Vizita lui Traian Băsescu la Chișinău. România - printre investitorii mici în Republica Moldova - CursDeGuvernare.ro
joi

28 octombrie, 2021

Vizita lui Traian Băsescu la Chișinău. România – printre investitorii mici în Republica Moldova

17 iulie, 2013

Președintele Traian Băsescu s-a aflat miercuri într-o vizită la Chișinău și a subliniat că “R.Moldova nu are alternativă la drumul pe care să şi-l aleagă decât drumul european” “ România va rămâne un avocat fără rezerve în ceea ce priveşte drumul european al R.Moldova, respectând în acelaşi timp şi opţiunile de neutralitate militară ale R.Moldova”, a spus șeful statului.

Republica Moldova se pregătește să parafeze la summitul Parteneriatului Estic din noiembrie, de la Vilnius Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, iar România este principalul susținător al Chișinăului în procesul de apropiere de UE.

Președintele Traian Băsescu a anunțat, de asemenea, că România va acorda 6.000 de burse pentru studenții din Republica Moldova pentru anul de studii 2014-2015.


Guvernul României a oferit 5.500 de burse pentru anul 2013-2015, cu 500 mai mult decât anul anterior.

În același timp, șeful statului a asigurat că România va continua să acorde banii din grantul de 100 de milioane de euro promis Republicii Moldova, dar pentru aceasta trebuie să existe proiecte. “Guvernul de la Chişinău este cel care decide care sunt proiectele pe care le propune pentru a fi finanţate din contul acestui grant şi că deocamdată Chişinăul a decis că acestea să fie proiectele de interconectare energetică”, a declarat președintele României.

În ianuarie 2010, președintele Traian Băsescu a anunţat într-o vizită la Chișinău că România va acorda Republicii Moldova un grant de 100 de milioane de euro, pentru o perioadă de patru ani, pentru proiecte sociale şi de infrastructură. Până în prezent, România a acordat din acest grant 8,5 milioane de euro pentru a ajuta la depăşirea efectelor inundaţiilor din 2010 şi va furniza alte nouă milioane de euro pentru construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni, crucial pentru securitatea energetică a Moldovei.

Alte trei proiecte energetice între România și Republica Moldova vor prinde contur în cursul acestui an: liniile de înaltă tensiune Bălţi-Suceava, Ungheni-Iaşi-Străşeni şi Goteşti-Fălciu.


Președintele Nicolae Timofti a anunțat, la rândul său, că discuțiile cu șeful statului român au vizat și necesitatea construirii unor noi poduri peste râul Prut în regiunea oraşului Ungheni şi localităţile Leca din Republica Moldova şi Fălciu din România.

Investitorii români și Republica Moldova

România este principalul partener comercial din UE al Republicii Moldova , însă investițiile românești peste Prut lasă de dorit, în pofida eforturilor depuse atât de autoritățile de la București, cât și de cele de la Chișinău pentru a schimba situația.

Experții de peste Prut au explicat pentru cursdeguvernare.ro că situația ar putea fi îmbunătățită prin proiecte tranfrontaliere din domeniul energetic sau turism, dar și prin dezvoltarea unor proiecte la nivel local.

Viorel Chivrigă, expert la IDIS Viitorul, spune că s-a făcut prea puțin ca investitorii români să se simtă confortabil în R. Moldova.

Expertul consideră că o explicație ar fi climatul investițional din Republica Moldova, prezentat drept atractiv, însă în continuare cu probleme pentru oamenii de afaceri, îndeosebi din cauza neîncrederii reciproce.

Viorel Chivrigă menționează că de această situație profită companii din alte state, ceea ce face ca România să se claseze în acest moment doar pe locul 5 în topul investitorilor, “o poziție care nu este firească pentru o țară mai mult decât prietenă R. Moldova”.

În ceea ce privește avantajele investițiilor peste Prut, Chivrigă spune că oamenii de afaceri din România ar putea profita în primul rând de conexiunile pe care le are R. Moldova cu statele din Comunitatea Statelor Independente.

La rândul său, analistul Adrian Lupușor (Expert- Grup) consideră că mărimea mică a pieței de desfacere și calitatea climatului și a culturii și de afaceri care sunt inferioare celei din România ar putea fi o explicație pentru prezența redusă a investitorilor români peste Prut.

Lupușor menționează, de asemenea, că problemele sistemice ale țării – justiție ineficientă și coruptă, incertitudine sporită, infrastructura proastă, cadru regulator deloc prietenos mediului de afaceri – îi descurajează, de asemenea, pe investitori să-și crească prezența în Republica Moldova.

Deși România se află pe primul loc după numărul companiilor cu capital străin înregistrate în Republica Moldova, aceasta este doar pe locul 8 la capitolul volumului de capital investit. Prin urmare, majoritatea firmelor românești care activează în Republica Moldova sunt relativ mici, iar potențialul de colaborare este departe de a fi valorificat la justa sa valoare”, explică Lupușor.

El adaugă că ar trebui să existe mai multe proiecte transfrontaliere între ambele țări în domenii precum cel energetic, turism sau proiecte infrastructurale la nivelul localităților publice locale pentru a fi schimbată situația.

În ceea ce privește avantajele investiționale pentru oamenii de afaceri din România, expertul menționează că Republica Moldova ar putea servi drept punte pentru accesul la piața CSI, având în vedere Acordul de Liber Schimb de care dispune cu aceste state. “ În general, odată cu semnarea în viitorul apropiat a Acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător cu Uniunea Europeana, Republica Moldova va fi una din puținele țări care va beneficia de acces preferențial atât pe piețele din Occident, cât și pe cele din Orient”, explică Lupușor.

În plus, expertul consideră că investitorii români ar trebui să fie atrași, printre altele, și de faptul că în Republica Moldova cheltuielile salariale sunt mai mici în comparație cu cele plătite în România, dar și de faptul că majoritatea cetățenilor vorbesc atât limba română, cât și rusa, iar fiscalitatea este mult mai mică în peste Prut decât în România.

Ce spun statisticile

Ponderea României în comerţul exterior al Republicii Moldova cu Uniunea Europeană este de 29,7% în perioada ianuarie – februarie 2013, conform datelor furnizate de Biroul de statistică al Republicii Moldova, citate într-un comunicat dat publicității în aprilie de Ambasada României la Chişinău.

Statisticile arată, pentru perioada ianuarie – februarie 2013, o creştere a schimburilor comerciale bilaterale cu 14,3%, atingând valoarea de 169 milioane dolari. Exporturile din România au înregistrat o majorare cu 23% (111 milioane de dolari), în timp ce importurile din Republica Moldova au atins valoarea de 58 de milioane dolari. Soldul balanţei comerciale, în valoare de 53 de milioane dolari, este în favoarea României.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Republica Moldova reprezintă a şaptea piaţă extracomunitară pentru exporturile româneşti, după state ca Turcia, Federaţia Rusă, SUA sau Ucraina. În anul 2012, valoarea comerţului bilateral a fost de 1,2 miliarde de dolari, depăşind nivelul considerat record din anul 2008, potrivit Ambasadei României la Chişinău.

Rusia conduce însă detașat la capitolul investiții străine directe în Republica Moldova, cu 725 milioane de dolari, urmată de Olanda, cu 518 milioane dolari, Cipru, cu 253 milioane de dolari și Franța, cu 246 de milioane de dolari. România se află, potrivit datelor din luna ianuarie a acestui an, pe locul cinci, cu 240 de milioane de dolari.

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr