Radu MERICA, CEO, RER Group, îndeamnă România să treacă la colectarea separată cât mai repede. Iar pentru asta, reprezentatul companiei cere standarde tehnice pentru colectare, reutilizare, reciclare, valorificare, eliminare. Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței CDG ”Economia circulară a României: de la Sistemul de Garanție-Returnare la reutilizarea și reciclarea electronicelor și a materialelor industriale” de pe 3 octombrie 2023.

Radu Merica spune că la nivelul României nu avem date precise despre deșeurile din construcții, și nu avem date reale și recente: ”Dacă este luăm decizii pe date din 2020 s-ar putea să avem o problemă. Nu știu unde se duc toate datele astea. Noi, operatorii, suntem obligați să completăm în fiecare lună absolut toate datele posibile, dar ele se pierd undeva, în sistem”.

Cele mai importante declarații:

• Când vorbim despre economia circulară, să nu uităm termenul economie. Și economie asta funcționează dacă e profitabilă. Dacă nu e profitabilă nu mai e economie, sau este o economie pe termen scurt. S-a vorbit mai devreme și despre eficiența colectării ambalajelor prin sistemul de salubrizare. Sistemul de salubrizare nu are o rată de recuperare a ambalajului nu foarte bună. N-aș comenta eficiența economică a sistemului vs SGR. Să vedem când începe să funcționeze SGR și o să vorbim atunci de eficiența economică. Cert este că e probabil singura soluție să avem și ambalajele în sistem.
• Eu voi vorbi azi despre cantitățile mari de deșeuri, care sunt cele din construcții și demolări. Grupul REW este grup de firme de salubritate, suntem prezenți în toată România, în diverse județe. De 25 de ani încercăm să facem lucrurile mai bine, să colectăm cât mai multe fracții, să tratăm, să sortăm, să separăm. Vorbind de deșeurile din construcții, cantitățile sunt enorme. Cantitățile astea provin din desființări, demolări, de la persoane fizice, persoane juridice. Există o obligație la nivelul UE să se recicleze până la 70%. Începutul, după mine, ar fi să colectăm separat, la locul unde apar aceste deșeuri, pe șantierele mari, la edificări de construcții noi. Ar însemna să fie câteva containerele în care să se colecteze separat rigipsul sau vata minerală, care sunt niște deșeuri destul de complicate și care trebuie aduse într-o stare pură, înapoi, la reciclat, dacă vor să fie reciclate. Sunt multe țevi de plastic, de metal. Toate astea, pe șantierele UE se colectează separat și fiecare muncitor care intră în contact cu asemenea materiale este obligat să depună într-un loc anume toate resturile. Pe șantierele mari există și responsabili de gestiunea deșeurilor și sigur că așa se nasc niște materiale mai curate. Repet, la nivelul României, nu avem date precise, și nu avem date reale și recente. Dacă este luăm decizii pe date din 2020 s-ar putea să avem o problemă. Nu știu unde se duc toate datele astea. Noi, operatorii, suntem obligați să completăm în fiecare lună absolut toate datele posibile, dar ele se pierd undeva, în sistem.
• Despre beneficii. Reducem impactul asupra mediului. Dacă aveți ocazia să mergeți cu trenul, de la Otopeni spre Gara de Nord, veți vedea câmpuri întregi pline cu deșeuri din construcții. Este prima impresie pentru un turist din străinătate, care va avea parte de un spectacol deloc european. Alt beneficiu este conservarea resurselor. Rigipsul este sulfat de calciu. Dacă folosesc rigipsul și reciclez acest material, atunci nu mai este nevoie să exploatăm aceste materiale prin cariere din America de Sud, să le aducem cu vaporul, să le deshidratez și să le fac rigips. Contribuim deci la generarea de materii prime. Și, desigur, ne referim la economia de energie. Pentru că este mult mai ieftin să reciclezi plasticul, decât să produci plastic nou, ca energie.
• Cum încercăm să facem colectarea separată de la populație și agenți economici? Cu containere, cu saci, ajungem la un centru de separare și acolo suntem câțiva care sortăm, separăm pe diverse fracții și încercăm să dăm direcția către reciclare, acolo unde se poate. Sau măcar valorificare, aceasta fiind inferioară reciclării. De exemplu, cărămida nu poți să o reciclezi, trebuie găsită o altă utilizare. Betonul concasat poți să-l reciclezi, să-l transformi în agregate, prin mărunțire, concasare, sortare, și apoi aceste agregate se pot transforma în beton.
• Pe lângă faptul că avem o responsabilitate legală, contribuim la recuperarea de materii prime și un aspect ce ar trebui să ne preocupe este cel legat de trasabilitatea deșeurilor. S-ar evita ca deșeurile să mai ajungă pe câmp.  Când ai generatorul de deșeuri, să spunem, în baza unei autorizații de desființare sau a unei autorizații de construcție, se face un plan de gestiune a deșeului, după care este urmărit și, la închiderea lucrării, trebuie să arate exact documentele de trasabilitate, așa cum suntem obligate toate firmele de salubritate să arătăm trasabilitatea deșeurilor. Pe fiecare flux în parte – ambalaje, hârtie, deșeuri biodegradabile. La fel se poate face și pentru cei care generează deșeuri din construcții – să arate cui l-au predat și ce s-a întâmplat mai departe cu el.
• Mă întorc la definirea reciclării sau a valorificării. Fiind o zonă oarecum gri în normativul din România, nu prea putem vorbi și nu putem categorisi ceva în materie primă. Trebuie să existe niște norme tehnice, standarde, la care să se raporteze cei de la Mediu atunci când dau autorizații, să spună că în această firmă se reciclează deșeuri din construcții, aceasta este procedura și, în baza acestei norme să se certifice reciclarea deșeurilor din construcții.
• Deșeurile biodegradabile sunt un pic mai speciale, decât cele din construcții. Și aici avem cantități mari – 50% din deșeuri sunt deșeuri biodegradabile. Vorbim de cele două surse mari – bucătării, cantine, HORECA, și deșeurile biodegradabile din deșeuri vegetale, din grădini și parcuri. Oamenii dau totul în pubele, ceea ce este ineficient și generează fenomenele de poluare – emisii de metan, hidrogen sulfurat, amoniac etc. Efectul dăunător al gropilor de gunoi are ca sursă principală aceste deșeuri biodegradabile. Există câteva județe unde a fost implementat, că avem și o lege a compostului, dacă vă puteți imagina, există câteva județe unde se produce compost. Cantitățile nu sunt mari, suntem la început.
• Ce ar trebui făcut? Ar trebui să trecem la colectare separată și asta trebuie oricum să o facem. Ne trebuie standarde tehnice pentru colectare, reutilizare, reciclare, valorificare, eliminare.
• Încurajarea folosirea compostului, este de asemenea necesară. Trebuie discutat cu fermierii mari, mici, despre beneficiile amestecului de compost în stratul vegetal.
• Ne întoarcem la economia circulară, care trebuie să fie și ecologică, dar și economică. Avem toți câte ceva de făcut, începând cu produse durabile, folosite mai mult timp și pot fi refolosite.

