VIDEO / Sorin Moldovan, Comisia pentru Tehnologia informației și comunicațiilor, Camera Deputaților: ”Legea interoperabilității nu funcționează la modul la care ne-am fi dorit”

10 aprilie, 2024

”Chiar dacă am adoptat această lege a interoperabilității, aceasta nu funcționează la modul la care ne-am fi dorit. Din păcate, administrația publică trebuie să fie împinsă de la spate uneori”. Declarația a fost făcută de către deputatul Sorin Dan Moldovan, președintele Comisiei pentru Tehnologia Informației din Camera Deputaților, marți, 9 aprilie 2024, la Conferința CDG ”Monitorul digitalizării și ecosistemul IT din România: unde au ajuns administrația și economia și care e harta dezvoltării pe termen mediu”.

Parlamentul încearcă prin modificarea legislației să forțeze digitalizarea în administrația publică pentru că, spune deputatul Moldovan, ”nu există o dorință foarte mare din partea funcționarului public de a se digitaliza, încă se preferă clasicele metode”.

Cele mai importante declarații

În ceea ce privește politicile publice și legislația care au ca obiectiv creșterea digitalizării, atât în administrație, cât și în economie, sunt mai multe lucruri de spus, mai ales de făcut. Aici este datoria noastră, a celor din Parlament.
După cum știți, începând cu 2014, Comisia Europeană monitorizează progresele înregistrate de statele membre în domeniul digital, prin intermediul diferitelor rapoarte- DESI, Digital Decade… Aceste rapoarte analizează modul în care fiecare stat membru îndeplinește țintele digitale ale UE: competențe digitale, infrastructură, digitalizarea întreprinderilor și digitalizarea serviciilor publice.
Conform raportului de țară al Deceniului Digital 2023, România înregistrează unele performanțe, dar are și de recuperat anumite decalaje. De exemplu, România are performanțe la numărul de absolvenți IT, cu o pondere importantă a femeilor specializate în acest domeniu. Totodată, două companii românești au atins statut de unicorn IT, cu valoare între 100 milioane și un miliard euro.
Continuând pe același trend ascendent, sectorul IT este unul dintre cele mai importante cinci sectoare ale economiei în România, în termeni de angajare. Rata de creștere reală anuală este semnificativ peste cea a economiei ca întreg, undeva, în medie, la 15% între 2014-2020, având contribuție semnificativă la creșterea PIB și a balanței comerciale externe.
Infrastructura digitală este domeniul în care țara are cele mai bune performanțe, în special în ceea ce privește conectivitatea fixă, unde ne aflăm printre liderii statelor membre UE. Există anumite progrese cu privire la servicii publice digitale, unde scorurile sunt încă, din păcate, sub media UE, precum și la anumiți indicatori de digitalizare.
Continuăm însă să avem performanțe slabe în ceea ce privește competențele digitale de bază în rândurile populației și acoperirea 5G. Asta ne arată că mai avem mult de lucru pentru a reduce discrepanțele. În ultimii doi ani statul a continuat să adopte măsuri semnificative care vizează recuperarea susținută a decalajelor, inclusiv prin reforme și investiții prevăzute în PNRR și implementare de proiecte prevăzute în FEDR și FSE.
Aș menționa un proiect la care am lucrat direct împreună cu colegii din Camera Deputaților- Legea interoperabilității, proiect cu impact semnificativ asupra ecosistemului digital. Lipsa interoperabilității sistemelor informatice din administrație era un obstacol major în dezvoltarea serviciilor centrate pe utilizatorul final, respectiv pe cetățean.
Această legislație vizează creșterea calității serviciilor publice prin facilitarea schimbului de date între sisteme informatice, reducerea sarcinilor birocratice și creșterea transparenței, aspecte fundamentale pentru o administrație publică eficientă și modernă.
Știu că, chiar dacă am adoptat această lege, ea nu funcționează la modul la care ne-am fi dorit. Din păcate, administrația publică trebuie să fie împinsă de la spate uneori. Asta încercăm prin modificarea legislației, să forțăm digitalizarea în administrația publică.
Un alt exemplu, e vorba de celebrul dosar cu șină, problema e, la fel, nu se aplică legislația cum ar trebui tot datorită lipsei de colaborare între instituții, lipsei de interoperabilitate. În Parlament am încercat să venim cu legislație, să forțăm digitalizarea. Nu ascund, nu există o dorință foarte mare din partea funcționarului public de a se digitaliza, încă se preferă clasicele metode. Am, și eu și colegii, multe plângeri pe dosarul cu șină- avem legislația în vigoare ca să nu ți se mai ceară copii după acte, dar în realitate asta se întâmplă.
Noi asta încercăm în Parlament, să venim cu legislație, să forțăm digitalizarea. O parte pozitivă a experienței de Covid a făcut ca administrația să se digitalizeze mai rapid. Trebuie să menținem acest ritm de digitalizare, prin dialog direct, aici e important, dialog direct și colaborare strânsă cu mediul privat. Ne dorim să avem în mediul privat un partener.
Avem un sector IT puternic, eu vin din Cluj, unde sectorul e foarte dezvoltat și are implicare. Cred că trebuie să existe o colaborare strânsă între stat și privat, ne dorim să avem cele mai bune soluții în domeniu.
Continuăm să asigurăm un cadru legislativ favorabil în materia accesului la fonduri, bazându-ne pe cooperare public-privat. Doar așa putem mișca lucrurile în direcția potrivită. Nu îmi doresc să facem în Parlament legi pe care mediul privat fie să nu poată să le implementeze, fie să le îngreuneze activitatea. Până la urmă, avem un deziderat comun: o Românie eficientă.
Din păcate, în România nu prea am avut acest tip de parteneriat, nu mă refer doar la IT, în toate domeniile e important să avem așa ceva.
În concluzie: parcursul digital în România este un drum lung, care necesită colaborare strânsă între toți actorii implicați. Ușa mea e deschisă, la fel și a colegilor din Comisie. Doar lucrând împreună vom putea să atingem țintele de digitalizare și să schimbăm în bine viața oamenilor și a companiilor.