Proiectul viitoarei legi a sănătății, care va intra în dezbatere publică în câteva săptămâni, va pune într-o postură de concurență directă case de asigurări de sănătate publice și private, spitale, alți furnizori de servicii de sănătate, pe fiecare palier în parte. Viitorul sistem sanitar va trebui însă să țină cont de dinamica populațiie de vârsta a treia, care este în creștere – a reieșit din declarațiile principalilor decidenți reuniți, miercuri, într-o dezbatere organizată de Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate (CNAS) și agenția de știri Mediafax.
Ministrul Ritli: Sistemul asigurărilor trebuie să se adapteze la vârstnici
Sistemul asigurărilor de sănătate trebuie să se adapteze la populaţia vârstnică, în primul rând, care este în creştere, a declarat ministrul Sănătăţii, Ritli Ladislau.
Întrebat cum se reglementează asigurările pentru bolnavii cronici şi bătrâni, în condiţiile în care se anticipează că interesul caselor private de sănătate va fi centrat pe populaţia tânără, care nu are multe afecţiuni, ministrului Sănătăţii a spus că sistemul trebuie să se adapteze la populaţia vârstnică, în primul rând.
„Evident, tot sistemul trebuie să se adapteze la populaţia vârstnică, în primul rând, care este în creştere. Acum ştiu că în zece ani s-a diminuat populaţia cu şapte la sută, deci acesta este calculul. Şi numărul populaţiei contează, dar contează structura. Deci asta influenţează sistemul de asigurări sociale şi asigurări de sănătate, deci sistemul sanitar, pentru că trebuie să te adaptezi la bolile care sunt specifice vârstnicilor”, a precizat Ritli Ladislau.
Președintele CNAS: Concurență între casele de asigurări publice și private
Președintele CNAS, Lucian Duță, a precizat că proiectul viitoarei legi a sănătății are ca elemnt central punerea în concurență directă casele de asigurări private sau publice, precum și a furnizorilor.
„Alt element primordial al viitoarei reforme îl reprezintă punerea în concurenţă directă a furnizorilor şi caselor de asigurări, publice şi private, şi introducerea de tipologii diferite de management sanitar, de coordonare a furnizării serviciilor şi de mecanisme de plată stimulatoare a performanţei”, a spus Duță, citat de Mediafax.
De asemenea, Duță a susținut că arieratele din sănătate vor fi stinse odată cu intrarea în funcțiune a viitoarelor case private de sănătate.
”Când am preluat CNAS în 2009, deficitul instituţiei era de 2,8 miliarde de lei, în 2010 am ajuns, prin măsurile luate, la un miliard de lei, iar în 2011 a scăzut uşor. Dar arieratele vor fi închise când vor intra în vigoare casele private de asigurări de sănătate”, a spus șeful CNAS.
Totodată, banii trebuie să urmeze pacientul şi parcursul acestuia în sistem trebuie să fie ”cât mai drept şi mai lin, pentru protejarea şi ameliorarea capitalului său de sănătate”, a mai spus Duță.
Șeful CNAS a susținut că viitoarea lege a sănătăţii, aflată în analiza Președinției României, ar putea intra în dezbatere publică în câteva săptămâni.
Cristian Vlădescu: Maximum 20 de case de asigurări de sănătate se vor bate pe pacienți
Șeful comisiei prezidențiale pentru reforma sistemului sanitar, Cristian Vlădescu, a declarat, la dezbatere, că România va avea maximum 20 de case de asigurări de sănătate care „se vor bate să-şi adune clienţii”.
El a precizat că fiecare casă va trebui să înscrie minimum un milion de potențiali pacienți, iar pentru transferul pacienţilor de la o casă la alta va necesar un an, dacă lucrurile merg rapid.
Vlădescu, care este și director al Şcolii Naţionale de Sănătate Publică şi Management Sanitar, a susținut că proiectul prezidențial al noii legi a sănătății, are la bază strategia Comisiei prezidenţiale privind sănătatea, dar şi rezultatul unui studiu în care 79 la sută dintre românii cu un venit de peste 3.000 de lei ar fi dispuşi să-şi facă o asigurare privată de sănătate.
