Votul multiplu, rost al turismului electoral și principala suspiciune a listelor electorale suplimentare, are mecanisme precise de depistare, însă e greu de crezut că acestea duc la eradicarea fenomenului.
Pentru a înțelege cum funcționează acest mecanism care ar trebui să descurajeze frauda electorală, vom pune față în față două cazuri :
- suspiciunile privind listele electorale speciale la alegerile din primul tur al prezidențialelor 2014 (unde numărul votanților a fost dublu față de alegerile precedente) și
- referendumul de suspendare a președintelui din 2012, când mecanismul de depistare a votului multiplu funcționa deja.
Și vom încerca să aflăm unde e problema.
Suspiciunile primului tur al alegerilor prezidenţiale 2014
Controversa ultimelor zile, începută după prezentarea cifrelor oficiale ale votului desfăşurat pe 2 noiembrie, este legată de numărul suspect de mare al alegătorilor care au votat, în unele judeţe care aparent nu au prea mare legătură cu turismul, pe listele suplimentare.
E vorba de aproximativ 1 milion de oameni– aproape 10% din numărul de voturi valabil exprimate- care au votat în altă parte decât în secţia arondată domiciliului.
Votul pe lista suplimentară este în teorie o situaţie comună marilor centre universitare sau zonelor turistice.
Pe 2 noiembrie, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, “campionii” voturilor pe liste suplimentare se regăsesc în zone care nu au justificarea de mai sus:
judeţul Giurgiu deţine cea mai mare proporţie de alegători pe liste suplimentare din ţară (14,34%). Urmează Mehedinţi (13,20%), Olt (12,87%), Călăraşi (12,37%), Vâlcea (11,59%), Teleorman (10,93%), Dolj (10,80%), Gorj (10,58%).
Softul de verificare al votului multiplu introdus în 2012
În România anului 2014, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) are posibilitatea depistării votului multiplu, o caracteristică a turismului electoral. A dovedit-o inclusiv la referendumul din 2012, când a depistat peste 55.000 de oameni care au votat de două sau mai multe ori.
Potrivit legii, AEP are obligaţia să verifice dacă la un scrutin au existat voturi multiple. La începutul anului 2012, Autoritatea a desemnat gestionarul arhivei listei electorale permanente şi a achiziţionat un soft de verificare al CNP-urilor persoanelor care au votat.
Două lucruri sunt demne de menționat aici:
a) Firma căreia i s-a atribuit în 2012 gestionarea a arhivei cu lista electorală națională permanentă este XOR IT System apropiată a deputatului PSD și patron al Romania TV – Sebastian Ghiță, iar softul de verificare a fost cumpărat de AEP de la același anturaj.
b) Gestionarul arhivei și al softului are la dispoziție, pentru a da un răspuns privind voturile multiple, nu mai puțin de 60 de zile din momentul în care primește de la AEP listele cu cei care au votat.
Astfel încât, pentru a afla numărul de voturi multiple de la alegerile de duminica trecută, ar fi de așteptat circa 2 luni.
La referendumul din 2012 această investiţie a fost verificată. Cu ce rezultate, din comunicatul emis în 26 septembrie 2012 :
- Din verificările realizate pe listele permanente şi suplimentare a fost identificat un număr total de 55.660 cazuri de înregistrări multiple (CNP-uri regăsite atât pe listele permanente cât şi pe listele suplimentare), numărul total de înregistrări afectate fiind de 118.881 (înregistrări ce conţin între 1 pâna la 18 corespondenţe între listele de vot permanente şi listele de vot suplimentare)
- Din totalul de 55.660 de cazuri de înregistrări multiple de vot, un număr de 1.082 de înregistrări au avut CNP-uri invalide
- Printre situaţiile observate pe listele suplimentare se regăsesc un număr de 3.685 de înregistrări având semnătura lipsă şi un număr de 883 de înregistrări având rândurile tăiate (…) au fost catalogate ca având potenţial vot multiplu
Potrivit legii, AEP a transmis rezultatele verificării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de urmărire penală şi criminalistică.
