Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

La obiect

Industria în PIB – în statele UE. Problemele de la productivitate în România

În 2018, industria și-a menținut, la limită, prima poziție între sectoarele economice ale UE din punct de vedere al valorii adăugate brute (VAB). Cu 19,1%,… Mai mult

28.10.2019

Chestiunea

Serbia a semnat cu Rusia și a aderat la Uniunea Economică Euroasiatică

Premierul sârb Ana Brnabic a semnat acordul de aderare la Uniunea Economică Euroasiatică (EEU), împreună cu omologii săi din Rusia, Armenia, Belarus, Kazakhstan și Kyrgyzstan,… Mai mult

27.10.2019

Cronicile

Zece ani de UE (1) / Produsul Intern Brut – evoluția în structură și consecințe

de Marin Pana 16.11.2016

Am apreciat ca fiind utilă prezentarea modului în care ne-am înscris pe traiectoria de intrare în UE din perspectiva evoluției principalelor sectoare economice.

Ritmurile net diferite de dezvoltare reflectă modificările importante intervenite în structura economiei românești într-o perioadă de creștere robustă, comparabilă cantitativ cu cea din perioada socialistă dar pe o cu totul altă formulă de bunăstare.

Combinația maximelor de dezvoltare dintre construcții, intermedieri financiare și tranzacții imobiliare, la care s-a adăugat ritmul mult mai rapid al creșterii comerțului în raport cu producția de bunuri a condus la consecințele ulterioare binecunoscute ale problemelor la plată și la deficitele cronice din schimburile externe.

tabel1

Desigur, o corecție structurală semnificativă în sensul apropierii de practica țărilor occidentale mai dezvoltate era necesară, dar dozajul s-a dovedit a fi exagerat și a pus bazele unor consecințe nefaste ulterioare cu sau fără presiunea crizei financiare intervenite în 2008.

Din această perspectivă, ar mai trebui subliniată neglijarea crasă a sectoarelor de educație și sănătate, care au beneficiat în proporții de mai puțin de o treime din potențial față de creșterea economică. Precum și singurul sector care a evoluat puternic în jos, cel de administrație publică și apărare. Unde, dacă ar fi să ne luăm după numărul de funcționari și salariile lor, accentul negativ a căzut, din greu, pe apărarea națională.

Reducerea fiscalității a stimulat dezvoltarea, dar a creeat o serie de vulnerabilități pe termen mediu și lung, cu care am intrat în Uniunea Europeană. Împreună cu un stat mai puternic din perpectiva PIB și PIB/locuitor dar, pe fond, tot mai slab ca forță financiară după privatizarea unor importante active potențial aducătoare de venituri și cantonarea în regula unor încasări bugetare cu circa o treime sub media UE.

Dacă ne uităm la cum a evoluat structura PIB pe parcursul ultimilor zece ani, nu se observă modificări majore, cu excepția scăderii ponderii agriculturii și creșterii semnificative a sectorului de informații și telecomunicații.

Diminuarea ușoară a ponderii industriei se înscrie în trendul european și rămânem chiar peste media continentală, undeva în apropierea Germaniei. Unde nu suntem deloc în trend este partea de PIB contabilizată de sectorul de stat, care a continuat să scadă ca importanță în formarea PIB și după ce România a intrat în UE.

tabel2

Din păcate, datele oficiale disponibile pentru anul 2015 nu oferă deocamdată valori comparaile pentru sănătate, învățământ, respectiv administrație publică și apărare. Dar ele sunt, cu siguranță, per total, mai mici decât înaintea aderării, ceea ce ar trebui să se constituie într-un semnal de avertizare.

Nivelul salariilor din sectorul de stat este un element-cheie pentru calculul contribuției sectorului de stat la formarea PIB și în ultima perioadă s-au luat măsuri de creștere. Însă, deocamdată nu avem datele care să confirme o majorare a ponderii în PIB la nivelul de dinaintea aderării la UE.

De reținut, printr-un mecanism de deflatare, creșterile salariale la bugetari micșorează creșterea economică per total în termeni reali.

În fine, dar nu în ultimul rând, trebuie subliniat că PIB-ul a crescut în termeni reali cu circa 46% în perioada 2000 – 2006.

Pentru ca în intervalul 2007 – 2015 (când a intervenit suprapunerea între excesele bugetare electorale, neacomodarea veniturilor bugetare cu cerințele sociale din Uniune și criza economică mondială) să avanseze cu doar 20%. Asta după ce sporul de 14% din primii doi ani de apartenență la UE a fost ajustat cu aproape opt procente în 2009 și 2010, iar revenirea s-a dovedit a fi destul de anevoioasă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.11.2016

Lăsați un comentariu


Stiri

Defictul de cont curent al României a crescut cu peste 19% la 9 luni. Datoria crește, investițiile străine scad

Adrian N Ionescu

Contul curent al balanţei de plăţi a României a înregistrat un deficit de 8,103 miliarde de euro în primele nouă luni din 2019, în creştere… Mai mult

Stiri

A patra lună pe minus pentru producția industrială

Marin Pana

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în septembrie 2019 a patra lună la rând de scădere semnificativă a producției industriale (valori ajustate după… Mai mult

Stiri

Coșul minim pentru trai decent: 5.918 lei pe lună pentru doi adulți și un copil

Vladimir Ionescu

Valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent era în luna septembrie de 6.954 lei, pentru o familie formată din doi adulți și doi… Mai mult

Stiri

Transelectrica a semnat primele contracte de conexiune europeană co-finanțate de UE

Adrian N Ionescu

Operatorul magistralelor naționale de transport de electricitate, Transelectrica (TEL), a semnat contracte de execuție în valoare a de aproape 357 milioane de lei, pentru 3… Mai mult

Stiri

Difteria, pe granița cu România – focare ale bolii eradicate acum 40 de ani a apărut în Ucraina

Mariana Bechir

La 40 de ani după ce a fost eradicată în România, există riscul apariției unor cazuri de difterie ținând cont că autoritățile din Ucraina au… Mai mult

Stiri

Gazprom anunță disponibilitatea de a trimite gaze prin Ucraina pentru Republica Moldova

Adrian N Ionescu

Gazprom este gata să folosească rutele ucrainiene de transport al gazelor naturale, pentru aprovizionarea Republicii Moldova în următorii trei ani, potrivit unui anunț al Moldovagaz.… Mai mult

Stiri

Ministerul de Externe a retras de la CEDO observațiile fostului agent guvernamental, care îl favorizau pe Liviu Dragnea

Vladimir Ionescu

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a dispus  retragerea argumentației pe care fostul agent guvernamental Viorel Mocanu a depus-o la CEDO în favoarea lui Liviu Dragnea.… Mai mult