Mii de refugiați au luat cu asalt în acest weekend frontierele Europei, complicând și mai mult o săptămână de controverse între Comisia Europeană și statele care minimalizează consecințele acestui exod.
După acuzațiile aduse Europei de către Germania, în problema refugiaților, Comisia a reacționat timid, sugerând o posibilă abandonare a politicii pasive pe care a avut-o până în acest moment. „Există o serie de propuneri. A venit vremea ca statele membre UE să le aprobe”, a declarat Annika Breidthardt, un purtător de cuvânt al CE.
„Este destul de clar că nu Comisia Europeană a stat în calea implementării acestui plan”, a mai spus Annika Breithardt, la o zi după ce ministrul german de Interne, Thomas de Maiziere, declarase că „instituţiile europene au avut o reacţie slabă” faţă de numărul record de imigranţi extracomunitari.
El amenința joia trecută că Germania și-ar putea închide granițele, dacă statele membre nu acceptă cotele de refugiați discutate în luna mai (care sigur nu mai sunt de actualitate), și nu se se adoptă o politică comună în ceea ce privește azilul.
”Sunt pentru frontiere libere, sunt un european convins, dar dacă alte state europene nu aderă la lege și la sistemul de la Dublin (cel care reglementează acest domeniu – n. red.), atunci avem nevoie de un alt sistem, care să funcționeze” a spus de Maiziere într-un interviu acordat televiziunii publice germane ZDF, și citat de Bloomberg.
În două zile, situația de la Mediterană și din statele de pe traseele preferate de refugiați în drumul lor spre Europa bogată, s-a agravat, însă.
Macedonia, gaze lacrimogene împotriva refugiaților
Sâmbătă, Macedonia a aprobat intrarea în țară a celor aproximativ 2.000 de refugiați blocați între localitatea grecească Idomeni și orașul macedonean Gevgelija, care au dormit să doarmă sub cerul liber, în ploaie, în așteptarea unei soluții, scrie Wall Street Journal.
Asta s-a întâmplat însă numai ciocniri violente între poliția de frontieră și imigranții din Orientul Mijlociu și Africa aflați dincolo de gardul din sârmă ghimpată, ciocniri în care s-au folosit inclusiv gaze lacrimogene.
Reamintim că,joi, autoritățile de la Skopje au decretat stare de urgență pentru a putea implica armata în gestionarea valului masiv de refugiați. Măsura a fost luată în două zone de graniță, cele mai afectate de trecerea celor aproximativ 44.000 de refugiați care au intrat în Macedonia pe parcursul ultimelor luni – zona Gevgelija, de la granița cu Grecia (pe unde sosesc), și de zona Kumanovo, în nord, la granița cu Serbia.
Ungaria trimite „vânători” la frontieră
Ungaria a finalizat deja construirea a 110 de kilometri de gard de fier la granița cu Serbia, a anunțat sâmbătă Ministerul Apărării maghiar.
Mai mult, Budapesta va amplasa, tot la frontiera cu Serbia, acolo unde ajung refugiații din Macedonia, echipe de „vânători de imigranți ilegali”, pentru a stopa definitiv afluxul refugiaților, potrivit Reuters.
Italia, operațiuni de amploare pe Mediterană: Catania anunță că nu mai are locuri în cimitire
Turcia a reținut circa 400 de refugiați, în acest weekend.
Paza de Coastă italiană a salvat în numai 2 zile aproape 4.100 de imigranți care se aflau la bordul a 22 de bărci pneumatice care au lansat mesaje SOS de pe Mediterană.
Centrele de primire din Grecia sunt total depășite, cele două țări sunt în căutare de soluții.
În insulele elene, turiștii au ajuns să facă voluntariat în aceste centre, iar în Italia, administrația din Catania a anunțat vineri că nu mai are locuri în cimitire, din cauza cadavrelor recuperate din Mediterana ale refugiaților care au încercat să ajungă în Europa, potrivit EFE.
Aproape 2.300 de imigranți au murit în naufragiile de pe Mediterană, în încercarea lor de a ajunge în Europa.
În multe dintre statele unde ajung, refugiații nu sunt nicidecum primiți cu brațele deschise. Vineri seara, poliția germană a intervenit cu gaze lacrimogene la Heidenau, unde membri ai formațiunii de extremă dreaptă NPD au protestat în fața unui centru pentru refugiați recent deschis.
Întîlnire Angela Merkel – François Hollande
Cancelarul Angela Merkel și președintele francez, François Hollande, se vor întâlni luni la Berlin pentru a discuta problema și eventual a stabili împreună o strategie pentru impunerea unei politici comune, la nivel european, în privința azilului.
Ministrul de Interne al Franței, Bernard Cazeneuve, a anunțat organizarea la Berlin a unei reuniuni a miniștrilor de externe și interne ai Uniunii, la mijlocul lui octombrie, pentru a se discuta politicile comune necesare pentru a nu asista la o înrăutățire a crizei umanitare.
