Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România - sub nivelul din anul 2000 - CursDeGuvernare.ro
vineri

3 decembrie, 2021

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

30 octombrie, 2019

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul dintre situaţia de la noi şi media UE s-a inversat de la începutul secolului. Atunci, noi aveam o durată de muncă aşteptată a fi de 36 de ani faţă de doar 32,9 ani media europeană. Anul trecut, noi eram la 33,5 ani, semnificativ sub media UE, majorată între timp la 36,2 ani.

Notă metodologică:


Durata de muncă aşteptată (expected duration of working life) estimează cât timp va fi activă pe piaţa muncii o persoană care are la momentul analizei 15 ani, dintr-o anumită ţară şi într-un anumit an.

De reținut, România este singura ţară membră UE în care durata de muncă a scăzut față de anul 2000. Pentru referinţă, menţionăm că perioada estimată a fi de activitate a crescut în aceeaşi perioadă cu cea amintită, cu 4,1 ani în Bulgaria, 4,3 ani în Slovacia, 6,4 ani în Ungaria, 2,7 ani în Cehia şi 2,4 ani în Polonia (chiar dacă ea a rămas încă ceva mai mică decât la noi în Bulgaria şi este la fel în Polonia).

Desigur, se poate arăta şi faptul că venim de-abia pe locul 7-8 în clasamentul european al celor mai reduse durate de muncă, în care conduc verii noştri italieni cu doar 31,8 ani, urmaţi (semnificativ) de greci cu 32,9 ani. Cu observația că situaţia este complicată de nivelul şomajului din fiecare ţară, de frecvenţa dizabilităţilor care nu mai permit munca etc.


Astfel, de pe locul 5 între ţările în care se munceşte cel mai mult ocupat în anul 2000 ( când ne situam după Danemarca, Suedia, Finlanda şi Marea Britanie), ne-am dus spre coada continentului, un regres pe contrasens cu toate celelalte țări europene. Pentru referință, cele patru state menţionate s-au menţinut pe trend crescător, doar că, între ele s-a intercalat (nota bene) Germania, care a venit puternic din urmă (+4,4 ani).

Activitatea femeilor, dintr-o extremă în alta

De reţinut, în România, evoluţia în scădere a duratei de muncă s-a concentrat foarte pronunțat pe segmentul feminin de activitate economică. Dacă bărbații au evoluat de la un plus de 1,4 ani în raport cu media UE la un minus modic de -0,9 ani, femeile au trecut dintr-o extremă în alta, plusul remarcabil de 5 ani fiind modificat spre un minus de 3,5 ani.

Lipsa locurilor de muncă ca urmare a restrângerilor capacităților de producție ( îndeosebi pentru femei) și plecările în străinătate au fost cauze importante. Doar creșterea vârstei legale de pensionare a permis în ultimii ani o majorare modică a duratei de muncă așteptate, de la 32,3 ani în 2010, la 32,8 ani în 2014 și 33,5 ani în prezent după un recul la 32,4 ani în 2016.

De fapt, de-abia în ultimele două decenii europenii au început treptat să muncească cât lucrau cu ceva timp în urmă românii. Printr-un soi de convergenţă nedorită cu Europa Occidentală a anilor `90, românii, în loc să se menţină la valorile de dinaintea aderării s-au dus spre situaţia europenilor de atunci când aspirau să facă parte din Uniune.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Scăderea numărului de ani de muncă a avut consecinţe în privinţa nivelului de trai, a ratei de sărăcie şi a perspectivelor de avea o pensie decentă (legată evident nu doar de salariu dar și de numărul de ani de contribuţie la sistemul de asigurări sociale). Efectele acestui fenomen se vor vedea pe termen lung în bugetul public, prin costurile majorate cu protecţia socială, menite să compenseze veniturile mai mici pe bază de contributivitate.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

A apărut nr. 88 al revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare: Din cele 192 de pagini, 22 sunt alocate unei serii de analize care focalizează pe marea problemă...

rrr