Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a decretat mobilizarea parțială a rezerviștilor și a celor cu pregătire militară, pentru a stopa contra-ofensiva armatei Ucrainei de recuperare a teritoriilor ocupate în urma invaziei declanșate de Rusia în 24 februarie.
În discursul ținut miercuri dimineață, Vladimir Putin și-a justificat decizia invocând presupusa amenințare a armatei ucrainene asupra așa numitelor „teritoriilor eliberate” din Ucraina, referindu-se la regiunea Donbas din Ucraina și regiunea rusă Belgorod, de la granița cu Ucraina.
„Dacă integritatea teritorială a țării noastre este amenințată, folosim toate mijloacele disponibile pentru a ne proteja poporul – aceasta nu este o cacealma”, a spus Vladimir Putin într-un discurs televizat.
Vladimir Putin a declarat că susține inițiativa așa numitului referendum care ar urma să fie organizat de administrațiile ocupatoare în cele două autopronunțate republici din estul Ucrainei, în vederea alipirii la Rusia. Cele două regiuni deja nu mai sunt controlate decât parțial de ruși.
(Citește și analiza: ”Pe picior de război: ce este în spatele mobilizării și al planurilor Kremlin”)
Vladimir Putin a acuzat din nou așa zisul regim neo -nazist de la Kiev, ca și susținerea occidentală a acestuia, amenințând cu folosirea armei nucleare, după ce a acuzat NATO că ar fi șantajat Rusia cu propriul arsenal nuclear.
Decizia era așteptată de marți când Duma de stat a schimbat codul penal, adăugând conceptul de mobilizare și pedepse aspre pentru dezertare.
Primul efect asupra rușilor a fost creșterea explozivă a cererilor de bilete de avion spre Turcia.
Din declarațiile lui Vladimir Putin:
- Este necesar să luăm o decizie urgentă pentru a ne proteja poporul în ținuturile eliberate. De aceea am cerut Ministerului Apărării să fie de acord cu mobilizarea parțială. Decretul a fost deja semnat, mobilizarea parțială începe astăzi.
- NATO a discutat să se folosească de armele nucleare împotriva Rusiei. Avem și noi arme. Vom folosi toate mijloacele pentru a ne apăra. Ministerul apărării a fost instruit de către mine să definească statul legal al acestor unități și al republicilor Lugansk și Donețk. Trebuie să acordăm atenție specială pentru aprovizionarea Donbasului cu tehnologie și muniție. Kievul a recurs la grupuri de mercenari străini, iar armata lor a fost instruită de NATO.
- Occidentul a șantajat Rusia, dar Rusia are multe arme cu care să răspundă. Vom folosi toate resursele pe care le avem pentru a ne apăra poporul.
Ministrul Apărării, Serghei Șoigu: ”suntem în război nu doar cu Ucraina, ci cu tot Occidentul”
Vor fi mobilizați circa 300.000 de rezerviști, a anunțat Serghei Șoigu, ministrul Apărării al Rusiei, după declarațiile lui Vladimir Putin.
”Suntem în războiu nu doar cu Ucraina, ci cu întregul Occident” a mai spus Șoigu.
El a anunțat totodată și varianta de la Moskova a pierderilor din armata rusă care s-ar ridica, potrivit ministrului Apărării, la 5937 de solați uciși. Estimările occidentale sunt, însă, mult mai mari – circa 70-80.000 de soldați ruși scoși din luptă, morți sau răniți.
Escaladarea conflictului îngrijorează și mobilizează cancelariile europene
Decizia și discursul lui Vladimir Putin este o escaladare îngrijorătoare, iar amenințările pe care le-a formulat în el trebuie luate în serios, a declarat ministrul britanic de externe Gillian Keegan, citată de Reuters.
„E clar că este ceva ce trebuie să luăm foarte în serios pentru că nu avem controlul (situației) și nici eu nu sunt sigură că el (Putin) are controlul cu adevărat. Aceasta este evident o escaladare”, Gillian Keegan.
La rândul său, fostul ambasador britanic în Rusia, Sir Tony Brenton, a spus că Vladimir Putin nu a decretat mobilizarea totală, pentru că „este îngrijorat de efectele asupra opiniei publice ruse”.
Vicecancelarul german Robert Habeck a spus că decizia lui Vladimir Putin este „încă un pas rău și greșit” și că guvernul său își pregătește răspunsul, potrivit The Guardian.
„Sunt convins că Ucraina va învinge, că refugiații se vor întoarce la casele lor, că Ucraina va fi reconstruită”, a spus președintele Poloniei, Andrzej Duda, promițând că Polonia și aliații săi vor face „tot ce se poate pentru ca acest lucru să se întâmple”.
La rândul său, președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, și-a reafirmat sprijinul pentru poporul Ucrainei și a făcut „un apel către comunitatea internațională să se înființeze un tribunal special pentru crimele de război.
Decizia a provocat o nouă cădere a rublei și revenirea pe creștere a prețului petrolului, după scăderea indusă de temerile de recesiune globală.
Rusia nu și-a atins obiectivele pentru care a declanșat invazia
Pariind greșit pe succesul unui război fulger care să impună la Kiev un regim marionetă și neașteptându-se la reacția decisă și solidară a Occidentului, regimul lui Vladimir Putin se vede nevoit să conserve cât mai poate din teritoriile ocupate.
Trupele Ruse mai controlează acum doar 60% din regiunea Donețk, iar forțele ucrainene atacă regiunea ocupată Luhansk, după ce au recucerit regiunea din jurul Harkov, al doilea cel mai mare oraș al țării.
Președintele turc Recep Erdogan consideră că nu ar trebui să i se permită Rusiei să păstreze teritoriul ocupat în Ucraina de la începutul invazie.
Mai mult, Rusiei nu trebuie să i se accepte concesiile teritoriale, iar Putin ar trebui să returneze teritoriile ocupate abuziv, inclusiv Peninsula Crimeea”, susține Recep Ordogan.
***
(Citește și analiza: ”Pe picior de război: ce este în spatele mobilizării și al planurilor Kremlin”)
***
