La obiect

UE – Green Deal: Până să salveze planeta, lupta cu încălzirea globală va salva mai întâi economia Rusiei

Ambiția Comisiei Ursula von der Leyen de a transforma Europa, până în 2050,  în primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon… Mai mult

15.01.2020

La obiect

România – a doua cea mai mare scădere a producției industriale din UE. Semnele îngrijorătoare şi cauzele

România a înregistrat a doua ce mai mare scădere a producţiei industriale din Uniunea Europeană în noiembrie 2019, faţă de noiembrie 2018, potrivit datelor Oficiului… Mai mult

15.01.2020

Chestiunea

Din nou -7,7% (!) la producția industrială: A 6-a lună consecutivă pe minus

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în noiembrie 2019 o nouă scădere alarmantă a producției industriale lunare la cota negativă record de -7,7%,… Mai mult

15.01.2020

La obiect

Decembrie 2019 – inflaţia a depășit conjunctural pragul de patru procente

Creşterea preţurilor de consum în decembrie 2019 a fost de 0,42%, semnificativ mai mare față de valoarea consemnată în urmă cu 12 luni (0,16%), ceea… Mai mult

14.01.2020

Cronicile

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

de Marin Pana , 30.10.2019

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul dintre situaţia de la noi şi media UE s-a inversat de la începutul secolului. Atunci, noi aveam o durată de muncă aşteptată a fi de 36 de ani faţă de doar 32,9 ani media europeană. Anul trecut, noi eram la 33,5 ani, semnificativ sub media UE, majorată între timp la 36,2 ani.

Notă metodologică:

Durata de muncă aşteptată (expected duration of working life) estimează cât timp va fi activă pe piaţa muncii o persoană care are la momentul analizei 15 ani, dintr-o anumită ţară şi într-un anumit an.

De reținut, România este singura ţară membră UE în care durata de muncă a scăzut față de anul 2000. Pentru referinţă, menţionăm că perioada estimată a fi de activitate a crescut în aceeaşi perioadă cu cea amintită, cu 4,1 ani în Bulgaria, 4,3 ani în Slovacia, 6,4 ani în Ungaria, 2,7 ani în Cehia şi 2,4 ani în Polonia (chiar dacă ea a rămas încă ceva mai mică decât la noi în Bulgaria şi este la fel în Polonia).

Desigur, se poate arăta şi faptul că venim de-abia pe locul 7-8 în clasamentul european al celor mai reduse durate de muncă, în care conduc verii noştri italieni cu doar 31,8 ani, urmaţi (semnificativ) de greci cu 32,9 ani. Cu observația că situaţia este complicată de nivelul şomajului din fiecare ţară, de frecvenţa dizabilităţilor care nu mai permit munca etc.

Astfel, de pe locul 5 între ţările în care se munceşte cel mai mult ocupat în anul 2000 ( când ne situam după Danemarca, Suedia, Finlanda şi Marea Britanie), ne-am dus spre coada continentului, un regres pe contrasens cu toate celelalte țări europene. Pentru referință, cele patru state menţionate s-au menţinut pe trend crescător, doar că, între ele s-a intercalat (nota bene) Germania, care a venit puternic din urmă (+4,4 ani).

Activitatea femeilor, dintr-o extremă în alta

De reţinut, în România, evoluţia în scădere a duratei de muncă s-a concentrat foarte pronunțat pe segmentul feminin de activitate economică. Dacă bărbații au evoluat de la un plus de 1,4 ani în raport cu media UE la un minus modic de -0,9 ani, femeile au trecut dintr-o extremă în alta, plusul remarcabil de 5 ani fiind modificat spre un minus de 3,5 ani.

Lipsa locurilor de muncă ca urmare a restrângerilor capacităților de producție ( îndeosebi pentru femei) și plecările în străinătate au fost cauze importante. Doar creșterea vârstei legale de pensionare a permis în ultimii ani o majorare modică a duratei de muncă așteptate, de la 32,3 ani în 2010, la 32,8 ani în 2014 și 33,5 ani în prezent după un recul la 32,4 ani în 2016.

De fapt, de-abia în ultimele două decenii europenii au început treptat să muncească cât lucrau cu ceva timp în urmă românii. Printr-un soi de convergenţă nedorită cu Europa Occidentală a anilor `90, românii, în loc să se menţină la valorile de dinaintea aderării s-au dus spre situaţia europenilor de atunci când aspirau să facă parte din Uniune.

Scăderea numărului de ani de muncă a avut consecinţe în privinţa nivelului de trai, a ratei de sărăcie şi a perspectivelor de avea o pensie decentă (legată evident nu doar de salariu dar și de numărul de ani de contribuţie la sistemul de asigurări sociale). Efectele acestui fenomen se vor vedea pe termen lung în bugetul public, prin costurile majorate cu protecţia socială, menite să compenseze veniturile mai mici pe bază de contributivitate.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 30.10.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Ministrul Florin Cîțu: S-au cheltuit 44 milioane euro în numele informatizării ANAF, serverele stau de 3 ani pe holuri

Razvan Diaconu

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a spus luni seara, la Digi 24, că informatizarea Fiscului nu s-a realizat, dar asta nu înseamnă că nu s-au cheltuit… Mai mult

Stiri

Piaţa ambalajelor din România – 890 milioane euro, mai puţin de 15% sunt biodegradabile

Vladimir Ionescu

Piaţa ambalajelor din România este de aproximativ 890 milioane euro, dar numai 15% sunt realizate din materiale biodegradabile, scrie Agerpres. “Analizată global, piaţa ambalajelor este… Mai mult

Stiri

OMS rectifică evaluarea noului coronavirus: De la amenințare globală “moderată”, la “ridicată”

Iulian Soare

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a corectat luni evaluarea ameninţării legate de coronavirusul din China care trece de la “moderată”, cum era calificată până în… Mai mult

Stiri

Noul coronavirus / Protecția Consumatorilor cere ajutorul unor instituții pentru a bloca intrarea pe piață a unor produse din China

Vladimir Ionescu

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a solicitat luni sprijinul Direcției de Sănătate Publică Constanţa pentru „împiedicarea punerii pe piaţă, în vederea comercializării, a produselor… Mai mult

Europa

Bruxelles / Summit special pe tema bugetului multianual organizat pe 20 februarie

Iulian Soare

Președintele Consiliului European, Charles Michel, i-a invitat pe liderii UE la un summit special pe tema bugetului UE 2021-2027. ”A venit vremea să ajungem la… Mai mult

Stiri

Statistici BNR: Creditul neguvernamental a scăzut în decembrie. Administraţia publică s-a împrumutat mai mult

Adrian N Ionescu

Soldul creditelor acordate Guvernului şi administraţiilor locale a crescut cu 3,3%, în decembrie 2019, faţă de noiembrie, până la mai mult de 116,21 miliarde de… Mai mult

Stiri

Dragoș Tănăsoiu (PNL Sector 5) a fost numit șef al Corpului de control al premierului

Vladimir Ionescu

Daniel Dragoş Tănăsoiu (foto), fost secretar general al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), este noul şef al Corpului de control al prim-ministrului.… Mai mult