Structura actuală a cheltuielilor bugetare, respectiv politicile economice și fiscale ar trebui reformate fundamental, pentru a putea respecta pragurile strategice asumate de cheltuieli pentru dezvoltare.
Totalul cheltuielilor bugetare pentru educație, sănătate, cercetare și apărare însumează în prezent 8,1% din PIB și se ridică la peste 25% din totalul cheltuielilor actuale, după rectificarea din septembrie.
Dacă s-ar fi respectat acum proporțiile strategice (care însumează 16% din PIB), acestea ar fi consumat 51% din suma totală a cheltuielilor bugetare actuale (151 din 296 de miliarde de lei).
Proporțiile cheltuielilor strategice pentru fiecare dintre domenii, prin lege sau strategii oficiale sunt:
- 6% pentru educație și 2% pentru apărare, praguri stabilite prin lege,
- 2% pentru cercetare, potrivit strategiei în domeniu
- 6% pentru sănătate, potrivit unei vechi propuneri legislative, dar oricum sub media europeană de 9,9%.
Marea problemă a României: Bugetul. Ce strategii mai poți face cu 31% din PIB
Marea problemă a României este bugetul: țara noastră ”recoltează” din taxe și venituri ale statului un procent de doar 31% din PIB – în condițiile în care media europeană a bugetelor naționale e de 42% din PIB-uri.
Iar respectarea pragurilor de cheltuieli strategice ar duce aproape la dublarea cheltuielilor bugetare, până la aproximativ 586 de miliarde de lei, dacă s-ar păstra structura actuală a tuturor cheltuielilor, în care cele strategice menționate reprezintă 25,8% din total.
Astfel că PIB nominal ar trebui să se ridice la nu mai puțin de 1.693 de miliarde de lei, adică cu peste 79% mai mare decât cel actual.
Altfel, chletuielile strategice s-ar ridica la 62% din valoarea nominală a produsului brut actual de 945 de miliarde de lei, pe baza căruia s-a făcut rectificarea bugetară din septembrie.
În prezent statul cheltuie:
- 2,4% din PIB pentru educaţie,
- 1,3% pentru apărare (fără credite de angajament),
- 4,2% penru sănătate şi
- 0,18% pentru crecetare.
Nu există decât 2 variante:
fie crește PIB-ul cu 79%,
fie crește colectarea la Bugetul de stat, de la 31% din PIB la 39% din PIB – adică undeva spre media europeană.
Cum stau fostele surate comuniste
Cheltuielile statului român abia dacă suferă comparaţie cu cele ale celorlalte ţări din Europa Centrală şi de Est:
Mult prea departe de cheltuielile la nivelul Uniunii Europene, România era din nou codaşă în mai toate domeniile în 2016.
Lucrurile s-au mai îmbunătăţit la salarizarea din sănătate şi educaţie, de atunci, însă doar salarizarea: dar fundamentalele politici de dezvoltare și reformarea sistemului în acord cu piața muncii actuală și viitoare au rămas pe loc.
Abonează-te la newsletter aici.
Este limpede că este nevoie de politici economice şi fiscale reformate fundamental astfel încât să se obţină o creştere economică mult mai puternică şi mult mai bine orientată, iar veniturile bugetare să se poată apropia, măcar, de obiectivele asumate.
