Dacă Ucraina pierde, Putin îşi va apropia războaiele de Occident. „Putin simte slăbiciunea ca un animal, pentru că este un animal. El simte sângele, îşi simte puterea. Şi vă va mânca la cină cu tot cu UE, NATO, libertate şi democraţie”, avertizează preşedintele Ucrainei.
Cu umerii aduşi, Zelenski îşi impune punctele de vedere lovindu-şi degetele de biroul său din sala de şedinţe: „Poate că lipseşte ceva. Sau poate că lipseşte cineva. Cineva care să poată vorbi despre Ucraina ca o apărare a noastră, a tuturor”. Ţările europene ar trebui să facă presiuni asupra Americii pentru a sprijini Ucraina, pentru binele lor, crede liderul de la Kiev. „Serviciile de informaţii din mai multe ţări europene au început să (examineze) posibilitatea unui atac pe teritoriul lor din partea Rusiei… Chiar şi acele ţări care nu au făcut parte din URSS”, arată Zelenski.
În ceea ce priveşte sugestiile privind negocierile, Zelenski spune că nu detectează „niciun pas fundamental pentru pace din partea Rusiei”. Ceea ce ucrainenii experimentează în schimb este un baraj de atacuri aeriene asupra oraşelor ucrainene din est, sud, nord şi vest. „Văd doar paşii unei ţări teroriste”, punctează Zelenski.
Iar dacă Rusia transmite semnale despre dorinţa de a îngheţa conflictul, aşa cum au relatat unele media occidentale, „nu este pentru că sunt oameni corecţi, ci pentru că nu au suficiente rachete, muniţii sau trupe pregătite. Ei au nevoie de această pauză ca să-şi refacă toate forţele. Şi apoi, cu toată puterea lor, să întoarcă pagina acestui război”, arată Zelenski.
Crimeea şi Marea Neagră vor deveni centrul de greutate al războiului
The Economist a observat că preşedintele ucrainean nu a dat prea multe detalii despre ceea ce poate realiza Ucraina în 2024, spunând că scurgerile de informaţii înainte de contraofensiva din vara anului trecut au ajutat Rusia să-şi pregătească apărarea.
Dar dacă are un mesaj, acesta este că Crimeea şi bătălia conexă din Marea Neagră vor deveni centrul de greutate al războiului. Izolarea Crimeei, anexată ilegal de Rusia în 2014, şi degradarea capacităţilor militare ruseşti de acolo sunt „extrem de importante pentru noi, pentru că reprezintă modalitatea prin care putem reduce numărul de atacuri din acea regiune”, explică el.
O operaţiune reuşită ar fi un „exemplu pentru întreaga lume”, continuă Zelenski. De asemenea, ar avea un efect important în interiorul Rusiei. Pierderea unei piese centrale a propagandei Kremlinului ar arăta că „mii de ofiţeri ruşi au murit doar din cauza ambiţiei lui Putin”.
Ucraina obţine deja victorii care erau greu de conceput în peninsula de importanţă strategică, distrugând un „număr bun” de nave din flota rusă din Marea Neagră. Oficialii britanici spun că o cincime din această flotă a fost distrusă numai în ultimele patru luni. Pierderea bazelor navale pe care Rusia le-a deţinut în ultimii 240 de ani ar fi o ruşine imensă pentru Putin.
Podul Kerci, un obiectiv militar
Dar Zelenski spune că viteza oricărui succes va depinde de asistenţa militară pe care o va primi de la partenerii occidentali. El a cerut Taurus, o rachetă de croazieră invizibilă cu rază lungă de acţiune, fabricată în Germania, care are capacitatea de a exploda adânc în interiorul unei ţinte. Acest lucru ar putea permite Ucrainei să distrugă podul Kerci, în valoare de 4 miliarde de dolari, izolând de fapt peninsula Crimeea de Rusia. „Rusia trebuie să ştie că pentru noi acesta este un obiectiv militar”, subliniază Zelenski.
El sugerează însă că germanii nu sunt singura putere occidentală care îi stă în cale.
Zelenski este în continuare mai puţin deschis în ceea ce priveşte obiectivele sale în est şi în sud. Ambiţia strategică declarată de a readuce Ucraina la graniţele sale iniţiale nu s-a schimbat şi nu se va schimba, dar el nu mai stabileşte termene şi nu promite cât de mult teritoriu poate „dezocupa” Ucraina anul viitor. Sarcina sa imediată în războiul terestru va fi „să apere estul, să salveze aceste oraşe foarte importante ale Ucrainei, din est şi sud, Harkov, Dnipro, Zaporojie, Herson, Mikolaiv” şi să protejeze infrastructura critică a ţării sale.
****
