La obiect

Situația financiară la care se așteaptă economiștii și bancherii pe final de an

Amploarea dezechilibrării indicatorilor critici ai economiei pe 2019 creşte cu siguranţă, iar incertitudinea contextului politic îi îndeamnă la prudență pe economiști, pentru că sporeşte dificultatea… Mai mult

31.10.2019

La obiect

România, alături de Germania: în topul UE al orașelor cu cei mai puțini tineri

Potrivit Eurostat, aproape două treimi dintre orașele europene cu cei mai puțini tineri se află în România și Germania. Indicatorul utilizat este rata de dependență… Mai mult

30.10.2019

Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

Cronicile

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

de Marin Pana , 30.10.2019

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul dintre situaţia de la noi şi media UE s-a inversat de la începutul secolului. Atunci, noi aveam o durată de muncă aşteptată a fi de 36 de ani faţă de doar 32,9 ani media europeană. Anul trecut, noi eram la 33,5 ani, semnificativ sub media UE, majorată între timp la 36,2 ani.

Notă metodologică:

Durata de muncă aşteptată (expected duration of working life) estimează cât timp va fi activă pe piaţa muncii o persoană care are la momentul analizei 15 ani, dintr-o anumită ţară şi într-un anumit an.

De reținut, România este singura ţară membră UE în care durata de muncă a scăzut față de anul 2000. Pentru referinţă, menţionăm că perioada estimată a fi de activitate a crescut în aceeaşi perioadă cu cea amintită, cu 4,1 ani în Bulgaria, 4,3 ani în Slovacia, 6,4 ani în Ungaria, 2,7 ani în Cehia şi 2,4 ani în Polonia (chiar dacă ea a rămas încă ceva mai mică decât la noi în Bulgaria şi este la fel în Polonia).

Desigur, se poate arăta şi faptul că venim de-abia pe locul 7-8 în clasamentul european al celor mai reduse durate de muncă, în care conduc verii noştri italieni cu doar 31,8 ani, urmaţi (semnificativ) de greci cu 32,9 ani. Cu observația că situaţia este complicată de nivelul şomajului din fiecare ţară, de frecvenţa dizabilităţilor care nu mai permit munca etc.

Astfel, de pe locul 5 între ţările în care se munceşte cel mai mult ocupat în anul 2000 ( când ne situam după Danemarca, Suedia, Finlanda şi Marea Britanie), ne-am dus spre coada continentului, un regres pe contrasens cu toate celelalte țări europene. Pentru referință, cele patru state menţionate s-au menţinut pe trend crescător, doar că, între ele s-a intercalat (nota bene) Germania, care a venit puternic din urmă (+4,4 ani).

Activitatea femeilor, dintr-o extremă în alta

De reţinut, în România, evoluţia în scădere a duratei de muncă s-a concentrat foarte pronunțat pe segmentul feminin de activitate economică. Dacă bărbații au evoluat de la un plus de 1,4 ani în raport cu media UE la un minus modic de -0,9 ani, femeile au trecut dintr-o extremă în alta, plusul remarcabil de 5 ani fiind modificat spre un minus de 3,5 ani.

Lipsa locurilor de muncă ca urmare a restrângerilor capacităților de producție ( îndeosebi pentru femei) și plecările în străinătate au fost cauze importante. Doar creșterea vârstei legale de pensionare a permis în ultimii ani o majorare modică a duratei de muncă așteptate, de la 32,3 ani în 2010, la 32,8 ani în 2014 și 33,5 ani în prezent după un recul la 32,4 ani în 2016.

De fapt, de-abia în ultimele două decenii europenii au început treptat să muncească cât lucrau cu ceva timp în urmă românii. Printr-un soi de convergenţă nedorită cu Europa Occidentală a anilor `90, românii, în loc să se menţină la valorile de dinaintea aderării s-au dus spre situaţia europenilor de atunci când aspirau să facă parte din Uniune.

Scăderea numărului de ani de muncă a avut consecinţe în privinţa nivelului de trai, a ratei de sărăcie şi a perspectivelor de avea o pensie decentă (legată evident nu doar de salariu dar și de numărul de ani de contribuţie la sistemul de asigurări sociale). Efectele acestui fenomen se vor vedea pe termen lung în bugetul public, prin costurile majorate cu protecţia socială, menite să compenseze veniturile mai mici pe bază de contributivitate.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 30.10.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Profiturile Romgaz și Nuclearelectrica la 9 luni au crescut pe seama scumpirii energiei pe piața liberă

Adrian N Ionescu

Profiturile nete la 9 luni ale Romgaz (SNG) și Nuclearelectrica (SNN) au crescut cu 19%, respectiv cu 30% față de aceeași perioadă a anului trecut,… Mai mult

Stiri

Raportul ”10 august 2018” a fost declasificat și trimis procurorilor, dar nu va fi făcut public

Vladimir Ionescu

Raportul MAI privind intervenția forțelor de ordine la mitingul din 10 august 2018 a fost declasificat joi și trimis deja la DIICOT, unde este instrumentat… Mai mult

Europa

Capitalul chinez intră în România via Ungaria – Bank of China Budapest își deschide sucursală la București

Vladimir Ionescu

A patra cea mai mare bancă din lume, Bank of China, își va deschide o sucursală la București în decembrie. Anunțul a fost făcut de… Mai mult

Stiri

Cum încearcă oamenii PSD să blocheze instituțiile: Șeful Casei de Pensii a intrat în concediu medical

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a acuzat, miercuri seară, că oameni numiți de PSD în funcții cheie din sistemul public încearcă să blocheze guvernarea prin tot felul… Mai mult

Europa

Un nou obstacol în fața Ursulei von der Leyen – Marea Britanie își va desemna comisarul după 12 decembrie

Victor Bratu

Ambasadorul Marii Britanii la UE, Tim Barrow (foto), a trimis miercuri seara o scrisoare Comisiei Europene în care anunță, potrivit Politico, că țara sa nu… Mai mult

Europa

OUG privind statutul cetățenilor britanici din România în cazul unui Brexit fără acord

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat în şedinţa de miercuri o Ordonanţă de Urgenţă privind regimul cetăţenilor din Marea Britanie în cazul unui Brexit fără un acord, a… Mai mult

Europa

Republica Moldova / Igor Dodon l-a desemnat premier pe un consilier prezidențial

Iulian Soare

La o zi după debarcarea premierului proeuropean Maia Sandu, președintele moldovean Igor Dodon l-a desemnat ca înlocuitor al acesteia pe unul dintre consilierii săi, Ion… Mai mult