Calendarul și prevederile viitoarei legii a sănătății:
- Potrivit lui Vlădescu, crearea caselor private de sănătate s-ar putea încheia într-un an, „dacă am lucra rapid”, iar transformarea spitalelor în fundaţii ar putea fi realizată în câteva luni. „Orice casă de asigurări, publică sau privată, ar putea intra în competiţie pentru asigurările de sănătate. Trebuie îndeplinite câteva condiţii, şi anume să aibă cel puţin un milion de oameni înscrişi şi să aibă avizul CNAS şi al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. Scopul asigurărilor private nu este acela de a înlocui o instituţie publică ce merge nemulţumitor cu o instituţie privată care merge nemulţumitor”.
- „Transferul persoanelor din sistemul public în cel privat, dacă lucrurile merg foarte rapid, s-ar putea încheia în anul 2012, prin înscrierea voluntară în respectivele companii. Este cam ca sistemul de pensii. Întâi se înscriu, iar ceea ce rămâne redistribuim aleator”, a mai spus Vlădescu.
- „Casele private nu vor putea refuza nicio persoană. În plus, casele private de asigurări de sănătate nu vor fi vânzători de poliţe, ci trebuie să dezvolte un management de calitate prin care să atragă oamenii, medicii, spitalele, pe toată lumea”.
- Pachetul de servicii de bază este acelaşi pentru toate casele. Pacientul este obligat să rămână în contract cu casa pe care a ales-o cel puţin un an, apoi, dacă este nemulţumit, poate schimba opţiunea.
- „În primul rând, casele de asigurări private de sănătate vor fi interesate să-şi ţină clienţii în viaţă, apoi să le ofere servicii medicale care să le răspundă nevoilor lor de sănătate. Casele de asigurări private vor alege furnizorii cu care vor să încheie contracte, începând de la medicul de familie şi terminând cu spitalele. Sigur, casele trebuie să câştige bani, dar pentru aceasta trebuie să aibă o ofertă de servicii foarte bună. Vor selecta acei furnizori eficace şi eficienţi în privinţa tratamentelor. Vor încerca să stimuleze prevenţia”, a adăugat Cristian Vlădescu.
- Un spital poate avea contracte cu mai multe case de asigurări private, la fel şi un medic. „Este foarte clar că statul nu mai poate asigura decât un pachet minim de servicii. Pentru cele care nu pot fi acoperite din pachetul minim de servicii, vor fi asigurările private. Acum, bugetul asigurărilor pe pacient este de aproximativ 300 de euro”, a adăugat Vlădescu.
2 răspunsuri
Sint foarte curios din ce bani o sa platesca un angajat asigurarea privata cind are salariu de 900 lei net / luna. De cei cu mai putin venit , inutil sa discutam .
Si mai tragic daca facem calculul pentru cei care locuiesc la tara si fug oricarei statistici privind venitul in bani . Cam 41% din populatie si in general absolut saraca financiar .
O familie compusa din 4 persoane , sot , sotie si doi copii , cu un venit total familiar de ,sa zicem de 2.500 lei/ luna , as vrea sa vad din ce vor platii asigurarea.
Poate maretii nostri politicieni cred ca un sistem privat de asigurari de sanatate se poate tine in picioare cu contributii mici/ modeste bazate pe saraci . Premiera absoluta la nivel planetar . Cine e bogat , are deja asigurare privata . Si aia costa o gramada de bani lunar.
PS . Se vor orienta casele private de asigurari catre cei in virsta ? Nu zau ? Nimeni nu e cretin sa faca o asigurare privata cu costuri mici unui pensionar care lunar are nevoie de medicamente , consultari medicale , analize . In acest caz , costurile sigur depasesc incasarile dar poate ai nostri nu au invata asta cind faceau scolile inalte la Stefan Gheorghiu sau Moscova .
@Stefan, vezi ca scolile alor „nostri” la putere *vazuta si nevazuta) astazi sunt mai ales la Baneasa si celelalte de gen, aici si mai la apus. Crezi ca le pasa ca cel putin 70% din populatie care nu va avea bani pentru cea mai mica asigurare privata?! Nu. Marile companii de asigurari de sanatate si industriile conexate nu au tresariri de acest gen si nici guvernantii nostri. O piata cat de mica a asigurarilor private in Romania va mai compensa din pierderile suferite prin reforma lui Obama. Profitul conteaza, nu „pomanagiul” de roman.