Sesiunea de Q&A:

Întrebare: Sunt deșeuri mai greu reciclabile sau pe care România nu le poate recicla?

Răspuns: Da, există. Tehnologia reciclării presupune o eficiență și pentru asta trebuie să reciclezi mari. În toată Europa sunt doar câteva fabrici ce recuperează metalele din electronice. La fel cum am aflat azi, există câteva fabrici de baterii. Nu poți să faci în fiecare orășel fabrici de reciclare. Trebuie să ai capacități, eficiență, și sunt procese industriale complexe. De exemplu, nu reciclăm aluminiu, dar există în Europa fabrici, mă refer la anumite ambalaje. Când vorbim despre economia circulară, cantitățile sunt destul de mari și deschid un potențial economic. Faptul că noi nu avem fabrica aia de reciclat baterii de litiu, dar urmează să o avem, pentru că reciclăm cantitățile mari de baterii pe care noi el folosim. În loc să arunci tot într-o groapă, găsești noi fabrici și tehnologii care să se ocupe de reciclare. Este un mare potențial.

Citește și prezentarea scrisă despre ”Reciclarea Deșeurilor din construcții și a celor biodegradabile” AICI.

Partenerii evenimentului:

• Asociația „Berarii României”
• Asociația Română pentru Ambalaje și Mediu (ARAM) 
• Asociația OIREP Ambalaje 
• NNDKP 
• RETIM și RER Group 
• RetuRO 
• ROMPAP – Patronatul Industriei de Celuloză și Hârtie
• Sistemul Național de reciclare a Bateriilor – SNRB 
• Tomra