Voturile multiple – către Justiție, via Ministerul Public
- La finalul lunii octombrie 2012, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie anunţă că a început urmărirea penală împotriva a 18 preşedinţi de secţii de votare din Olt, precum şi faţă de alte şase persoane.
- În noiembrie 2012, un nou anunţ public: procurorii PÎCCJ au început urmarirea penală împrotriva membrilor unor secţii de votare din Lumina, Ovidiu, Cogealac, toate situate în judeţul Constanţa.
Un rezumat al acţiunilor întreprinse în justiţie a fost comunicat chiar de Parchetul General: au fost deschise în total 528 de dosare penale privind posibile fraude electorale, comise la referendumul din 29 iulie 2012, cele mai multe fiind în judeţe din Oltenia şi Moldova.
O precizare importantă: Parchetul ICCJ arată că în aceste cauze nu sunt cercetate persoanele care au votat şi nu este verificat modul în care cetăţenii au votat, ci sunt investigate posibile fraude electorale.
Această precizare a fost transmisă de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ca răspuns la cererea preşedintelui interimar de la acea dată, Crin Antonescu, ca procurorul general, Laura Codruţa Kovesi, să ofere public explicaţii legate de scopul, mijloacele şi natura cercetărilor pe care procurorii le fac în legătură cu desfăşurarea referendumului.
Cum Ministerul Public a cerut ulterior “reprezentanţilor celorlalte puteri să se abţină de la declaraţii care ar putea fi interpretate ca presiuni la adresa procurorilor”, nimeni nu a mai întrebat nimic, până au început să apară rezultatele.
Pedepsele care au fost acordate pentru votul multiplu :
- Tribunalul Cluj a pronuntat, pe data de 21 iunie 2013, primele condamnări în dosarul referendumului din iulie 2012. 8 persoane au primit cate un an de închisoare cu suspendare pentru fraude electorale (vot multiplu) la referendum
- Pe data de 2 iulie, instanţa supremă a condamnat definitiv, la un an şi patru luni de închisoare cu suspendare, două dintre cele 75 de persoane judecate în dosarul “Fraudă la referendum” şi a dispus anularea a opt voturi falsificate, din lista de votare a Sectiei 105 din Piatra Olt
- În iulie 2014, un preşedinte de secţie de votare din judeţul Mehedinţi şi unul dintre membrii din comisia pe care a prezidat-o au primit un an, respectiv un an şi şase luni de închisoare, ambele pedepse cu suspendare. Aceeaşi instanţă a anulat mai multe sute de voturi mobile de pe listele suplimentare aferente urnelor de la Drobeta Turnu Severin (375 voturi), Gîrla Mare (127 voturi) şi Orşova (49 de voturi)
Ce nu ar putea nici softul să depisteze în materie de fraudă electorală
Numărul suspect de mare de alegători care au votat pe listele suplimentare în județele sărace din sud ar putea să nu poată fi clarificat nici măcar de softul anti-vot multiplu, din cauza modului în care s-au întocmit în acest an listele electorale: au fost actualizate de către primării, în baza operaționalizării registrului electoral.
În principiu, e vorba de posibilitatea ca un CNP să Nu voteze de mai multe ori, însă să fie folosit de către altcineva, care e sigur că posesorul său nu va vota.
Înaintea alegerilor europarlamentare din acest an, Vasile Ghețău, directorul Centrului de studii demografice al Acadmiei Române, atrăgea atenția într-un articol pe cursdeguvernare.ro asupra a 2 milioane de români rătăciți între Autoritatea Electorală Permanentă, Ministerul de Interne (care are evidența populației) și primăriile care actualizează Registrul electoral (mai precis – persoanele autorizate de primării să actualizeze registrul). Observația poate fi citită, la intertitlul III al articolului – AICI.
Urmărește-ne pe Google News
