VIDEO – Vlad GHEORGHE, europarlamentar: DIICOT nu are niciun dosar care să vizeze tăierile ilegale de pădure

27 ianuarie, 2022

Îți prezentăm cele mai importante declarații ale lui Vlad GHEORGHE, Europarlamentar, grupul Renew Europe din Parlamentul European, în cadrul Conferinței CDG ”Economia reciclării – decalajele pe care trebuie să le recupereze România” (25.01.2022).

Cele mai importante declarații:

Chiar dacă nu sunt în comisia de mediu a Parlamentului European ci în cele de bugete, petiții, de transport și turism, activitatea mea are protecția mediului ca subiect central.
Propunerea pentru înființarea funcției de procuror verde european vine din faptul că mai putem face cu greu orice politică publică, orice strategie națională, sau europeană dacă nu ținem cont de acest factor al protejării mediului, al conservări și valorificării responsabile a resurselor naturale.
Nu o să vă plictisesc cu detaliile Planului Verde European sau ale procedurilor de infringement împotriva României, pentru că sunt convins că toți știm că nu suntem premianți la acest capitol al reciclării, sau al economiei circulare.
Câteva aspecte sunt de punctat:
Există un obiectiv comun la nivelul UE, de reciclare a 65% din deșeurile municipale până în 2035. (55% până în 2025 și 60% până în 2030). Este un alt obiectiv comun de reciclare a 70 % din deșeurilor din ambalaje până în 2030.
Acum 6 luni, în România doar 11% din deșeurile municipal erau reciclate și suntem țara cu a doua cea mai slabă rată de reciclare din UE, după Malta. Media europeană este undeva la 46%. Cea mai mare rată este în Germania, 66%.
Nu sunt de acord cu blamarea exclusivă a autorităților locale pentru acest eșec răsunător, din moment ce primarii reprezintă partidele aflate la guvernare în ultimii 32 de ani, iar autoritățile din domeniu inclusiv cu atribuții de control și sancționare sunt conduse de persoane numite politic dintotdeauna.
Ce mai lipsește și ar putea fi rezolvat foarte ușor, cu pârghii guvernamentale la nivel central, este preocuparea pentru informarea, educarea cetățenilor, a agenților economici și sancționarea lor dacă nu respectă legea.
Chiar dacă, prin absurd, toate autoritățile locale ar respecta legislația, majoritatea populației nu ar ști cum să recicleze.
Majoritatea inițiativelor de comunicare sunt private, aparțin unor ONG-uri, unor companii, eventual în colaborare cu Ministerul.
USR a inițiat legea pentru colectarea selectivă a deșeurilor în școli, adoptată în Camera Deputaților în 2019 cu unanimitate.
Am fost jurist la Parlamentul României și nu vă imaginați câte resurse se pierd în acea ditamai instituția, în care nu se reciclează. Să nu ne imaginăm că instituțiile publice din România reciclează, pentru că nu este așa, deși au obligația. Dacă nu avem un angajament din partea statului, nu cred că se așteptă cineva să modificăm statisticile, sau să evităm penalități.
Ca jurist insist pe aspectul sancționării. Dacă garda de mediu, ca să numesc numai una dintre instituțiile de control, nu-și exercită atribuțiile cu toate pârghiile, pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor de mediu, orice altă politică afirmativă va avea un efect absolut minimal. Dacă poliția, procuratura nu politizează infracțiunile de mediu ca atare – același lucru.
În contextual schimbărilor climatice, tăierile de pădure sunt amenințări la siguranța națională. Tăierile ilegale ne costă, potrivit Comisiei Europene. Câte dosare are DIICOT privind acest aspect? Zero – conform răspunsurilor oficiale de zilele trecute.
Câți directori de la Romsilva, persoane din conducerea altor instituții sunt inculpați sau condamnați? Câte instituții pentru protejarea pădurilor, a ariilor protejate avem? Multe. Care dau vina unele pe altele.
Personal am depus plângeri prealabile, plângeri penale pentru cazuri în care se încalcă legea cu bună știință, în special de autorități. Am mers, am filmat camioane de la primării locale care deversau gunoaie la gropile ilegale, toate cunoscute de ani de zile. Unele erau la câțiva metri de locuințe.
Nu e totul numai negru, se fac progrese și sunt și inițiative bune, dar nu de aici trebuie să plecăm, că da domnule, se face e bine. Nu e așa.
Implementăm directivele (europene) cu întârziere, nu suntem fermi în legiferare și nici în aplicarea sancțiunilor.
Nu avem o perspectivă, nu cerem ajutorul, nu ne dăm interesul. Nu văd cum poate să nu ne pese. Politicienii chiar dacă își tratează sănătatea în străinătate nu pot evita să respire aerul în România

Sesiunea de Q&A:

Vom avea sau nu procurori de mediu?

Fără îndoială o să avem. România a ratat șansa de a fi prima țară care să aibă procurori de mediu. Legea a trecut prin parlament cu sprijin larg, dar Guvernul a decis să sesizeze Curtea Constituțională, care a considerat-o neconstituțională pe o problemă de procedură, nu pe fond. Se referea la sursa de finanțare. Și a rămas așa.

Există țări din Europa care au astfel de procuraturi, dar insuficiente, pentru că avem de foarte multă vreme infractori pan-europeni specializați pe mediu. Infracțiunile de mediu au componentă transfrontaliera.

Sunt foarte multe aspecte care ar putea fi tratate de o procuratură de mediu.