miercuri

1 mai, 2024

9 februarie, 2024

Reprezentantul Flaro a pus accent în cadrul conferinței CDG: „România producătoare în noua paradigmă economică: probleme, finanțarea dezvoltării, intrarea în viitor” pe adaptarea de noi tehnologii, atrăgând atenția că: ”lumea continuă să crească gradul de automatizare al industriilor iar noi va trebui să recuperăm cumva acest gap”. În plus, el a spus că ar trebui alocate cu prioriate fonduri și către companii care totuși nu au indicatorii financiari la nivelul criteriilor stabilite în aceste scheme de ajutor.

Cele mai importante declarații:

  • Stabilitatea monedei naționale și creșterea salariului minim pun presiune pe competitivitatea companiilor cu capital autohton din  România.
  • Pentru ca aceste companii autohtone din industria orizontală să rămână competitive și să își crească productivitatea sunt necesare acțiuni comune, public-privat, pentru investiții în tehnologizare/robotizare și pentru formarea forței de muncă pe întreg lanțul de producție.
  • Germania este cea mai automatizată țară din Europa, bineâmțeles în contextul în care Germania este, cum se spune, motorul Europei. Ne uităm la densitatea roboțiilor industriali: la 10.000 de lucrători Coreea de Sud conduce cu peste 1.000. În cealaltă parte a graficului, vedem Spania, cu 148. În acest context, România în 2021 era la doar 33 de roboți la 10.000 de angajați, mult sub media europeană. E un lucru negativ, dar putem să creștem. Avem unde crește în zona asta.
  • Există această robotizare și lumea continuă să crească gradul de automatizare al industriilor iar noi va trebui să recuperăm cumva acest gap care există, dar să și continuăm să creștem astfel încât să rămânem competitivi.
  • Am remarcat din discursuri anterioare, într-adevăr, costul forței de muncă nu mai este un atu în România și trebuie să facem ceva pentru a suplini acest lucru, pentru a putea supraviețui. Sau alocăm resurse în industrii cu valoare adăugată foarte mare, sau începem să retehnologizăm masiv industria. Sunt foarte mulți angajați, am înțeles 2 milioane și ceva care lucrează în România pe salariul minim, ceea ce înseamnă practic că sunt la un nivel destul de jos de tehnologizare, lucrează cu instrumente și materiale care nu sunt neapărat în trend cu ceea ce există acum.
  • Propun trei arii de lucru: robotizare, formare profesională și crearea unor anumite spike-uri pentru România. Noi, ca țară, prin ce suntem recunoscuți afară? Nu avem foarte multe branduri, mă gândesc că ar trebui să plecăm de la următoarea paradigmă: angajăm foarte mulți oameni, avem fabrici cu mii de angajați, sau mergem într-o zonă de industrie automatizată, cu oameni pregătiți să lucreze în această paradigmă- și nu pregătiți numai de companiile din România…
  • Formarea profesională, un alt aspect. E nevoie nu doar de formarea operatorilor, a lucrătorilor, ci și a capabilităților manageriale, unde constatăm că avem nevoie de skilluri noi.
  • E nevoie de retehnologizare pentru a rămâne competitivi, e nevoie de formare profesională structurată pentru a putea face față noilor provocări. Ne-ar face bine să avem, să creștem mai multe branduri în România, pentru a fi recunoscuți afară pentru anumite vârfuri.

Întrebări:

Există programe guvernamentale care să susțină efortul dvs., ați beneficiat de așa ceva?

  • Există anumite programe, fonduri care pot fi accesate, dar acestea au ca și criteriu locurile de muncă, nu investiția în utilaje. Sau, au criteriu cum facem – OK, companiile românești poate nu au acest grad de profitabilitate care să ne permită acces la aceste fonduri. Atunci, cum alocăm cu prioriate fonduri către companii care totuși nu au indicatorii financiari la nivelul criteriilor stabilite în aceste scheme de ajutor? Ele există, asta spun, dar trebuie văzut cum beneficiază companiile românești de ele.

Care credeți că vor fi sectoarele productive care vor atrage investiții la care companiile mici și mijlocii să se poată adapta ca furnizor?

  • Sectorul automotive este deja un sector important în România care se poate dezvolta în continuare. Sector în care își pot găsi loc multe companii pe orizontală, astfel încât să asigure toate materialele, piese necesare pentru produsul final, cu ramificații pe plastic, metal- componente care intră în crearea unui automobil. Cred că va rămâne un sector important.

Există o provocare a Flaro pentru care simțiți nevoia de fonduri europene?

  • Sigur, există. Noi vedem din piață că am putea furniza mai mult către clienți, dar avem nevoie de investiții în utilaje. Avem nevoie de ajutor. Noi, la momentul actual, suntem într-o etapă în care construim două hale de producție și avem în plan mai multe. Bineînțeles, în primul an, în primii doi, vom avea dificultăți, ca la orice început… Dar un ajutor pe această parte de început de nouă afacere, să zic așa, e nevoie de ajutor. Utilaje, și ajutor de funcționare…

Partenerii evenimentului:

Partener instituțional:


Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. De care industrie a Romaniei vorbiti?
    Reformulez:
    Enumerati 5 produse industriale facute in Romania.
    Nu exemplificati cu marca auto cunoscuta pentru ca aceasta se ansambleaza in proportie de 90% cu produse din import.😩

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. De care industrie a Romaniei vorbiti?
    Reformulez:
    Enumerati 5 produse industriale facute in Romania.
    Nu exemplificati cu marca auto cunoscuta pentru ca aceasta se ansambleaza in proportie de 90% cu produse din import.😩

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Retragerea doctorului Cîrstoiu din cursa pentru primăria Capitalei arată nu

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: